1. GENERALITATI
Parcursuri
o Parcursuri de circulatie, parcursuri de manevra si incompatibilitatea parcursurilor
Primirea simultana a trenurilor din directii opuse este interzisa in urmatoarele cazuri:
a) in statiile de pe liniile simple, cand parcursurile de primire a trenurilor si continuarea acestor parcursuri nu sunt separate prin linii de evitare sau prin alte linii care pot face aceasta functie;
b) in statiile de pe liniile simple, chiar daca parcursurile de primire a trenurilor si continuarea acestor parcursuri sunt separate prin linii de evitare sau prin alte linii care pot face aceasta functie, daca unul din trenuri nu are oprire in statie si urmeaza sa intersecteze la iesirea din statie parcursul de intrare al celuilalt tren;
c) in statiile de pe liniile duble, daca parcursul sau continuarea parcursului de primire al unuia din trenuri intersecteaza parcursul de primire al celuilalt tren;
d) in statiile situate pe sectii cu profil accidentat, stabilite de conducerea departamentului cailor ferate, care nu au linii de scapare corespunzatoare.
Se interzice primirea simultana a doua trenuri din directii alaturate (acelasi sens) atunci cand unul din trenuri nu are oprire in statie, iar continuarea parcursului trenului care opreste intersecteaza parcursul de iesire al trenului care nu opreste.
Primirea simultana a trenurilor din directii opuse in statiile de pe liniile simple, cand parcursurile de primire ale trenurilor si continuarea acestor parcursuri nu sunt separate prin linii de evitare sau prin alte linii care pot face aceasta functie, este admisa numai daca sunt indeplinite urmatoarele conditii:
a) macazurile care intra in parcursul de primire a trenurilor sunt centralizate;
b) liniile pe care se primesc simultan trenurile sunt prevazute cu semnale de iesire individuale;
c) semnalul de intrare da indicatii asupra semnalului de iesire;
d) panta medie ponderata spre statie sau halta de miscare pe distanta de franare inaintea semnalului de intrare nu depaseste 6‰;
e) panta medie ponderata pe parcursul de primire a trenului nu depaseste 2‰;
f) liniile pe care se primesc simultan trenurile au asigurat un drum de alunecare de cel putin 50 m pentru liniile abatute si de cel putin 100 m pentru linia directa;
g) ambele trenuri sunt franate automat si au oprire in statie.
Aceste dispozitii se aplica si in cazul statiilor de pe cale dubla, daca parcursul de primire al unuia din trenuri este intretaiat de continuarea parcursului de primire al celuilalt tren.
Posibilitatea executarii unui parcurs de manevra cu acces la parcursul de primire a trenului si la continuarea acestui parcurs, precum si la executarea unui parcurs de manevra pe continuarea parcursului de primire a trenului, simultan cu executarea unui parcurs de intrare a trenului in statiile centralizate electrodinamic, unde parcursul de primire a trenului, precum si continuarea acestui parcurs nu sunt separate de parcursul de manevra prin linii de evitare sau prin alte linii care pot face aceasta functie, este admisa numai daca sunt indeplinite urmatoarele conditii:
a) macazurile din parcursul de primire a trenului precum si din parcursul miscarilor de manevra sunt centralizate electrodinamic;
b) liniile pe care se primesc trenurile sunt prevazute cu semnale de iesire individuale;
c) semnalul de intrare da indicatii asupra semnalului de iesire;
d) panta medie ponderata spre statie sau halta de miscare, pe distanta de franare inaintea semnalului de intrare, nu depaseste 6‰;
e) panta medie ponderata pe parcursul de primire a trenului nu depaseste 2‰;
f) liniile pe care se primesc trenurile au asigurat un drum de alunecare de cel putin 50 m pentru liniile abatute si de cel putin 100 m pentru linia directa;
g) trenul este franat automat si are oprire in statie;
h) miscarile de manevra se executa in concordanta cu semnalele luminoase de manevra;
i) liniile pe care se executa miscarile de manevra au asigurat un drum de alunecare de cel putin 50 m;
j) panta medie ponderata pe parcursurile de manevra, in sensul cu acces la parcursul de primire a trenului nu depaseste 2‰;
Alte miscari de manevra pe aceste parcursul se pot executa simultan cu primirea unui tren, numai in conditiile stabilite de regionala de cai ferate.
Se interzice expedierea unui tren din statie simultan cu primirea altui tren in acelasi sens de mers, in urmatoarele cazuri:
a) in statiile de pe liniile simple, daca parcursul de expediere a trenului nu este separat de parcursul de primire a celuilalt tren, precum si de continuarea acestui parcurs, prin linii de evitare sau alte linii care pot face aceasta functie;
b) in statiile de cale dubla, daca trenul care se expediaza intretaie parcursul sau continuarea parcursului trenului care soseste;
c) in statiile situate pe sectii cu profil accidentat, stabilite de conducerea departamentului cailor ferate, care nu au linii de scapare corespunzatoare.
Expedierea unui tren din statie simultan cu primirea altui tren in acelasi sens de mers este permisa in statiile de pe liniile simple, cand parcursul de expediere al trenului nu este separat de parcursul de primire al celuilalt tren, precum si de continuarea acestui parcurs prin linii de evitare sau alte linii care pot face aceasta functie, numai daca sunt indeplinite urmatoarele conditii:
a) macazurile din parcursurile de primire si expediere a trenurilor sunt centralizate;
b) linia pe care se primeste trenul este prevazuta cu semnal de iesire;
c) semnalul de intrare da indicatii asupra semnalului de iesire;
d) panta medie ponderata spre statie - halta de miscare - pe distanta de franare inaintea semnalului de intrare, din partea primirii trenului, nu depaseste 6‰;
e) panta medie ponderata pe parcursul de primire a trenului nu depaseste 2‰;
f) linia de primire a trenului are asigurat un drum de alunecare de cel putin 50 m pentru liniile abatute si de cel putin 100 m pentru liniile directe;
g) trenul care se primeste in statie are oprire.
Aceste dispozitii se aplica si in cazul statiilor de pe cale dubla, daca trenul care se expediaza intersecteaza parcursul sau continuarea parcursului trenului care se primeste in statie.
Posibilitatea executarii unui parcurs de manevra cu acces la parcursul de expediere a unui tren, simultan cu executarea unui parcurs de iesire a trenului, in statiile centralizate electrodinamic, unde parcursul de expediere a trenului nu este separat de parcursul de manevra prin linii de evitare sau prin alte linii care pot indeplini aceasta functie, poate fi admisa numai daca sunt indeplinite urmatoarele conditii:
a) macazurile din parcursul de expediere a trenului, precum si din parcursul miscarilor de manevra sunt centralizate electrodinamic;
b) miscarile de manevra se executa in concordanta cu semnalele luminoase de manevra;
c) liniile pe care se executa miscarile de manevra au asigurat un drum de alunecare de cel putin 50 m;
d) panta medie ponderata pe parcursurile de manevra, in sensul cu acces la parcursul de expediere a trenului, nu depaseste 2‰. Pe acest parcurs de manevra se pot executa numai miscari de locomotive izolate.
Alte miscari de manevra pe acest parcurs de manevra se pot executa simultan cu expedierea unui tren, in conditiile stabilite de conducerea regionalei de cai ferate.
In statiile stabilite de regionala de cai ferate, unde datorita situatiei locale nu pot fi create parcursuri pentru primirea simultana a trenurilor din directii opuse, precum si expedierea unui tren simultan cu primirea altui tren in acelasi sens de mers, acestea se vor executa potrivit reglementarilor aprobate de catre conducerea regionalei de cai ferate si trecute in planul tehnic de exploatare al statiei respective.
De asemenea, in statiile stabilite de catre regionala de cai ferate unde este necesar sa se execute manevre pe liniile de acces la parcursul de primire sau de expediere a trenului, precum si pe continuarea parcursului de primire a trenului, manevrele se pot executa potrivit reglementarilor aprobate de conducerea regionalei de cai ferate si trecute in planul de exploatare al statiei respective.
Nu se admit parcursurile simultane de manevra pe aceeasi linie, din directii opuse, daca linia are o lungime mai mica de 200 m.
Notiuni de electrotehnica
o Marimi electrice – Tensiune, rezistenta, intensitate, reactanta, capacitate, inductanta
o Legi de baza in electrotehnica – Legea lu Ohm, Kirkoff, regula mainii stangi Fleming
Componente si echipamente electrice si electronice utilizate in functionarea instalatiilor CT
o Elemente de circuit – rezistente, condensatoare, tranzistori, tiristori, bobine, diode
o Masini electrice – polizor, aparat de sudura, bormasina, flex
o Echipamente de automatizare
Redresoare
Verificarea functionarii redresoarelor si invertoarelor, precum si a subansamblurilor acestora de catre personalul laboratoarelor SCB, inclusiv forma de unda si frecventa.
Invertoare
Amplificatoare
Relee
-sa asigure fixarea corecta a ramelor cu relee si a aparatajului;
-releele si aparatura folosita sa fie de tipul prevazut in proiect cu caracteristicile mecanice si electrice in limitele stabilite.
Toate releele, inclusiv cele din exterior, se verifica si se repara, aducandu-se la caracteristicile initiale de catre formatii de laborator.
Pe timpul verificarilor, releele vor fi inlocuite in instalatie cu altele, cu aceleasi caracteristici, pentru a se evita orice perturbatii in functionarea instalatiilor.
Releele care nu pot fi aduse, cu ocazia verificarilor si repararii, la caracteristicile prevazute de normativ, vor fi inlocuite.
Dupa verificare, releele corespunzatoare se plumbuiesc de catre organul care a facut verificarea, in interior lipindu-se o eticheta in care se va mentiona data verificarii releului si semnatura celui care l-a verificat.
Sectiile C.T. vor organiza tinerea unei evidente asupra periodicitatii acestor verificari si reparatii, astfel incat toate releele unei instalatii sa fi fost complet verificate la termenele prevazute in Anexa Nr.5.
Laboratoarele vor tine evidenta principalelor caracteristici electrice realizate la reglarea si verificarea releelor, filtrelor etc.
Principiul de functionare al releelor. Simboluri utilizate.
Constructiv, releele SCB se compun dintr-un sistem magnetic si un grup decontacte.
Sistemul magnetic este alcatuit dintr-un miez, cilindric, cu inductile remanenta si forta coercitiva mica pe care se fixeaza piesele polare. Pe miez se monteaza una sau doua bobine, ce se conecteaza, 'in functie de necesitati in serie sau in derivatie.
Sub piesele polare este montata armatura care antreneaza, prin intermediul unei tije contactele mobile . Curse armaturii este limitata de opritor.
La trecerea curentului prin
bobinele releului,apare un flux magnetic
care face ca armature sa
fie atrasa de piesele polare, ceea ce are ca urmare:
-intreruperea la inceputul cursei armaturii a contactelor b — c si e —J';
- stabilirea la sfirsitul cursei armaturii a contactelor a — b si d
— e.
La intreruperea curentului, armatura se dezlipeste de piesele polare cea ce duce la:
intreruperea la inceputul cursei de dezlipire a armaturii contactelor
a-b si d-e.
-stabilirea la sfirsitul cursei armaturii a contactelor b-c si e-f
Simboluri grafice pentru relee utilizate in schemele electrice de principiu sau de executie
Parametri releelor
- tensiune de atragere Ua, definita ca tensiunea la care se produce atragerea armaturii si stabilirea ferma a contactelor;
- tensiune de cadere Uc, reprezentand tensiunea la care se produce caderea armaturii si stabilirea contactelor de repaus;
- tensiune de regim normal UI, la care releul functioneaza sigur UI>Ua;
- tensiunea de suprasarcina
- timpul de actionare ta, reprezentat de timpul scurs intre momentul alimentarii bobinelor releului si momentul in care curentul atinge valoarea necesara comutarii armaturii, din pozitia cazut, in pozitia pe atras;
- timpul de cadere tc care este reprezentat de timpul scurs intre momentul intreruperii akimentarii releului si momentul revenirii armaturii in pozitia cazut;
- timpul de zbor tz, definit ca timpul necesar deplasarii contactului mobil de la contactul de lucru la cel de repaus sau invers.
Clasificarea si descrierea constructiva si functionala a releelor
Din punct de vedere constructiv, releul SCB este format dintr-un miez magnetic, cu inductie remanenta, pe care sunt fixate una sau doua bobine conectate intre ele in serie sau in derivatie. Pe miezul magnetic se fixeaza piesele polare care pot atrage armatura. Armatura mobila antreneaza, prin intermediul tijei, contactele mobile. Pentru a impiedica lipirea armaturii atrase de piesele polare, pe aceasta se monteaza doua stifturi antimagnetice, care joaca rolul de itrefier. Limitarea cursei armaturii se face prin intermediul opritorului. Cand bobinele releului sunt alimentate, apare un flux magneticprin miez si piesele polare atrag armatura. La inceputul cursei armaturii se desfac contactele de repaus iar la sfarsitul ei se stabilesc contactele de lucru. La intreruperea tensiunii de alimentare, se desfac contactele de lucru, iar la sfarsitul cursei armaturii se restabilesc contactele de repaus.
Contactele mediane se numesc mobilecontactele superioare se numesc contacte de lucru, iar contactele inferioare se numesc contacte de repaus.
Temporizarea releelor si mijloacelor pentru sporirea durateo de functionare a contactelor
Pentru obtinerea unor relee cu temporizare la cadere sal la atragere, se utilizeaza metode constructive sau scheme electrice speciale. Dintre metodele constructive pentru temporizarea releelor la carede, o aplicare larga a capatat-o metoda utilizarii curentilor turbionari care apar intr-un circuit inchis la schimbarea fluxului magnetic in miez.
Pentru obtinerea temporizarii necesare la cadere, se folosesc inele de cupru, mansoane de cupru, bobine montate pe miez si puse in scurtcircuit, carcase din cupru.
Valoarea temporizarii la cadere depinde in primul rand de dimensiunile mansonului de cupru si de tensiunea de alimentare la bornele releului.
Pentru obtinerea unei temporizari apreciabile nu numai la cadere, la unele tipuri de relee se inlocuieste una din cele doua bobine cu un manson de cupru cu sectiune importanta. Daca nu sunt necesare temporizari mari, se folosesc un numar mai mare sau mai mic de inele de cuprusau carcasa bobinei se realizeaza din cupru. Atat inelele cat si carcasa servesc drept circuit inchis pentru curentii turbionari.
Se utilizeaza scheme electrice pentru obtinerea temporizarii numai la cadere sau numai la atragere. Cea mai simpla schema electrica pentru obtinerea unei temporizari la cadere este scurtcircuitarea uneia din cele doua bobine ale releului.
In schemele SCB, contactele releelor intrerup si stabilesc circuite electrice alimentate in curent continuu sau curent alternativ. Intreruperea circuitelor in curent alternativ este mai putin dificila decat intreruperea circuitelor in curent continuu, in special la comutari lente, intrucat tensiunea alternativa a curentului electric este in mod periodic egala cu zero si deci contribuie la stingerea scantelior. Din aceasta cauza, puterea in curent continuu comutata de un contact de o anumita constructie si dintr-un anumit material poate fi sporita de 1,5 – 2 ori atunci cand acelasi contact comuta un circuit in curent alternativ.
Comutarea circuitelor, in special cele de curent continuu, este insotita intotdeauna de scantei, ceea ce conduce la erodarea materialului din care este construit contactul si la transferarea materialului de la un electrod la altul, cu arderea partiala a lui. Ca rezultat, siguranta stabilirii contactului se micsoreaza, ca urmara a deformarii suprafetei de contact.
Desigur ca dimensiunile erodarii depind de valoarea curentului, a tensiunii, a inductivitatii si a capacitatii circuitului, din materialele din care este alcatuit contactul, de starea suprafetei, de viteza de comutare, de vibratie contactului, de conditiile de mediu precum si de alti factori.
In circuitele cu sarcina inductiva, transferul materialului se face la anod, iar in circuitele cu sarcina capacitiva – la catod.
Pentru micsorarea scanteii la comutarea contactelor, si deci pentru sporirea duratei de functionare a contactelor, se utilizeaza metode speciale ca: circuite pentru stingerea scanteilor, constructii deosebite ale contactelor, la care conditiile de aparitie a scanteilor sunt mai putin favorabile, dispozitive magnetice pentru stingerea scanteilor si altele.
Pentru stingerea scanteilor se utilizeaza circuite speciale compuse din rezistente si capacitati conectate in paralel cu contactul ce urmeaza sa fie protejat, sau in paralel cu sarcina circuitului intrerupt de contact.
Principiul de functionare al acestor scheme se bazeaza pe faptul ca energia electrica acumulata in circuit se consuma la intreruperea circuitului nu in spatiul dintre contactul mobil si contactul de lucru sau de repaus, ci pe elementele circuitului de stingere al scanteilor.
Elemente de protectie a instalatiilor CT
Sigurante fuzibile
sigurantele trebuie sa fie calibrate si numai de tipul si valoarea fixata pentru tipul respectiv de instalatie si circuit;
Interstitii de scanteiere, descarcatoare si eclatoare
interstitiile de scanteiere se monteaza la toate elementele prevazute in normativele de protectie in vigoare
interstitiile sa fie montate cu partea izolata in jos, iar vergeaua de fier cu care se leaga interstitiile la sina trebuie sa aiba un fiametru de minim 10-12 mm
rezistenta minima de izolatie in stare demontata trebuie sa fie de cel putin 10 mohmi, masurata de cel mult 250V
Baterii de acumulatoare
Bateriile de acumulatoare trebuie sa corespunda caracteristicilor date de fabrica furnizoare, asigurand functionarea continua a instalatiilor.
Salile cu baterii de acumulatoare trebuie sa aiba asigurata ventilatia (naturala sau fortata) si sa fie vopsite in ulei.
In salile cu baterii de acumulatoare nu trebuie sa fie montate intrerupatoare de lumina, prize electrice, lampi necapsulate sau orice fel de aparataj care ar prezenta pericol de incendiu.
Bateriile de acumulatoare nu trebuie sa se incarce si sa se descarce peste limitele stabilite de fabrica constructoare. Concentratia electrolitului trebuie sa se incadreze in limitele stabilite de fabrica constructoare.
Bateriile de acumulatoare vor fi protejate fata de miscarile seismice.
- masurarea tensiunii bateriilor de acumulatoare, masurarea concentratiei si completarea electrolitului, dupa efectuarea ciclului de descarcare-incarcare;
- verificarea starii bateriilor de acumulatoare (a conexiunilor, a placilor, depunerilor si tensiunea pe element);
Filtre de cale
Filtrul de cale realizeaza protectia releului de cale de influenta curentului de tractiune, avand o atenunare mai mica pe frecventa de 75 Hz si atenuare mare pe frecventa de 50Hz si armonicile superioare ale curentului de tractiune (100, 150, 200 Hz). Filtrul se conecteaza intre trensformatorul de releu si releul de cale in impulsuri, avand schema de mai jos.
Schema elecrica a filtrului de cale tip B
Caracteristica de atenuare a filtrului de cale tip B
o Amplasarea aparatajului
Redresorii, invertoarele se amplaseaza in sala de relee sau in salile de electroalimentare la instalatiile CE. Releele se amplaseaza pe rame special amenajate aflate in salile de relee numite rame R unde se gasesc si sigurantele fizibile fixe. Filtrele se amlaseaza pe ramele speciale F (F1, F2, F3 etc). Sigurantele de tip patron se amplaseaza pe TID. La instalatia Ce sigurantele automate se amplaseaza in dulapuri speciale FV,SV. Bateriile de acumulatori se amplaseaza in Sali speciale unde trebuie asigurata ventilatie.
2. INSTALATII DE ASIGURARE CU INCUIETORI CU CHEI
Intslatii de asigurare cu incuietori cu chei fara bloc – Nu este cazul
o Echipamente de baza utilizate in functionarea instalatiilor CT mecanice
Transmisii mecanice flexibile cu sarma– Nu este cazul
Semafoare– Nu este cazul
Incuietori pentru controlul pozitiei– Nu este cazul
o Panouri de agatare a cheilor– Nu este cazul
o Asigurarea cu tablouri mecanice – ATM– Nu este cazul
o Instalatii de asigurare cu incuietori cu chei cu bloc – SBW– Nu este cazul
o Starea normala a instalatiei SBW– Nu este cazul
o Manipularea instalatiei SBW– Nu este cazul
o Manipularea instalatiei SBW in conditii normale– Nu este cazul
o Manipularea instalatiei SBW in conditii deosebite de deranjament– Nu este cazul
o Conditii tehnice impuse acestor instalatii– Nu este cazul
3. INSTALATIILE DE CENTRALIZARE ELECTROMECANICA – CEM
Aparat de comanda CEM– Nu este cazul
Aparat de manevra CEM– Nu este cazul
Dispozitiv de sina izolata– Nu este cazul
Macazul CEM– Nu este cazul
Starea normala a macazului CEM– Nu este cazul
Manipularea instalatiei CEM in conditii normale– Nu este cazul
Manipularea instalatiei CEM in conditii deosebite de deranjament– Nu este cazul
Conditii tehnice impuse acestor instalatii– Nu este cazul
4. INSTALATII DE CENTRALIZARE ELECTRODINAMICA – CED
Echipamente de baza utilizate in functionarea instalatiilor CT electrice
o Sectiuni izolate
Joante izolante. Montarea joantelor izolante
Joantele izolante care izoleaza sectiunile de macaz de la calcai de liniile statiei se amplaseaza la distanta minima de 3,1 m de la locul unde distanta intre axele liniilor este de 3,5 m. Marca de siguranta se amplaseaza la 1,3 m de la joanta spre macaz (fig.4). Daca joantele celor doua linii nu sunt in acelasi profil, marca de siguranta se amplaseaza la 1,3 m de joanta cea mai indepartata de varful macazului.
Joantele izolante care izoleaza sectiunile de macaz pe la calcai de alte macazuri se amplaseaza tot la 3,1 m de la locul unde distanta dintre axele liniilor este 3,5 m. In cazul cand nu se poate realiza aceasta conditie, joantele respective se trateaza ca joante fara gabarit.
Conditii tehnice impuse sectiunilor izolante
Pentru ca circuitele de cale sa functioneze normal sectiunile de linie izolate electric trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:
a) rezistenta minima de balast in exploatare sa nu scada in nici o situatie sub valoarea de 1 ohm × km pentru traverse din beton armat si 1,5 ohm × km pentru traverse din lemn;
b) intre talpa sinei si balast sa fie un spatiu liber de cel putin 30 mm;
c) traversele sa asigure izolarea electrica. Traversele de beton nu trebuie sa faca posibila atingerea, direct sau prin intermediul tirfoanelor, intre talpa sinei si armatura metalica a traversei;
d) joanta izolanta sa asigure izolarea electrica a portiunilor de linie alaturate;
e) linia sa fie asigurata contra deplasarii in lungul caii;
f) rostul de dilatatie la joantele izolante sa asigure spatiul necesar introducerii profilelor izolante;
g) pavajul de la trecerile la nivel sa asigure izolarea electrica;
h) linia sa fie amenajata, astfel ca scurgerea apelor sa fie asigurata;
i) tirfoanele si alte piese metalice care sunt in contact cu sina nu trebuie sa aiba contact cu pamantul sau balastul;
j) la joantele mecanice de linie, buloanele orizontale si verticale vor fi complete, prevazute cu inele resort si bine stranse pentru asigurarea continuitatii electrice;
k) intre placile-suport si traversele de beton trebuie sa existe intercalat material izolant. din polietilena sau cauciuc pentru izolarea electrica a caii.
Reglajul circuitelor de cale cu sau fara macaz, se va face si se va verifica conform tabelelor de reglaj si indicatiilor de aplicare a acestora pentru fiecare tip de circuit de cale in parte.
Circuitele de cale pe liniile electrificate trebuie sa indeplineasca conditiile prevazute la art.132-138, precum si urmatoarele conditii:
a) tensiunea intre fiecare sina si mediana bobinei de joanta trebuie sa fie aproximativ egale cu jumatatea valorii tensiunii dintre sine. Aceste tensiuni se masoara la bornele bobinei de joanta;
b) pe lungimea unui circuit de cale neramificat nu se admit mai mult de 3 bobine de joanta, una dintre acestea avand rol de protectie. Bobina de joanta suplimentara nu trebuie sa fie la o distanta mai mica de 200 m fata de joantele de la capetele circuitului de cale;
c) fiderul de intoarcere al substatiilor de tractiune se va lega in toate cazurile la priza mediana a bobinelor de joanta a doua circuite de cale alaturate;
d) tensiunile dintre fiecare sina si pod trebuie sa fie aproximativ egale;
e) asimetria provocata de tractiunea electrica nu trebuie sa fie mai mare de 5% pentru circuitele de cale electronice si de 10% pentru circuitele de cale cu relee IMVS.
La circuitele de cale, pe liniile electrificate trebuie sa fie montate:
a) legaturi echipotentiale la sinele de cale ferata;
b) bobine de joanta;
c) interstitii de scanteiere;
d) conexiuni pentru asigurarea circulatiei curentului de tractiune;
f) conexiuni pentru continuitatea circuitelor de cale la joantele neizolante.
Acestea trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:
Legaturile echipotentiale la sinele de cale ferata.
a) sinele de cale ferata in statii si linie curenta trebuie sa fie legate intre ele conform normativelor in vigoare si a proiectelor tehnice; in cazul caii ferate echipate cu circuite de cale bifilare, sinele trebuie sa fie legate intre ele prin mediana bobinelor de joanta amplasate in conformitate cu necesitatile de functionare ale circuitelor de cale respective si de circulatie ale curentului de tractiune prin sinele caii;
o Circuite de cale – CDC
Generalitati. Tipuri de CDC utilizate de CFR. Clasificare
CDC monofilare, bifilare alimentate in 220V 75 Hz, CDC monofilare alimentate in CC, CDC alimentate in curent alternativ 50Hz, CDC C4-64
Circuit de cale liber sau ocupat
Regim normal, regimul suntat, regimul de avarie
Pe sectiile neelectrificate, in statiile centralizate electrodinamice se utilizeaza circuite de cale alimentate in curent alternativ de frecventa industriala de 50 Hz.
El este compus din urmatoarele elemente principale: la capatul de alimentare un transformator tip AC, care coboara tensiunea de 220 V adusa de la postul central prin cablu, la o valoare stabilita in functie de lungimea circuitului de cale, transformatorul debitind in linie prin intermediul a doua rezistente semireglabile de 0,652, 6 A, legate in serie. Rolul rezistentelor este de a permite un reglaj precis al circuitului de cale si de a se limita curentii debitati de secundarul transformatorului la ocuparea sectiunii, cand osiile materialului rulant sunteaza cele doud sine. Se asigura astfel la capatul de alimentare al liniei o tensiune de circa 13 V, suficienta pentru ca la capatul de releu sa se regaseasca o tensiune peste 0,6 V.
La capatul releu se monteaza un transformator tip RC, care ridica valoarea tensiunii din linie la circa 10. 12 V, tensiune ce se transmit prin cablu in sala de relee. Aici ea este redresata cu ajutorul unui redresor tip S2-18 si aplicata infasurarilor releului de cale tip NF 2-200 R, ce se excita cand circuitul de cale este liber.
CDC pe sectii cu tractiune electrica
Circuitele de cale pe linii electrificate sunt mult mai complicate datorita
faptului ca sinele sint utilizate simultan atat pentru asigurarea functionarii circuitelor de cale cat si pentru trecerea curentului de tractiune.In timp ce pentru circuitele de cale este necesar ca curentul sa nu treaca de la un circuit la altul, pentru tractiunea electrica este necesar ca intoarcerea curentului de tractiune (de sute de amperi) sa se faca nestingherit de pe un circuit, pe altul.
Datorita intensitatilor foarte mari solicitate de tractiunea electrica, circuitele de cale si intregul echipament din preajma caii ferate este supus prin inductie, pericolului aparitiei unor tensiuni si curenti perturbatori, ce pot scoate chiar din functie aparatura.
0 prima masura de protectie o constituie utilizarea alimentarii circuitelor de cale cu 75 Hz, frecventa situata intre 50 Hz si 100 Hz, ce asigura o protectie corespunzatoare prin utilizarea unor circuite suplimentare relativ simple (filtre trece banda). Totodata, aceasta frecventa permite utilizarea celorlalte echipamente uzuale, de 50 Hz, fara a se marii pierderile de energie.
Vezi plansa
o Electromecanisme de macaz – EMM
In instalatiile de centralizare electrodinamica, fiecare macaz sau sabot de deraiere, fiind comandat de la distanta, este echipat cu un electromecanism de macaz; acesta, dupe cum arata si denumirea ce i s-a dat, este un mecanism actionat electric de la postul central printr-un cablu. Electromecanismul este montat pe traversele de la virful macazului, legal de acele acestuia printr-un sistem de bare, asigurind inzavorarea acului lipit de contraac, fixarea acului dezlipit cat si controlul pozitiei macazului (printr-un circuit electric ce utilizeaza aceleasi conductoare ale cablului de actionare).
Primele electromecanisme de macaz introduce in reteaua feroviara la instalatiile de centralizare electrodinamice cu role (CR) au fost de tip EM-1, urmate de tipul EM-2, ce au unele perfectionari referitoare la sistemul de montare si prindere a barelor de legatura cu acele macazului. Ele asigura inzavorirea acului lipit prin intermediul unui dispozitiv montat in interiorul cutiei electromecanismului, spre deosebire de alte tipuri, la care este montat in exterior. Acest tip de electromecanism se monteaza de regula la macazurile peste care se circula pe linia directa cu viteza mai mica de 120 km/h si la macazurile la care in abatere se circuld cu viteza sub 40 km/h.
Pentru macazurile care admit viteze mari in in abatere, ce au tangenta mici si limbi elastice, cit si la macazurile la care viteza cu care se circula pe linia directa este peste 120 km/h au inceput sa se introduce in ultimul timp electromecanisme de tip EM-4, care au motoare de petere mai mare si fixatoare de virf exterioare, cu dome, ce asigurd o inzavorare mai sigura in comparatie cu cea interioara.
Miscarea de rotatie obtinuta de la motorul electric este transmisa de la ambreiajul de talonare la liniarele de manevrare prin intermediul a doua roti dintate inzavoritoare. Cu ajutorul acestor roti dintate se obtine, pe de o parte, transformarea miscarii de rotatie intr-o miscare de translatie necesara pentru manevrarea acelor macazului, iar pe de alta parte se obtine inzavorirea macazului, astfel incit sa se asigure trecerea materialului rulant peste macaz in conditii depline de siguranta.
EMM de tip
EM1 sau EM2 
Electromecanismul de macaz de tip EM-1 se compune din motorul electric a carui miscare este transmisa cu ajutorul unor roti dintate la ambreiajul de frictiune, care are rolul de a proteja electromecanismul impotriva suprasarcinilor care apar in timpul manevrarii. De la ambreiajul de frictiune, miscarea de rotatie este transmisa prin intermediul altor roti dintate la ambreiajul de talonare, care in principal protejeaza electromecanismul in cazul atacarii false a macazului. In continuare, forta motorului se transmits unor roti dintate, cc antreneaza liniarele, care la rindul lor, prin intermediul barelor de manevrare, trec acele macazului de pe o pozitie pe alta. Electromecanismul de macaz mai cuprinde comutatoarele automate si doua liniare de control in care se face legatura intre pozitia reala a acelor de pe teren si schema electrica pentru controlul pozitiei macazului. Toate elementele de mai sus sunt montate intr-o cutie de fonts, fixata prin intermediul a patru urechi pe doua placi de otel care, la rindul lor, sint fixate pe doua traverse alaturate.
Cutia de fonta a electromecanismului de macaz se fixeaza pe doua placi de otel cu grosimea de 15 mm cu ajutorul a patru buloane. La rindul lor, placile de otel sint fixate pe doua traverse vecine din primul panou de traverse.
Legatura dintre electromecanism si acele macazului este realizata cu ajutorul unei garniture de macaz compusa din patru bare din otel forjat, dintre care doua de manevrare si doua de control. Barele se fixeaza de acele macazului prin bolturi. Cursa barelor este de 150--156 mm. Barele de manevrare sunt prevazute cu bolturi excentrice, care permit reglarea cursei la schimbarea anotimpurilor, astfel incat, indiferent de condiilile atmosferice, intre ac si contraac sa nu fie o distanta de 4 mm sau mai mare.
La montare, barele se regleaza la cald prin incalzire la forje, fiind interzisa incazirea cu flacara oxiacetilenica. Reglarea la cald se face astfel incit boltul excentric sa ramind dupa reglare in pozitia de mijloc. In felul acesta se asigura posibilitatea lungirii sau scurtarii barelor, cu jumatate din cursa de 3 mm, pe care poate sa o imprime boltul excentric prin rotirea sa.
Dupa montare se verifica daca barele nu flambeaza si daca intre ac si contraac exista o distanta sub 4 mm. Aceasta verificare se face cu ajutorul unui sablon (ic) care se pune nitre ac si contraac, in dreptul barei de manevrare. Daca macazul este reglat corect nu trebuie sa se obtind controlul si nici inzavorarea macazului, cu sablonul de 4 mm si sa se obtind controlul si inzavorarea cu sablonul de 2 mm..
Dupa reglaj, toate buloanele si bolturile de la barele de manevrare si control se asigurd cu salrma de 4 mm si se plumbuiesc. Pentru a nu se pune in scurtcircuit sectiunea izolata de macaz, atit barele de manevrare cit si barele de control sint sectionate la mijloc si legate cu doud eclise izolante, iar buloanele de fixare sunt introduce prin bare in tuburi izolante.
Dupa cum se observa, la montaj este necesar sa se tina seama daca electromecanismul de macaz este de „dreapta' sau de stanga'.
EMM de tip EM5, EM5R, EM5 Vezi anexe
EMM de tip EM3, EM4 – Nu este cazul
Montarea mecanismelor
Mecanismul L700 H poate fi montat la macaze, saboti, macaze de incrucisare si inimi mobile. Inainte de montare trebuie verificate urmatoarele:
corecta lipire a limbilor
existenta intredeschiderii precisa pentru limba
-ambele casete de inzavorare sa formeze un unghi drept cu axa caii (marcajul pe partea exterioara a contraacului);
-inexistenta de stirbituri pests limitele admise;
-ca balastul de sub amplasament este penetrabil de apa (asigura scurgerea apes);
-ca distanta intre traverse este de 650 mm, unde se poate realiza o distanta de 242 mm intre mijlocul casetei de inzavorare si mijlocul traverses celei mai apropiate;
ca distanta intre traversele fixate rigid este Gs = 800 mm si la cele fixate elastic (cu cleme) este Gs = 650 mm.
SUPORTUL MECANISMULUI
Pentru legatura intre macaz si mecanism este prevazut un asa numit suport fix. Constructia acestui suport este asemanatoare cu suportul utilizat pentru mecanismele mecanice. Acest suport face posibil un buraj si o aliniere cu utilaje grele de cale.
Suportul mecanismului consta din doua juguri metalice de traversa cu grosimea de 15 mm si latimea de 180 mm, care in punctele de indoire sunt intarite prin borduri, o placa suport lata de 180 mm, o placa de reazem de 100 mm latime si material marunt de imbinare.
Toate componentele
sunt prefabricate conform reglementarilor si pot fi montate pe macaz fara costuri prea mari. Suportul este
utilizabil pentru toate mecanismele folosite la DB. La DKW si incrucisari, la care placile cu nervuri
prelungite nu sunt paralele cu piesele de interconectare trebuie adaptati suportii. Jugul metalic de traversa si
placile suport constitute in stare montata un cadru fix. Acestea sunt
astfel dimensionate incat spatiul de manevrare (intre traverse) sa fie de 650 mm si sa impiedice eventuala deplaseare a
traverselor catre intervalul fara piatra
Perforarile pentru fixarea jugului metalic de traversa la placile cu nervuri, prelungite, au de regula un diametru de 32 mm pentru montajul izolat. La montajul macazelor neizolate diferenta de diametru se compenseaza cu o bucsa. Piulitele utilizate sunt piulite cu strangere si autoasigurare. Plata izolanta inferioara exterioara este mai lata cu 20 mm decat celelalte, pentru a elimina astfel si la miscari verticale mari ale jugului metalic o atingere cu placile cu nervuri si astfel o afectare a izolatiei.
La montare trebuie avut grija astfel ca partea mai lata a placii sa fie in afara. Astfel acestea acopera marginea placilor cu nervuri prelungite. Placile superioare de acoperire ale montajului interior sunt prelungite inspre spatiul dintre traverse si au stifturi de 30 mm lungime, care asigura contra deplasarii purtatorului capacului barelor.
Palaria capacului barelor este realizata din polistiren armat cu fibra de sticla. Ea este fixata de purtatorul incovoiat al tablei. Palaria si suportul se monteaza impreuna, la care este asezat purtatorul in placile acoperitoare prelungite si palaria la carcasa mecanismului (marginea palariei trebuie sa se aseze sub marginea capacului mecanismului).
Schema de montare in cale a elecromecanismului de macaz. Montare pe partea dreapta si stanga
Circuitul
de comanda CR-3
Schema de actionare si control Vezi anexe
Scheme electrice de functionare a EMM L700H Vezi anexa
Conditii tehnice minime impuse
Dispozitivele de manevrare si zavorare a macazurilor trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:
a) sa asigure in pozitiile extreme ale macazului o fixare si lipire a acului de contraac, iar acul lipit sa nu preseze de contraac;
b) sa nu permita zavorarea macazului in cazul cand intre acul lipit si contraacul sau, exista un joc de 4 mm sau mai mare, masurat in dreptul barei de actionare;
c) dispozitivele de manevrare si zavorare trebuie sa asigure efectuarea curselor de manevrare si zavorare prevazute pentru tipul respectiv de dispozitiv;
d) sa asigure indepartarea celuilalt ac de contraacul sau la o distanta de cel putin 125 mm;
e) pozitia felinarului sa corespunda cu pozitia macazului;
f) toate acele, buloanele si bolturile de la barele de actionare, barele de conexiune, barele de control si felinar trebuie sa fie asigurate cu sarma de 4 mm diametru; la barele de control si felinar ale electromecanismelor se poate face asigurarea si cu sarma de 3 mm diametru;
g) sa fie montate in conformitate cu normele de montaj pentru fiecare tip de dispozitiv.
o Semnale luminoase
Constructia semnalelor luminoase cu catarg
Din punct de vedere constructiv, semnalele luminoase cu catarg se impart in mai multe tipuri, clasificate dupa numarul de panouri cu unitati luminoase si al indicatiilor cu care se inzestreaza fiecare tip.
La randul lor, panourile se deosebesc dupa numarul de unitati luminoase care sunt construite. Astfel se numesc panouri de tip A cele cele cu o singura unitate luminoasa, panouri de tip B cu doua unitati luminoase si panouri de tip ce cu trei unitati luminose. Fiecare semnal cu catarg poate fi construit cu unul, doua sau trei panouri, precum si cu unul sau doua indicatoare.
Forma constructiva si dimensiunile de gabarit ale unui semnal de tip BB II sunt aratate in figura de mai jos.
Dupa cum se vede in pigura de mai sus partile principale ale unui astfel de semnal luminos sunt:
catargul confectionat din teava de otel
panoul unitatilor luminoase, compus din cutia unitatilor luminoase, fixata cu bratara de catarg
consola superioara de sustinere a panoului cu unitati luminoase, fixata cu bratara de catarg;
consola inferioara de sustinere a panoului cu unitati luminoase;
cutia transformatoarelor de foc cu patru sau sase transformatoare, dupa numarul de unitati luminoase cu care este echipat semnalul ;
cutia de jonctiune pentru cable, prin care se face trecerea la trans formatoarele de foc ;
cutia indicatorului de directie si cea a indicatorului de linie;
tubul flexibil pentru trecerea cablajului din catarg in cutia uni tatilor luminoase. Acesta se poate racorda la catarg fie direct cu un man son filetat, fie cu flanse, iar la cutia unitatilor luminoase se poate racorda lateral, cu ajutorul unui cot la 90° cu flanse ;
- scara oblica;
- placutele cu inscriptii
- capacul de acoperire al tevii catargului;
- fundatia.
Toate semnalele de circulatie cu catarg din incinta
statiei mai sunt prevazute
cu repere de semnal de culoare alba cu
Pentru accesul personalului de intretinere la panourile unitatilor luminoase s-au prevazut la semnalele cu catarg scari fixe. Acestea sporesc totodata si stabilirea semnalului, insa au dezavantajul ca necesita un gabarit mai mare (de la 133 mm cat este diametral catargului, la 270 mm cit este latimea scarii).
Semnalele cu catarg se fikeazd prin intermediul cutiei de jonctiune pe o fundatie de baton, cu ajutorul a patru buloane incastmte. Incastrarea se face astfel incit, deasupra suprafetei de bazd a fundatiei, bulonul sd aibd o lungime de 100 mm. Scara semnalului se fixeazd la bazd pe cloud console de tier cornier, fixate de asemenea in fundatie.
Cutia de jonctiune este prevazuta cu doua orificii pentru introducerea cablurilor subterane, ceea ce permite continuarea eventuala a circuitelor electrice pentru alte semnale. Orificiile sint despartite intre ele printr-o placuta, astfel incit se creeaza spatiul necesar pentru turnarea masei izolante, ceea ce protejeaza cablul impotriva patrunderii umezelii. Cablul electric se desface in cutia de jonctiune pe 12 reglete, cu cite doud borne dispuse in plan vertical pe doua coloane.
Cutia transformatoarelor de foc este fixata de catarg cu ajutorul a doud bratari de otel. Legatura dintre cutia transformatoarelor. de foc si cutia de jonctiune este realizata fie cu ajutorul a doua mansoane filetate, fie cu un singur manson,cu flanse la capete, care se fixeaza prin buloane la cutia de joncjitine si la cutia transformatoarelor. In cutia transformatoarelor se monteaza transformatoare de foc de:-tip S-4.
Din punct de vederd constructiv, cutia transformatoarelor, cutia de jonctiune, panourile cu unitati luminoase si capacul tevii catargului trebuie sa fie realizate astfel incit sa nu permita patrunderea umezelii si a prafului.
Partile componente ale semnalelor luminoase trebuie; sa fie acoperite cu un strat de miniu de plumb si vopsite cu vopsele de ulei in urmatoarele culori:
— cu culoarea neagra: baza semnalului luminos, partea interioara a cutiei cu unitati luminoase, panourile, vizierele de protectie si rama ansansamblului optic;
cu culoarea cenusie: catargul, catia cu unitati luminoase, suporturile unitatilor luminoase, spatele panoului cutiei cu unitati luminoase si scara;
cu culoarea cenusie-deschis: interiorul cutiei de transformatoare.
Constructia semnalelor pitice
Din punct de vedere constructiv, semnalul luminos pitic, este compus din urmatoarele parti componente: cutia cu unitati luminoase, unitatea luminoasa, viziera, fundatia, cutia de jonctiune pentru cablu.
Cutia cu unitati luminoase este realizata din fonta si are un capac in spate. Pe partea interioara a capacului cutiei se fixeaza cu ajutorul unor suruburi transformatoarele pe loc.
Semnalul pitic are doud unitati luminoase, care dau indicatii alb lunar pentru manevra libera.si albastru pentru manevra interzisa. In ultimul timp au inceput sa se foloseasca semnale pitice si pentru semnalizarea intrarii in statie de pe linia falsa a unei cai duble. In acest caz, semnalul pitic da o indicatie de rosu pentru interzicerea intrarii in statie si o indicatie de alb clipitor (semnal de chemare) in cazul cand trenul poate intra in statie cu masuri de precautie deosebite.
Semnalul pitic poate fi orientat numai in plan orizontal, intrucat este fixat direct de fundatie. Fundatia este insa astfel turnata incit prin constructie se da semnalului o orientare in sus cu un unghi de 5°.
Orientarea in plan orizontal se poate face prin rotirea semnalului. Pentru a permite acest lucru, gaurile de prindere in buloanele de fundatie sunt alungite.
Cablul subteran se introduce in semnalul pitic prin intermediul unei cutii de jonctiune de tip UT-14 A, daca semnalul este ultimul in reteaua de cable, sac UI-28 A, in cazul cand semnalul pitic este intermediar. In aceste cuti de jonctiune cablul este desfacut pe reglete cu borne, de unde circuitul semnalului se continua prin teava din fundatie care ajunge in interiorul cutiei cu unitati luminoase.
Legatura intre cutia cu unitati luminoase si teava de fundatie se face prin flanse stranse cu buloane.
Schema de ansamblu a semnalului luminos pitic
Constructia semnalelor luminoase montate pe console sau pasarele
In cazul cand distanta dintre axele liniilor unei statii nu permite amplasarea semnalului, astfel incat acesta sa se inscrie in afara gabaritului de libera trecere al celor diua linii, atunci se impune montarea semnalului pe consola.
Acesta va avea piciorul in afara liniilor, iar bratul sau orizontal va sustine panourile cu unitati luminoase
Se deosebesc doua tipuri de console: din beton si metalice. In principiu, sistemul de prindere al semnalului este asemanator pentru cele doua tipuri de console si consta in aceea ca panourile se monteaza pe una din fetele laterale ale unei custi metalice, construita din grinzi metalice profilate asa cum se vede in schema de mai jos.
Montarea semnalelor pe consola: a – beton b - metalic
Deosebirea consta in aceea ca la consola de beton armat, bratul sonsolei trece prin interiorul custii, care are forma unei prisme dreptunghiulare, iar la consolele metalice, cusca se monteaza cu baza superioara sub bratul consolei. In acest scop, bratul consolei este este prevazut cu o deschidere patrata deasupra custii, prin care se poate cobora in timpul procesului de intretinere.
In cazul cand semnalul se compune dintr-un singur panou, acesta se monteaza pe un catarg redus, tot prin cutia de jonctiune. In cazul consolei de beton, buloanele de fixare se incastreaza in bratul consolei. In cazul semnalelor pe custi metalice, cablul semnalului este adus pe consola, printr-o teava metalica de protectie, intr-un pichet de tip UT-14 A sau UI-28 A. Trecerea din pichetul de cablu la cutia de transformatoare, care se afla montata in partea superioara a custii pe una din grinzile verticale de colt, se face printr-un tub metalic flexibil. Un al doilea tub face legatura dintre cutia de transformatoare si primul panou, continuandu-se din panou in panou cu ajutorul unor coturi de derivatie.
Consolele metalice se contruiesc cu bratul, de forma unei pasarele, sustinut de un picior din teava de otel de diametrul, cerespunzator solicitarii la care este pus.
Sistemul optic al semnalelor luminoase
In vederea realizarii unei cit mai bune vizibilitati, semnalele electrice luminoase sunt prevazute cu un sistem optic, care are rolul de a concentra razele de lumina ale becului de semnal intr-un fascicul cit mai intens si de a le dirija inspre mecanic, adica paralel cu calea ferate.
Sistemul optic al unitatii luminoase poate fi realizat in doud variante de baza, si anume:
pentru semnale cu catarg cu sau fara lentile dispersoare;
pentru semnale pitice.
Sistemul optic al unei unitati luminoase pentru semnale cu catarg este aratat in figura de mai jos. Pantile principale ale sistemului optic sunt: corpul cir cular din fonta cu orificii pentru aerisire acoperite cu sita, lentila incolora exterioara 2, lentila dispersoare 3, lentila interioara 4, suportul becului 5 si viziera 6.
Pentru obtinerea unui fascicul luminos puternic, care sa fie vizibil de la distanta cat mai mare, cu ajutorul unui bec de putere care sa nu depaseasca 15-25 W, se utilizeaza lentile speciale cu trepte pe suprafata interioara sau exterioara.
Garnitura de lentile este compusa din doua lentile: lentila exterioara incolora, cu suprafata interioara in trepte, cu diametrul de 212 mm si distanta focala de 130 mm si lentila interioara colorata, cu suprafata exterioara in trepte, cu diametrul de 139 mm si distanta focala de 68 mm.
Fluxul luminos emis de becul electric este captat de prima lentila interioara colorata si este impartit, datorita treptelor exterioare ale lentilei, in fascicule de raze. Razele de lumina refractate de lentila colorata intalnesc in drumul lor lentila exterioara incolora. Suprafata acestei lentile este astfel construita incat razele luminoase din nou refractate parasesc sistemul optic, ca un fascicol paralel cu axul optic al sistemulul de la o distanta pana la 10M (cand trenul este oprit in fata semnalului) se utilizeaza o lentila dispersoare incolora, cu diametrul de 57 mm, in trepte prismatice.
O parte din fascicolul luminos, dupa ce trece prin partea centrala a lentilei 4, ajunge la lentila dispersoare 3din figura mai sus amintita are care are proprietatea de a devia fascicolul cu un unghi de 30° fate de axul optic al sistemului. In acest
mod, fasciculul luminos este indreptat inspre baza semnalului, unde eventual se gaseste trenul oprit la semnal. La montarea lentilei dispersoare este indreptat
necesar se se urmareasca ca semnul existent pe lentila sa
fie drepta in sus.
Fixarea lentilei dispersoare intre cele doua lentile de baza se face cu aju‑
torul unui resort spiral, care se reazema pe suprafata lentilei colorate si pe
partea centrala a lentilei incolore. Pentru asigurarea unei focalizari
constante, suportul becului este fixat rigid de corpul din fonta prin doua
buloane incastrate.
La semnalele amplasate in curba, pentru asigurarea vizibilitatii semnalelor din toate punctele de pe linie, se monteaza o lentila suplimentara, cu un diamentru de 228,5 mm si cu un unghi de dispersie de 10 sau 20°
Pentru a se asigura un montaj corect, pe lentilele dispersoare se graveaza o sageatd care arata directia de deviere a fasciculului luminos.
In vederea realizarii unei bune vizibilitati a indicatiilor date de semnalele luminoase, alegerea si corecta executie a becurilor electrice folosite pentru unitatea luminoase au o mare importanta. In afara de faptul ca fluxul luminos al becului electric trebuie sa asigure vizibilitatea indicatiilor semnalelor de la distantele impuse de exploatare, este necesar ca amplasarea filamentului becului sa se face foarte precis, iar filamentul sa fie cat mai punctiform.
Calitatea materialelor si calitatea executiel becurilor electrice influenteaza in mod deosebit asupra duratei de functionare a becului, precum si asupra randamentului lui luminos. De asemenea, o mare influenta asupra duratei de functionare a becului o are tensiunea de alimentare folosite. Dace se micsoreaza tensiunea de alimentare cu 10%, durata de functionare a becului se mareste cu mai mult de doua ori. In schimb, dace se mareste tensiunea cu 10% peste valoarea nominala, durata de functionare a becului scade de aproximativ patru ori.
Becurile electrice folosite la semnale sunt de tip baioneta cu gaz, de o constructie speciala. Ele se fabrica pentru tensiunea de 12 V si pentru puterea de 15 si 25 W. De obicei, becurile de 25 W se folosesc pentru focul rosu si alb al semnalelor de intrare.
Indicatoarele electrice de semnal
In instalatiile de centralizare electrodinamice, semnalele lurninoase de circulatie, pe langa idicatia de viteza pe care o dau prin culoarea si numarul unitatilor, mai trebuie sa dea in anumite cazuri si unele indicatii auxiliare, cum ar fi : directia in care se va circula, circula de la care se comanda expedierea la semnalele de iesire de grup, sa indice lipsa distantei de frinare. Aceste indicatii se realizeaza cu ajutorul unei cutii cu becuri, numita indicator de parcurs, montata pe catarg sub ultima unitate luminoasa. In aceasa cutie sunt montate, pe sapte rinduri, cite 6 becuri normale, de 220 V/25 W.
Becurile sint despartite intre ele prin pereti de table subtire, iar pe capac, in dreptul fiecarui bec, este prevazuta o mica lentila in cazul cind cutia este folosita ca indicator de directie, lentilele sunt albe iar cand este folosita ca indicator de linie, lentilele sunt verzi. In partea de jos a cutiei este prevazuta o regleta cu 43 de borne adica pentru fiecare bec cate o borna si una pentru returul comun. Cutia livreaza cu cablajul dintre becuri si regleta executat de uzina.
Numarul bornei corespunde cu numarul becului. Tot cu ajutorul acestei cutii se realizeaza si semnalul repetitor. In acest caz cutia se monteaza pe un catarg de diametru 133mm iar scara se monteaz in fata deoarece partea interioara a indicatorului este accesibila prin fata. Cutia de jonctiune este identica cu cea de la semnale luminoase normale. In cazul folosirii ca indicator de linie sau de directie cutia se monteaza pe catargul semnalului cu ajutorul a doua bratari, daca semnalul trebuie sa indice si directia si linia, atunci se echipeaza cu doua cutii inzestrat cu un sistem unitar de prindere pe catarg. In timpul exploatarii este bine sa se aibe in vedere ca becurile indicatorului sunt alimentate la tensiunea de 220V si prin urmare sa se ia masuri corespunzatoare de protectie atunci cand se executa lucrari asupra lui si ca orice rotire a balonului de sticla in dulie poate produce punerea in scurt-circuit a retelei de alimentare a circuitelor de semnal.
Schema indicatorului electric de semnal: a- semnalul b- montarea becurilor si a bornelor regletei
Scheme electrice ale focurilor de semnal
Schema semnalului
Schema semnalului
Schema electrica a semnalului de manevra
Schema releelor de chemare si modul de obtinere a tensiunii pulsatorii de 220 V pentru chemare
Schema electrica de somanda si alimentare a semnalului de intrare Y
Schema de conectare a releelor de parcurs
Conditii minime tehnice care se impun la semnalele luminoase
Semnalele luminoase de circulatie si de manevra trebuie sa indeplineasca, urmatoarele conditii, neindeplinirea lor impunand scoaterea din functiune a semnalelor:
a) in cazul ocuparii accidentale a unei sectiuni izolate din parcurs, precum si fara gabarit, sau lipsa de control la unul din macazurile ce intra in parcursul comandat, inclusiv macazurile de acoperire, semnalele luminoase care comanda acel parcurs trebuie sa treaca automat pe “oprire”;
b) semnalele luminoase de intrare, de iesire, de trecere si de parcurs trebuie sa treaca in mod automat pe “oprire”, imediat ce trenul a intrat pe prima sectiune izolata din spatele semnalului si sa nu revina pe “liber” decat prin executarea unei noi comenzi si eliberarea sectiunilor izolate de catre tren.
Exceptie fac semnalele trecute la comanda automata a blocului de linie automat, in care caz indicatia semnalelor este cea corespunzatoare starii de liber sau ocupat a sectiunilor de bloc de dupa semnal;
c) semnalele luminoase prevestitoare de pe sectiile neinzestrate cu bloc de linie automat, trebuie sa treaca in pozitia corespunzatoare semnalului principal pe oprire imediat ce trenul a intrat pe sectiunea izolata din spatele semnalului ;
d) semnalele luminoase de manevra trebuie sa treaca pe indicatia de manevra interzisa in mod automat in conditiile stabilite de proiectul instalatiei;
e) la arderea unui bec de la o indicatie permisiva, semnalul trebuie sa treaca in mod automat pe pozitia “oprire” sau pe o indicatie restrictiva, in raport cu functia semnalului, cu exceptia semnalelor prevestitoare de pe sectiile fara B.L.A.;
f) arderea becului de la focul rosu sau albastru de la semnalele din statie sa fie semnalizata la aparatul de comanda;
g) indicatiile date de semnale sa corespunda cu proiectul tehnic al instalatiei si instructia de semnalizare;
h) sa fie semnalizata pe aparatul de comanda starea semnalelor conform proiectului tehnic;
i) punerea pe liber a semnalelor sa se faca cu respectarea succesului operatiilor si realizarea zavorarilor stabilite pentru tipul respectiv de instalatie;
j) semnalele luminoase, trebuie sa fie amplasate in dreptul joantei izolante. Se admite ca semnalele de manevra sa fie amplasate inaintea joantei izolante cu maximum 0,5 m, iar semnalele de circulatie cu maximum 2 m.
La semnalele de iesire se admite ca amplasarea acestora sa se faca inaintea joantei izolante, in scopul asigurarii gabaritului semnalelor sau a drumului de alunecare de 50 m la liniile abatute, respectiv 100 m la liniile directe, masurati de la marca reala de siguranta;
k) toate semnalele luminoase sa aiba inscriptia si reperele caracteristice semnalului.
Amplasarea si montarea semnalelor luminoase
Pe sectiile prevazute cu bloc de linie automat cu trei indicatii, distanta dintre semnalele luminoase vecine trebuie sa fie de cel putin 1.200 m si de maxim 2.500m.
Semnalul prevestitor se amplaseaza la cel mult 1.500 m fata de semnalul de intrare, cu exceptia cazurilor aprobate de Conducerea Regionalei de cai ferate.
Amplasarea semnalelor de bloc automat si a semnalelor prevestitoare se face astfel incat indicatiile lor sa fie distinse in mod precis, atat ziua cat si noaptea, de la distanta de 300 m pe liniile cu viteza de circulatie pana la 120 km/h si de la distanta de 400 m pe liniile cu viteza de circulatie mai mare de 120 km/h. Cand conditiile de teren nu permit respectarea acestor distante de vizibilitate, acestea se pot reduce pana la 200 m, respectiv 250 m. In cazul cand nu se pot asigura distantele de vizibilitate stabilite, se vor prevedea si semnale repetitoare.
Semnalele de circulatie si de manevra trebuie sa fie instalate pe partea dreapta a caii, in sensul de mers al trenurilor sau cel mult deasupra axei caii acoperite de ele.
Pe linii duble cu bloc de linie automat, cand se circula in ambele sensuri pe fiecare linie, pentru circulatia pe firul din stanga, semnalele de B.L.A., prevestitoare si de intrare se pot monta cu aprobarea conducerii regionalei de cai ferate pe partea stanga a sensului de mers, cu conditia sa nu poata fi considerate ca apartin altor linii sau directii de mers si sa fie amplasate uniform (pe stanga sau dreapta) pe intervalele de statii.
In acest caz, pentru semnalele de intrare si prevestitoare se va monta pe partea dreapta a liniei (in sensul de mers) in dreptul semnalului un reper conform Anexei Nr.2.
In cazul mai multor linii alaturate, semnalele fiecarei linii se vor instala astfel incat sa nu poata fi considerate drept semnale apartinand liniilor vecine.
Semnalele de intrare si de ramificatie, precedate de semnale prevestitoare trebuie sa fie amplasate la 200 m fata de primul macaz de intrare, distanta masurata de la varful macazului atacat pe la varf sau de la marca de siguranta a macazului atacat pe la calcai.
In cazul cand indicatiile semnalelor de intrare sau de ramificatie nu pot fi distinse de la 400 m pe liniile cu viteza de circulatie pana la 120 km/h, respectiv 600 m pe liniile cu viteza de circulatie peste 120 km/h, sau cand conditiile locale de teren nu permit amplasarea semnalelor la 200 m, acestea pot fi instalate la o distanta pana la cel mult 400 m.
Semnalele prevestitoare se instaleaza la o distanta de minimum 1.000 m fata de semnalul pe care il preced, cu exceptia celor care fac functia de semnal de bloc.
In rampe mai mari de 10‰, daca amplasarea semnalelor prevestitoare la aceasta distanta nu este posibila, se admite instalarea lor la o distanta mai mica de 1.000 m, insa nu mai putin de distanta de franare corespunzatoare vitezei maxime de circulatie admise, plus 100 m.
In aceasta situatie semnalul prevestitor va avea montat un reper distinctiv pe care se va scrie distanta la care este amplasat semnalul prevestitor fata de semnalul pe care il precede (Anexa Nr.3).
In statii, distanta intre doua semnale in acelasi sens de mers, trebuie sa fie de cel putin 300 m.
Semnalele de manevra intre ele, cat si fata de semnalele pentru circulatia trenurilor, se pot amplasa la distante mai mici de 300 m.
Instalatii CED de tip CR2
Elemente componente
Semnalizari de buna functionare si avarie afisate
Aparatul de comanda combinate de tip DOMINO
Elemente componente
Aparatele de comanda tip DOMINO se pot folisii cu maxim 16 linii, fiind compuse dintr-un schelet metalic care are rolul de a sustine si proteja elementele componente, cablajul si regletele de interconexiune.
Panoul este alcatuit din elemente intershimbabile (dominouri,cuburi asezate unele langa altele in randuri orizontale notate cu litere in ordine alfabetica iar randurile orizontale cu cifre arabe.
Un rand de elemente poate reprezenta o singura linie, deci numarul liniilor unei statii determina latimea tabloului.
Elementele (dominourile) care alcatuiesc luminoschema se compun din urmatoarele parti componente principale:
un capac de forma patrata, avand dimensiunile de 48 x 48 mm, compus de fapt dintr-un grup de trei placi de table de aluminize, din care prima serveste la gravarea simbolurilor luminoschemei corespunzatoare unittii SCB pe care o reprezinta (sectiune izolate, macaz, semnal etc.), cea de-a doua serveste la inramarea lentilelor, iar ultima placa serveste pentru prinderea, prin intermediul a patru cleme, a capacului de corpul elementului. Decuplarile placilor sunt astfel concepute incat prin diferite combinari permit formarea simbolurilor necesare echiparii luminoschemei ;
un corp de siluminiu (caseta), prevazut cu doud locasuri pentru becuri sau pentru butoane de comanda. Fiecare peeete al cutiei este prevazut cu cate doua scobituri, m care se monteaza planuri despartitoare astfel ca lumina data de fiecare bec sa poata fi perceputa in mod distinct pe fate elementului.
Becurile utilizate sunt de tipul auto de 12 V — 1,2 W, colorate in galben, rosu, verde si alb ;
o placa de contact, care serveste atat ca retur al alimentarii, cat si ca dulie pentru becuri, fiind izolatii de corpul elementului cu ajutorul unei placi izolate din bachelita;
un corp izolant, care are acelasi numar de locasuri ca si corpul de siluminiu si in care se monteaza contactul de fund al becurilor sau butoanele de comanda ;
un suport cu bride, care sustine pe de-o parte grupele de contacts ale butoanelor si pe de alta parte cordonul elementului;
un cordon format din conductoare litate cu sectiunea de 0,5 mm izolate in PVC de culori diferite, ce serveste la conectarea electrica a contactelor elementului de luminoschema cu bornele de regleta corespunzitoare ale aparatului de comanda.
Elementul poate fi echipat cu lampi sau cu butoane.
Semnalizari de buna functionare si avarie afisate
Medgidia – Est
Semnalizare redresori – alb
Avarie retea – alb
Inceperea comenzii – verde
Despiedicare artificiala – alb
BDLC XM BDLC XD – rosu
BILC XM BILC XD – rosu
AV XD – alb
AV XM – alb
BP – rosu
BE - verde
LCO XM – alb
LCO XD – alb
Invertor 1 si 2 – alb
Alimentare control macaze:
PE – permitere iesiri – ALB
PI – permitere intrari – ALB
Shema de stabilire a naturii miscarii si sensului de circultie si schema releelor de directie
Structura schemelor instalatiei de centralizare CR-2
Starea normala a instalatiilor CR2 este atunci cand toate elementele componente ale instalatiei sunt in stare de functionare (CDC, EMM, semnale) si nu este afisata nici o semnalizare de avarie, instalatia poate fi manipulata in stare normala.
Daca sunt afisate toate semnalizarile de buna functionare si nu exista nici o semnalizare de avarie, instalatiile se pot manipula in conditii normale, parcursurile de circulatie si manevra se executa prin manevrarea individuala a macazurilor prin apasarea butonului (+) sau (-) in funcite de destinatia dorita si apoi se apasa butonul de semnal.
La ocuparea unui CDC macazurile se vor manevra cu BAM dupa verificarea starii de liber a CDC pe teren de organ M autorizat iar semnalul care acopera parcursul respectiv se va manipula dupa instrierea in RRLISC, avizarea organ CT si se va rupe plumbul de la buton chemare care se va apasa pana ce trenul depaseste semnalul.
La pierderea controlului unui macaz se va consemna in RRLISC, se va aviza organ CT, se va manipula BST dupa ruperea plumbului si se va manevra macazul din buton pentru a constata daca si pe cealalta pozitie are sau nu control.
La defectarea unui semnal se va manipula semnalul de chemare fara verificarea elementelor din parcurs daca acestea sunt in regula si cu verificare pe teren de orga M autorizat daca exista CDC ocupate sau macaze fara control cu consemnare in RRLISC si avizare organ CT. La semnalele fara chemare – ordin de circulatie cu 20 km/h in zona macazelor sau dupa caz pana la primul semnal cu indicatie permisiva
Manipulare BE – BP pentru reorientarea BLA in caz de CDC ocupat.
Apasarea butonului BISR (buton intrerupere sonerie redresor) in cazul intreruperii functionarii redresorilor.
La lucrari pe BLA cu inchiderea fir 1 si 2 se vor manipula butoanele BILC (buton inchidere linie curenta), BDLC (buton deschidere linie curenta) si AV (avarie) cu instriere in RRLISC si avizare organ CT.
Instalatiile de centralizare electrodinamica trebuie sa indeplineasca conditiile generale prevazute la art.88 din instr. 351 si urmatoarele:
a) sa nu permita punerea pe “liber” a semnalului pentru un parcurs stabilit pe o linie ocupata;
b) sa nu permita manevrarea macazurilor ocupate cu material rulant sau zavorate intr-un parcurs;
c) sa asigure anuntarea si controlul atacarii false a macazului cu punerea simultana pe “oprire” a semnalului care acopera parcursul respectiv;
d) sa asigure zavorarea totala a parcursului de circulatie la ocuparea sectiunii izolate din fata semnalului care prevesteste pe cel considerat sau a oricarei sectiuni dintre cele doua semnale.
Pentru parcursurile de manevra zavorarea totala a parcursului se face la ocuparea sectiunii izolate din fata semnalului de manevra respectiv;
e) sa asigure posibilitatea efectuarii miscarilor de manevra in concordanta cu semnalele luminoase de manevra.
Instalatii CED de tip CR3 sau cu comanda similara
Elemente componente
Semnalizari de buna functionare si avarie afisate
Aparatul de comanda combinatie tip DOMINO
Elemente componente
Semnalizari de buna functionare si avarie afisate
Constructia generala a acestui tip de aprat de comanda este asemanatoare cu cea a celui de tip CR2, avand insa unele deosebiti, datorita particularitatilor de functionare. In figura 1 se prezinta o vedere partiala a unui aprat de tip CR3 al unei statii oarecare. Se observa realizarea configuratiei statiei numai din elementele de control cu fante si orificii circulare, iar in dreptul semnalelor se afla elemente miste pentru comanda parcursurilor (similare butoanelor cu trei pozitii pentru comanda de liber a semnalelor de la instalatiile CR2 .
Se precizeaza ca elementele de tip DOMINO se aseaza in coloane verticale, notate cu litele in ordine alfabetica(A,BC) si in randuri orizontale, numerotate cu cifre arabe(1,2,3) astfel ca pozitia unui element se determina precis prin coordonatele sale (A1,B2,C3)
Tinand seama de factorul economi, pentru tipizarea fabricatiei, a aparatului se face din unul sau mai multe panouri, avand latimea formata din 10, 13 sau 16 linii si lungimea formata din 14,17 sau 20 de elemente. Daca o statie are peste 16 linii se adopta solutia cu manipulator si luminoschema separata.
Notarea se face prin tipul tipul instalatiei de centralizare electrodinamica pentru care este destinat (CR2, CR3) numarul de elemente pe latime si numarul de elemente pe lungime.
De exemplu, un aparat de comanda tip combinat, cu luminoschema, destinat unei instalatii de centralizare electrodinamica CR2 si care are un singur panou (tronson) cu 12 elemente pe latime si 17 elemente pe lungime este notat: pupitru de comanda CR2 tip 12x17
Un aprat de comanda tip combinat, cu luminoschema, compus din 3 tronsoane din care (privit din fata de la stanga la dreapta) primul este cu 16x14 elemente, al doilea cu 16x17 elemente si al treilea cu 16x20 elemente este notat: pupitru de comanda CR3 tip 16+17+20.
Aparat de comanda cu manipulator si luminoschema separata
Elemente componente
Semnalizari de buna functionare si avarie afisate
Principala caracteristica constructiva a acestui aparat de comanda consta in separarea elementelor cu care se comanda macazurile si semnalele de elemente prin care se obtine controlul efectuari corecte a parcursului, sau alte indicatii privind utilizarea parcursurilor de catre tren.
Elementele cu care se comanda macazurile si semnalele sunt amplasate pe o masa de comanda, compusa don mai multe subansamble, dintre care cel mai important este manipulatorul.
Elementele cu care se obtine controlul optic al efectuarii parcursului, starea elementelor, sectiunilor izolate etc. sunt grupate pe o luminoschema separata, amplasata la 2.3 m de masa de comanda, pentru o buna vizibilitate.
Executarea parcursurilor se face de la manipulator, la care sa adaptat principiul de amplasare grupata a butoanelor de comanda parcursurilor, in locul amplasarii geografice a butoanelor.
Datorita acestui mod de amplasare grupata a butoanelor sa putut obtine dimensiuni reduse, precum si posibilitatea construirii unor manipulatoare tipizate pentru comanda oricarei statii.
In dreapta manipulatorului este amplasat un pupitru ajutator, construit din elementr tipizate domino, care contin butoane pentru comenzi auxiliare (butoane de dezavorare artificiala, de chemare, avarie a sectiunilor izolate, de manevrare individuala a macazurilor). In dreapta manipulatorului este amplasat panoul de telecomunicatii cu ajutorul caruia se realizeaza legaturile telefonice necesare.
Luminoschema este amplasata astfel incat impiegatul de miscare sa aiba o priivire de ansamblu asupra starii tuturor obiectelor comandate de la masa de comanda.
Manipulatorul este construit ditr-un ansamblu de butoane cu ajutorul carora se actioneaza normal intreaga instalatie de centralizare
Amplasarea butoanelor pe aparatul de comanda (capatul X) al unei statii centralizate CR-3
Schema electrica de conectare a releului de buton
Schema electrica a releelor de directie
Schema electrica de conectare a barelor de alimentare
Starea normala a instalatiilor CR3 este atunci cand toate elementele componente ale instalatiei sunt in stare de functionare (CDC, EMM, semnale) si nu este afisata nici o semnalizare de avarie, instalatia poate fi manipulata in stare normala.
Instalatiile de centralizare electrodinamica trebuie sa indeplineasca conditiile generale prevazute la art.88 din instr. 351 si urmatoarele:
a) sa nu permita punerea pe “liber” a semnalului pentru un parcurs stabilit pe o linie ocupata;
b) sa nu permita manevrarea macazurilor ocupate cu material rulant sau zavorate intr-un parcurs;
c) sa asigure anuntarea si controlul atacarii false a macazului cu punerea simultana pe “oprire” a semnalului care acopera parcursul respectiv;
d) sa asigure zavorarea totala a parcursului de circulatie la ocuparea sectiunii izolate din fata semnalului care prevesteste pe cel considerat sau a oricarei sectiuni dintre cele doua semnale.
Pentru parcursurile de manevra zavorarea totala a parcursului se face la ocuparea sectiunii izolate din fata semnalului de manevra respectiv;
e) sa asigure posibilitatea efectuarii miscarilor de manevra in concordanta cu semnalele luminoase de manevra.
Daca sunt afisate toate semnalizarile de buna functionare si nu exista nici o semnalizare de avarie instalatiile CR3 se pot manipula in conditii normale.
Parcursurile de circulatie sau manevra se executa prin apasarea butonului de semnal de inceput, butonului de varianta daca este cazul si buton de sfarsit de parcurs. Butoanele centrale de macaz trebuie sa fie ridicate pentru manipularea automata a macazurilor.
Manipularea macazurilor individual se va executa dupa apasarea butonului central, manipularea in restul cazurilor se va face ca al instalatiile tip CR2.
Instalatii CED cu post de comanda informatizat – Nu este cazul
Mese de manevra sau coloane de manevra– Nu este cazul
Cablajul echipamentelor CT
o Cablajul exterior CT
Legaturile electrice intre ansamblul de aparataj din cladirea cabinei de centralizare si elementele exterioare (circuite de cale, electromecanisme de macaz, semnale etc.) , intre dulapurile semnalelor de bloc si cabina, intre semnale si inductoarele din cale, intre posturile locale si cel central dispecer se realizeaza cu ajutorul cablurilor subterane. Trecerea conductoarelor din subteran catre echipamentul propriu-zis se face direct (la unele semnale luminoase si la dulapurile exterioare) sau prin intermediul pichetilor (la circuitele de cale, la electromecanisme, la unele semnale etc.).
In principiu, se urmareste ca legaturile electrice intre echipamentele din interior si cele din exterior sa se realizeze pe cit posibil prin cabluri sau retele de cabluri, separate pe categorii de elemente exterioare (circuite de cale, electromecanisme, semnale etc.). Acest lucru este necesar pentru a se evita influenta reciproca, a circuitelor din cablu care au tensiuni diferite si care pot provoca in anumite situatii actionari false, periculoase sigurantei circulatiei, fie prin inductie, fie prin strapungerea accidentala a izolatiei conductoarelor.
In vederea economisiri cablului, legaturile intre ansamblurile din interior si elementele exterioare se fac in majoritatea cazurilor prin intermediul unor cutii din fonta (distribuitori si picheti), care se amplaseaza in centrul zonei unde se gasesc elementele exterioare conectate prin intermediul cutiei respective. La aceste cutii se leaga alt cablul principal care vine vine de la sala de relee, cat si cablurile secundare care fac legatura cu elementele exterioare, astfel incat sa se evite legaturile directe dintre sala de relee si fiecare element exterior in parte, ceea ce ar sporii mult necesarul de cablu. Pentru reteaua exterioara se folosesc cabluri subterane armate cu conductoare de cupru si cu izolatie de hirtie sail PCV.
Cele mai importante tipuri de cabluri folosite la instalatiile SCB sunt cablurile de alimentare de tip CPBI, cablurile pentru dependente de tip CSHPBI cu manta de plumb si cablurile pentru dependente de tip CSYYBI cu izolatie din PCV.
O data pe an se executa lucrari precedente, precum si urmatoarele lucrari:
a) se repara, se vopsesc si se completeaza reperele de cablu
b) se verifica si se refac tuburile sau canalele de protectie la trecerea peste poduri, tuneluri, etc;
c) se masoara de catre seful de district rezistenta de izolare a cablurilor la firele de rezerva, intre ele si fata de masa si prin sondaj la firele in functie, dupa programul fixat de seful de sectie CT
d) la cablurile electromecanismelor de macaz si sabot se face masurarea cu deconectarea de pe borne la toate firele de cablu, sub supravegherea directa a sefului de district SCB, firele de la capetele de cablu si reglete trebuid sa fie matisate in forma de pieptane.
Lucrarile de reparatii planificate la cablurile cu izolatie slabita se efectueaza sub supravegherea unui inginer din cadrul laboratorului sau din centralul sectiei, cu participarea sefului de district si a electromecanicului care intretine instalatia.
In cazul lucrarilor de reparatii accidentale, repunerea in functie a instalatiilor se face numai in prezenta cel putin a sefului de district.
o Cablajul interior
Tot echipamentul care se instaleaza in incaperile interioare, ca: aparatul de comanda, ramele cu relee, dulapurile pentru relee cod, panoul de butoane ajutatoare, tabloul de introducere si distributie, bateriile de acumulatoare etc., se conecteaza in conformitate cu schemele electrice ale statiei respective.
Determinarea numarului de conductoare intre obiectele ce se monteaza se face pe baza schemelor de montaj si pe baza de calcul.
Pentru stabilirea legaturilor necesare intre diferite echipamente se intocmesc diagrame pentru cablaje interioare de alimentare.
O data pe an se verifica indeplinirea conditiilor de mai sus si se executa urmatoarele lucrari:
a) cu aspiratorul, dumbacul de sters si diferite pensule cu par moale de praf intreg aparatajul de pe rame (prize, relee, reglete, etc) si din dulapuri, insa cu o deosebita atensie pentru a nu provoca deranjamente. Acolo unde este cazul curatirea se face mai des
b) se verifica vizual starea aparatajului si a cablajului, luandu-se masuri acolo un de se constata necesara o interventie pentru aducerea instalatiei in stare normala de functionare
c) se completeaza inscriptiile aparatajului descompletate datorita eventualelor inlocuiri de aparataj sau modificari de scheme
d) se verifica daca la capetele de cablu si reglete, firele sunt cablate si matisate in forma de pieptane, etichetate si asigurate contra desurubari, Se completeaza cu masa izolanta capetele de cablu.
o Conditii tehnice minime impuse
Reteaua de cabluri trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:
a) traseul cablurilor sa fie marcat prin repere, astfel incat sa poata fi identificat usor. Dalele care acopera canalele din prefabricate sa fie complete, in buna stare si la locul lor;
b) cablurile sa fie numerotate si etichetate atat in sant, cat si la capetele de cablu;
c) rezistenta de izolatie atat intre fire cat si intre fire si pamant sa nu fie sub 10 Mohmi indiferent de conditiile atmosferice si lungimea cablului respectiv;
d) introducerea in cladiri a cablurilor S.C.B. si pozarea acestora sa fie separata de alte cabluri, cu exceptia cablurilor TTR;
e) cablurile pozate pe pereti sa fie protejate in dulapuri metalice iar trecerile de cabluri dintr-o camera in alta sa fie obturate cu vata minerala si ipsos.
f) cablurile care deservesc instalatiile si echipamentele caii ferate electrificate sa fie protejate conform proiectului si normativului de protectie.
5. INSTALATII DE CENTRALIZARE ELECTRONICA – CE
Instalatii CE de tip ESTW L90 RO – ALCATEL
o Descriere constructiva si functionala
o Conditii tehnice minime impuse
Sistemul ESTW L90 RO este un sistem electronic
de centralizare a statiilor decale ferata, realizat de firma ALCATEL
si adaptat pentru Romania, in conformitate cu cerintele CFR.
Instalatia de Centralizare ESTW include ultimele realizari
tehnologice si intreaga experienta dobandita in zeci de ani
de operare la Calea Ferata Germana si la alte administratii
de cale ferata din Europa. Instalatiile de centralizare
electronica ESTW sunt instalatii care folosesc tehnica de calcul
pentru realizarea functiilor de siguranta ale instalatiilor
de centralizare traditionale. Sistemul a fost proiectat intr-o
structura modulara, atat din punct de vedere al harware-ului cat
si a software-ului, aceasta fiind o solutie care simplifica
adaptarea pentru cerintele tehnice si cerintele de operare
specifice la diferite administratii de cale ferata.
Cele mai importante caracteristici ale sistemului ESTW L90 sunt:
Sistemul este proiectat pentru instalatii
de centralizare mari si medii care sunt tipice pentru caile ferate
germane si va satisface de asemenea cerintele CFR;
O usoara implementare a specificatiilor clientilor;
Instalare usoara;
Configurare si modificare asistata de calculator;
Intretinere asistata de calculator;
Adaptabila la sistemele si echipamentele din cale existente;
Durata de viata lunga a produsului;
Sistem de diagnoza automata: software-ul de monitorizare si testare care ruleaza continuu in ESTW L90;
Dispozitivele si modulele individuale comunica prin echipamente pentru transmisii de date standard prin intermediul cablurilor conventionale sau a cablurilor de fibra optica. Este posibila de asemenea integrarea in retelele de semnalizare existente.;
Posturile de lucru pentru ESTW L90 utilizeaza interfata HIS, proiectata in conformitate cu cerintele de siguranta si cu cerintele ergonomice;
Prin separarea transmiterii informatiei si a procesarii de electroalimentarile locale este posibil in principal sa se obtina distante de control nelimitate prin utilizarea transmisiilor sigure de date in retele inchise si deschise;
Flexibilitatea sistemului de a satisface diferite cerinte ale clientilor prin intermediul modulelor uniforme, standardizate, cu avantajul adaptarii sistemului la conditiile de linie si a cutiilor de aparataj destinate diferitelor utilizari.
In conformitate cu cerintele de baza ale CFR, stabilite in CRS (Customer Requirement Specifications) proiectul pentru Romania este in unele privinte modificat fata de proiectul initial construit pentru Deutsche Bahn.
ESTW L 9 RO are adaptari pentru treceri la nivel, bloc de linie automat, operare locala, circuite de cale utilizand interfata cunoscuta, cu relee clasice la Calea Ferata Romana.
Pentru a se putea opera instalatia CE de tip ESTW L90 RO este prevazutala postul decomanda cu o interfata grafica MMI (Man – Machine
Interface) prin care IDM primeste informatii si poate introduce comenzi sau informatii catre sistemul de centralizare.
Interfata om-masina de tip HIS indica pe monitoare starea echipamentelor controlate si comenzile pe care le poate da in fiecare moment IDM. Aceasta
permite IDM sa comande parcursuri, sa puna pe liber semnale precum si alte comenzi de operare ale sistemului.
Structura sistemului de centralizare electronica ESTW L90 RO este modulara si are urmatoarele componente :
Modulul de prelucrare a mesajelor (MEM) verifica comenzile introduse de IDM, din punct de vedere al plauzibilitatii si sintaxei acestora. Prin verificarea plauzibilitatii, se intelege faptul ca instalatia se asigura ca IDM a dat o comanda acceptabila pentru configuratia si programarea instalatiei ESTW. Prin verificarea sintaxei, se intelege faptul ca instalatia se asigura ca forma sub care este scrisa comanda este conforma cu cea acceptata de nivelul urmator al instalatiei. Comenzile care nu indeplinesc criteriile de mai sus vor fi respinse.
Informatiile referitoare la starile elementelor din teren sunt primite de la Modulul de Siguranta (SM), sunt editate de modulul MEM sub forma de indicatii grafice si sunt trecute la interfata om - masina pentru a fi afisate pe monitoare. Fata de structura ESTW, MEM este o interfata care indeplineste functii de intrare / iesire.
SM verifica elementele echipamentului exterior (semnale, electromecanisme de macaz si sabot de deraiere, circuite de cale, etc.), din punct de vedere al disponibilitatii fata de parcursul comandat, respectiv daca acestea sunt implicate intr-o comanda anterioara de element individual sau de parcurs. Pentru aceasta SM are stocate relatiile functionale intre elemente si conditiile necesare pentru realizarea comenzilor de elemente individuale sau a comenzilor de parcursuri. In SM parcursurile sunt verificate pentru validitate iar elementele de parcurs sunt detectate, setate, zavorate si respectiv deszavorate, dupa caz.
Modulele de Control (EAM) servesc ca receptoare de comenzi si informatii de control, la conversia
intre datele seriale si paralele, precum si la comanda / controlul componentelor de adaptare la echipamentul exterior (interfata). Pentru fiecare element periferic componenta de comanda/control contine un bloc functional constand dintr-un comutator de putere si un echipament de supraveghere.
Instalatii CE de tip SISMIS-W – SIEMENS
o Descriere constructiva si functionala – Nu este cazul
o Conditii tehnice minime impuse– Nu este cazul
6. INSTALATII DE MECANIZARE SI AUTOMATIZARE A COCOASELOR DE TRIERE – MACT
Instalatii MACT de tip sovietic – MAMT-GAT – Nu este cazul
o Descriere constructiva si functionala
o Conditii tehnice minime impuse
InstalatiiMACT de tip GSIIA 68 – WSSB– Nu este cazul
o Descriere constructiva si functionala
o Conditii tehnice minime impuse
Instalatii MACT tip CS– Nu este cazul
o Descriere constructiva si functionala
o Conditii tehnice minime impuse
7.
Instalatii pentru controlul de liber sau ocupat al liniei curente dintre statii
o Bloc de linie automat – BLA
Echipamente utilizate in functionarea BLA
Circuite de cale, semnale, dulapuri, inductori, scheme dependinta
Functionare BLA
Instalatiia BLA este orientata pentru sensul de circulatie de la statia A (espeditoare) la statia B (primitoare), orientarea pentru care sunt intocmite schemele din anexa.
In starea normala a schemei, cand linia curenta este libera si nu este nici o comanda de iesire sunt atrase releele:
La statia A: - atrase – Y-ZE, Y-D, Y-DE,
- cazute – Y-KL, Y-AKL, Y-KLT, Y-AE, Y-AI
La statia B: - atrase – X-ZE, X-KL, X-AKL, X-KLT, Y-AR
- cazute – X-D, X-DE, X-R1DE, X-ADE, X-OL, X-AE, X-AD1, X-V
- in dulapurile de blo: releele D cu polaritate directa
Pe pupitrele de comanda CED sunt afisate urmatoarele semnalizari:
la statia A: “expedieri”
la statia B: “primiri”
o Manipulare BLA in conditii normale – Comanda normala
o Manipulare BLA in conditii deosebite de deranjament
La aparitia unor deranjamente la circuitele de cale (manifestate prin ocuparea lor) schema permite reorientarae prin actionarea simultana a ambilor IDM din statiile limitrofe a unor butoane fara fixatie si plumbuite si anume BE – buton expedieri si BP – buton primiri
o Conditii tehnice minime impuse – circuit de cale, semnal, dulapuri, indusi
Pe sectiile cu trafic intens sunt prevazute instalatii cu bloc de linie automat, care permit ocuparea liniei curente de mai multe trenuri circuland in acelasi sens pe distanta dintre doua statii vecine, prin sectionarea liniei curente in portiuni de linie denumite sectoare de bloc, acoperite prin semnale luminoase.
Semnalele luminoase ale blocului de linie automat trebuie sa fie in dependenta intre ele, astfel incat sa dea urmatoarele indicatii:
- rosu - opreste fara a depasi semnalul (primul sector de bloc din fata este ocupat);
- galben - liber cu viteza stabilita, atentie, semnalul urmator ordona oprirea (primului sector de bloc din fata este liber, dar al doilea este ocupat);
- verde - liber cu viteza stabilita, semnalul urmator este pe liber cu viteza stabilita (cel putin primele doua sectoare de bloc din fata sunt libere).
Pe unele sectii de circulatie mai putin solicitate, pentru sporirea gradului de siguranta sunt prevazute instalatii de bloc de linie semiautomat sau automat simplificat. Aceste instalatii trebuie sa realizeze dependenta intre semnalele a doua statii vecine, astfel incat sa fie interzisa expedierea unui tren, atat timp cat linia curenta intre cele doua statii este ocupata.
Instalatiile de bloc de linie automat, semiautomat sau automat simplificat nu trebuie sa permita punerea pe liber a unui semnal luminos sau semafor de iesire, sau trecere, inainte de eliberarea de catre tren a sectorului de bloc, respectiv a liniei curente, pe care le acopera.
Pe liniile cu cale simpla, inzestrate cu bloc de linie automat, semiautomat sau automat simplificat, pe distanta dintre doua statii vecine, dupa punerea pe liber a semnalului dintr-o statie pentru un sens de mers, trebuie sa fie exclusa posibilitatea punerii pe liber a semnalelor de iesire, din statia vecina, pentru sensul de mers contrar cat si a semnalelor de trecere din linia curenta acolo unde exista.
Aceleasi conditii trebuie sa fie indeplinite si pe liniile cu cale dubla inzestrate cu bloc de linie automat, semiautomat sau automat simplificat, pentru circulatia in ambele sensuri, pe fiecare linie a caii duble.
Pe liniile cu cale dubla cu bloc de linie automat specializat, instalatia nu trebuie sa permita executarea de parcursuri centralizate in sensul iesirilor pe linie falsa.
In cazul liniilor cu cale dubla, influenta ce s-ar putea produce intre doua circuite de cale paralele si vecine datorita unor cauze intempestive, nu trebuie sa produca perturbatii in functionarea normala a semnalelor blocului de linie automat.
o Bloc de linie simplificat – BLAS– Nu este cazul
Echipamente utilizate in functionarea BLAS
Functionare BLAS
Manipulare BLAS in conditii normale
Manipulare BLAS in conditii deosebite de deranjament
Conditii tehnice minime impuse
o Bloc de linie semiautomat cu relee – BLSAR– Nu este cazul
Echipamente utilizate in functionarea BLASR
Functionare BLASR
Manipulare BLASR in conditii normale
Manipulare BLASR in conditii deosebite de deranjament
Conditii tehnice minime impuse
o Numaratorul de osii – ZP30C – Nu este cazul
Echipamente utilizate in functionarea ZP30C
Functionarea ZP30C
Conditii tehnice minime impuse
Instalatii de semnalizare automata a trecerilor de nivel
o SAT – Nu este cazul
Descriere constructiva si functionala
Manipulare SAT in conditii normale
Manipularea SAT in conditii deosebite de deranjament
o BAT, de tip U-75 – Nu este cazul
Descrierea constructiva si functionala
Manipularea BAT, de tip U-75 in conditii normale
Manipularea BAT, de tip U-75 in conditii deosebite de deranjament
Elecromecanismul de bariera automata pentru calea ferata are ca element de baza mecanismul ce actionare, bariera. Aceasta se compune in principal din:
- motorul de actionare prevazut cu frana elecromagnetica
- reductorul cilindric cu doua trepte inchis etans si umplut cu vaselina. Axul de iesire al reductorului este danturat angrenand prin intermediul a doua roti cu sectorul dintat montat pe arborele de iesire al mecanismului
- arborele de iesire pe care sunt montate cele 4 came care actioneaza contactele intrerupatoare I1, I2, I3, I4. Constructia camelor permite rotirea si fixarea lor pe arbore astfel incat actionarea intrerupatoarelor sa se faca dupa cum urmeaza:
|
Intrerupator |
Contact inchis (grade unghiulare) |
|
I 1 |
0-89 |
|
I 2 |
46-93 |
|
I 3 |
0-5 |
|
I 4 |
83-90 |
blocul de comanda in care se afla un releu de comanda
deschideri (K4), un releu de comanda inchiderii (
panoul electric pe care sunt montate doua rezistoare bobinate reglabile (RL si RF destinate limitarii curentului prin motor si reglarii vitezei de coborare a semicumpenei), o lampa de 24 V c.c. cu intrerupator pentru iluminat la nevoie si un sir de cleme de conexiuni.
In stare normala bariera este deschisa, cu semicumpana in pozitie verticala. Blocarea in aceasta pozitie este asigurata de frana electromagnetica Fr, alimentata prin contactul inchis al releului CMB (CFR). Releul K2 este alimentat (atras), contactul fiind deschis, iar releul K4 este nealimentat (cazut) . Intrerupatorul I4 este actionat de cama astfel icat prin contactul inchis (clemele 5-15) se transmite de la mecanism catre instalatie in formatia de control bariera deschisa prin releul KBD
(CFR).
In cazul in care se intrerupe alimentarea, frana elimereaza rotorul motorului si semibariera se inchide prin propria greutate.
Comanda inchiderii se da prin caderea releului CMB(CFR)
care prin contactul sau intrerupe
alimantarea franei si a releului
Prin
caderea releului
La 89° intreruptorul 11 este actionat de cama 1, pregatind circuitul pentru deschidere.
La 83° intreruptorul 14 este eliberat de cama, contactul intre clemele 5-15 se deschide producand dezexcitarea releului KBD (CFR).
La 46° cama elibereaza intreruptorul 12, contactul acestuia se deschide, motorul ramine nealimentat,intrand in regirn de frina, semibariera continuind coborarea prin propria greutate. Timpul de inchidere poate fi reglat prin intermediul rezistorilor RF si RL
La 5° cama actioneaza intreruptorul 13 astfel incit prin contactul inchis (clemele 4-14 ) se transmite de la mecanism catre instalatie informatia de control bariera inchisa prin releul KBI (CFR).
Comanda deschiderii se transmite prin inchiderea contactului
releui CMB (CFR). In acest moment
apare tensiune la clerna 8, se alimenteaza releele
care ~rin deschiderea contactului intrerupe alimentarea releului KBI (CFR). Cindkmicumpana este impiedicata sa se, ridice, dupa un anumit time
deeld'nseaza'Intreruptorul automat KTI (protectie la suprasarcina si
scurtcircuit deconectind alimentarea motorului.
La cama actioneaza intreruptorul 14 care prin inchiderea
contactul .i alimenteaza releulKBD (CFR),si bariera revive in stare normala. La 89., cama elibereaza intreruptorul 11 , releul K4 pierde alimentarea
inchivllind,gstfel alimentarea frinei Fr, care blocheaza semicumpana in pozitie
In caz de deranjament, intalatia BAT va ramane pe pozitia de inchis si organul M autorizat va asigura pasajul cu bariere de mana cu afisarea indicatorului STOP pe indicatoru de semnalizarea al barierei
Schema electrica – bariera deschisa
Schema macanismului de bariera automata
Instalatiile de semnalizare automata a trecerilor la nivel cu sau fara semibariere, pe langa conditiile prevazute la art.104 – 107, trebuie sa mai indeplineasca si urmatoarele conditii: a) instalatiile de semnalizare automata a trecerilor la nive
dsi avarie adiacente, astfel incat la intrarea trenului pe distanta de avertizare, daca instalatia nu functioneaza normal, semnalele de bloc si de avarie sa treaca automat pe oprire. Semnalele care trebuie sa treaca pe “oprire” la nefunctionarea
cazuri se va asigura drumul de franare necesar, astfel incat toate trenurile sa poata opri sigur pana la semnalul de avarie sau semnalul de bloc care face si functia de semnal de avarie; sele din incinta statiei, astfel incat aceste semnale sa nu se poata pune pe 'liber' decat daca instalatia functioneaza normal. Se admite ca semnalele de intrare, parcurs sau iesire sa se poata pune pe 'liber' si fara ca instalatia de semnalizare automata a trecerii la nivel sa fie actionata (daca trenul nu a intrat pe distanta de avertizare) cu conditia ca, in situatia cand semnalele de circulatie sa treaca automat pe 'oprire' si sa asigure drumul de franare necesar opririi sigure pana la trecerea la nivel; c) sa se realizeze un interval de timp de cel putin 8 secunde intre inceperea emiterii semnalelor optice si acustice. La instalatia de semnalizare automata fara semibariere (SAT), semnalele acustice se emit pe toata durata semnalizarii optice. Aceste indicatii trebuie sa fie percepute pe toata distanta pana la 3m in fata semnalului.
Luminile de pe semibariere trebuie sa fie vizibile noaptea de la cel putin 20 m in conditii normale de vizibilitate.
Cand spre trecerea la nivel converg mai multe drumuri, se monteaza pentru fiecare directie cate doua unitati luminoase rutiere. e) pe sec
letate cu inductoare de autostop de 2000 Hz la distanta de franare si semnale de avarie pentru acoperirea trecerii la nivel;
Instalatia de semnalizare automata cu semibariere sa fie montata fata de calea ferata, astfel incat in pozitia talonata, cumpana sem
Semibariera in pozitia orizontala trebuie sa fie perpendiculara pe axul drumului la aproximativ 1 m de la nivelul solului; g) la trecerile la nivel cu mai multe benzi de circ
automata fara semibariere (SAT), de regula, trebuie sa fie m
sensului de mers, potrivit celor stabilite de organele in drept.
Instalatii pentru controlul automat al vitezei trenurilor si autostop din cale
Funtionarea instalatiei indusi se bazeaza pe interferenta intre instalatia din cale si cea de pe locomotiva din punct de vedere al frecventei in functie de indicatia semnalului si frecventa pe care o genereaza inductorul din cale.
Descrierea constructiva a echipamentului din cale
Vezi fisele de inductori.
Amplasarea inductorilor de cale si dependinta acestora cu indicatiile semnalelor aferente
|
Nr. curent |
Indicatie semnal |
1000 Hz |
2000 Hz |
500 Hz |
|
1 |
GALBEN |
A |
P |
P |
|
2 |
VERDE |
P |
P |
P |
|
3 |
ROSU |
P |
A |
A |
|
4 |
ALB |
P |
A |
A |
|
5 |
VERDE-GALBEN |
P |
P |
A |
|
6 |
GALBEN-GALBEN |
A |
P |
A |
|
7 |
GALBEN CLIPITOR |
A |
P |
P |
Inductorul de 500 Hz se amplaseaza la 250m fata de semnalele principale si semnalele de iesire pe directa, se admite o distanta de minim 250 m daca nu se indeplinesc conditiile.
Inductorul de 1000/2000 Hz se amplaseaza la 6 m in fata semnalului
Inductorul de 1000 Hz se amplaseaza la 6 metri in fata semnalelor: prevestiroare pe sectii fara BLA, puncte de sectionare, la paleta galbena de la restrictiile de viteza se amplaseaza in dreptul paletei.
Inductoarele de cale de 1000 Hz se monteaza
la semnalele prevestitoare,la indicatoarele permanente pentru acoperirea punctelor de sectionare de pe sectiile cu conducere centralizata a circulatiei, la paletele galbene de la restrictiile de viteza si discurile galbene , la portiunile de linie curenta inchisa.
Inductoarele de cale de 500 Hz se monteaza in fatea semnalelor de intrare, de trecere, sau de B.L.A. La o distantd de 250 m fatea de semnal. Se pot monta aceste inductoare si la o distanta- mai mica , dar nu mai putin de 230 m , atunci cand situatia nu permite.
Inductoarele de 2000 Hz se monteaza la semnalele principale si de trecere care nu fac si functia de senmal prevestitor. Pe liniile abatute se pot mentine inductoare de 2000 Hz/70 Km/h montate pana in prezent pe sectii fara B.L.A.
Inductoarele de cale combinate de 1000/2000 Hz se monteaza la toate semnalele principale si de trecere care fac si functia de semnal prevestitor.
Ordinul 1634 26.12.1984
Prinvind aprobarea programului pentru imbunatatirea functionarii instalatiilor din cale de auto-stop:
se interzice scoaterea din functia a instalatiilor de auto-stop prin suntarea bornelor inductorului care a depasit eficienta statica deoarece ele mai pot face funtia de franare a trenurilor
la doua luni se masoara la indicatia rosu
bianual, la toate indicatiile
laboratorul central va verifica pe intreaga retea eficienta in regim dinamic a instalatiei de auto-stop
in cadrul verificarilor lunare seful de sector va verifica fisele de masuratori la intalatia auto-stop
se admite scoaterea din functie a inductorilor de 1000/2000 Hz de la liniile abatute si montarea lor in linie curenta cu obligatia ca in termen de 24h sa se monteze alt inductor iar in linia secundare in termen de 48h
inductorii sunt garantati 1 an de zile de la reparatie
districtul trebuie sa aiva in stoc 10-15 bucati inductori de 500hz si 20-30 de bucati de 1000-2000Hz, 500 m de cablu TA2YABY rezerva, 2-3 aprate de masurat inductori.
Inductorii loviti sau avariati se trateaza ca eveniment de cale ferata
Conditii tehnice minime impuse
Executarea montajului si a conectorii la semnale trebuie facuta conform proiectului si documentatiei aprobate si in concordanta cu preveder.ile prezentei instructii.
In exploatare, inductoarele de cale trebuie sa indeplineasca si urmatoarele conditii mime:
sa nu fie lovite sau deteriorate;
sa fie paralele cu firul caii;
sa fie bine fixate de suporti, iar acestia la rindul lor de talpa sinei;
sa se incadreze in urmatoarele tolerante de gabarit:
inaltime 35 ± 10 mm;
orizontal 290 + 10 mm;
sa incadreze in arametric tehnici aratati la pct. a
se prezinte starea de actin sau pasiv corespunzatoare pozitiei semnalului cu care e in dependenta;
suruburile de prindere a capacului de la cutia cu borne sa fie plumbuite cu plumb control
-se fie etanse
Conditii1e, tehnice minime pe care trebuie sa le indeplineasca placutele cu aparataj de autostop
a) Placutele cu aparataj trebuie sa indeplineasca conditiile tehnice de fabricatie stabilite, executarea montajului si a conexiunilor facindu-se in concordanta cu prevederile prezentei instructii.
In exploatare, placutele cu aparataj pentru autostop trebuie sa indeplineasca si urmatoarele conditii
sa fie de tipul prevazut pentru semnalul respectiv;
aparatajul de pe placute sa fie bine fixat si izolat fat de masa - rezistenta de izolatie trebuie sa fie minimum 2 AM;
sa nu aiba fire de conexiune. inadite;
sa fie asigurata functionarea fara vibratii a releelor miniaturale.
b) Releele miniaturale trebuie sa indeplineasca urmatoarele caracteristici tehnice, masurate in curent continuu:
tensiunea de atragere, U,,maximum 0,3 V;
tensiunea de cadere, U,..,minimum 0,1 V;
factorul de calitate, f = Ua minimum 0,35;
rezistenta infasurarii 1.35 ± 10% Qi..
Tensiunea minima la releul conectat in placuta de aparataj si montat in schema focului de semnal este de 0,3 V cand tensiunea la becul semnalului este egala sau mai mare de 8 V.
Conditiile tehnice minime pe care trebuie sa le indeplineasa cablurile de legatura
Cablurile de autostop trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:
executarea montajului si tipurile de cabluri folosite sa fie conform proiectului si in concordanta cu prevederile prezentei instructii;
sa fie pozate si reperate conform normelor la C.F.R.;
sa prezinte rezintenta de izolatie in exploatare de cel putin 30 ohm nu se admit cabluri innadite sau mufate;
executarea legaturilor electrice se va face cu respectarea culorilor firelor prevazute in documentatie, in concordanta cu prevederile din prezenta instructie;
legarea ecranului static sa nu fie facuta in inductor;
introducerile de cablu sa fie facute prin tevi de protectie, conform celor mentionate in prezenta instructie.
Conditiile tehnice minime pe care trebuie sa le indeplineasca pichetii
Pichetii folositi in instalatiile de autostop trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:
Sa corespunda normelor tehnice de fabricatie stabilite pentru tipul respectiv;
montajul sa fie executat conform normelor si prescriptiilor din prezenta instructie;
sa nu fie loviti sau doteriorati;
sa fie izolati de inductor prin teava izolanta de protejare a cablului de legatura
- regleta sa nu prezinte fisuri, iar rezistenta de izolatie a bornelor intre ele, si fata de masa sa fie de cel putin 10 Mohm.
suruburile de prindere a capacului sa fie plumbuite cu plumburi de control.
o Instalatia de tip ETCS cu EUROBALIZE – Nu este cazul
Principiul de functionare
Descrierea constructiva si functionala a echipamentului din cale
Amplasarea EUROBALIZELOR si dependenta acestora cu indicatiile semnalelor aferente
Montarea EUROBALIZELOR
Tratarea EUROBALIZELOR in cazul deranjamentelor
Conditii tehnice minime impuse
Instalatii pentru controlul electric al liniilor din statii – CELS – Nu este cazul
o Rol si utilizare
o Echipamentul din cale
o Echipamentul interior
o Functionarea CELS
o Conditii tehnice minime impuse
|
Politica de confidentialitate |
 .com |
Copyright ©
2024 - Toate drepturile rezervate. Toate documentele au caracter informativ cu scop educational. |
Personaje din literatura |
| Baltagul – caracterizarea personajelor |
| Caracterizare Alexandru Lapusneanul |
| Caracterizarea lui Gavilescu |
| Caracterizarea personajelor negative din basmul |
Tehnica si mecanica |
| Cuplaje - definitii. notatii. exemple. repere istorice. |
| Actionare macara |
| Reprezentarea si cotarea filetelor |
Geografie |
| Turismul pe terra |
| Vulcanii Și mediul |
| Padurile pe terra si industrializarea lemnului |
| Termeni si conditii |
| Contact |
| Creeaza si tu |
