Hotararea judecatoreasca. deliberarea §1 pronuntarea

HOTARAREA JUDECATOREASCA. DELIBERAREA §1 PRONUNTAREA

1. Deliberarea §i pronuntarea Dupa inchiderea dezbaterilor judecatorii delibereaza in secret asupra solutiei in camera de consiliu.

Daca nu se poate hotari in aceeasi zi pronuntarea se amana eel mult 7 zile. Termenul are caracter relativ.

Judecatorul care a luat parte la judecata se poate pronunta inauntrul acestui termen chiar daca nu mai face parte din alcatuirea instantei cu exceptia cazului in care nu mai este magistral (art.260).

Daca completul este format din mai multi judecatori, dupa deliberare, presedintele completului aduna parerile judecatorilor incepand cu eel mai nou in functie, el pronuntandu-se eel din urma. In cazul in care nu se intrunes.te majoritatea se va judeca din nou in complet de divergenta. Completul de divergenta se formeaza prin completarea completul initial cu presedintele sau vicepresedintele instantei, cu presedintele de sectie sau Judecatorul de serviciu la incidentele procedurale. Judecarea divergentei se face in aceeasi zi sau in eel mult 5 zile. La instantele de fond, daca judecata nu se face in aceeasj zi parerile trebuie motivate inainte de judecarea divergenfei.

Pentru judecarea divergentei procesul se repune pe rol, partile sunt citate si dezbaterile se reiau asupra punctelor ramase in divergenta. Daca §i dupa judecarea divergentei vor fi mai mult de doua pareri, judecatorii a caror pareri se apropie mai mult se vor uni.

Solutia poate fi pronuntata cu unanimitate sau majoritate de voturi.

Cu ocazia deliberarii trebuie solutionate toate cererile formulate atat cele principale, cat si cele accesorii sau incidentale.

Solufiile pe care le poate pronunta instanfa sunt : admiterea, admiterea in parte, respingerea, anulare, perimare si inchiderea dosarului.

Rezultatul deliberarii se consemneaza, de indata, pe scurt, intr-o minuta care va fi scrisa de un membru al completului pe cererea de chemare in judecata, pe ultima incheiere sau pe file separate ce vor fi cusute la dosar. In minuta se consemneaza si parerea judecatorului ramas in minoritate.

Minuta se semneaza sub pedeapsa nulitatii de toti membrii completului. Dupa redactarea minutei aceasta se trece de unul dintre judecatori, pe scurt, in condica de sedinta si se arata Judecatorul care va redacta hotararea dupa care se pronunta in sedinta publics, chiar in lipsa partilor. Dupa pronuntare nici un judecator nu poate reveni asupra hotararii.

Apelurile §i recursurile declarate oral in §edinta se vor consemna intr-un proces verbal, care se va semna de presedintele completului §i grefierul de §edinta in josul minutei.

2. Hotararea judecatoreasca. Este actul final al judecatii. act de dispozitie al instantei, avand caracter jurisdicfional.¹³

Clasificare

a) dupa instan(a care pronunta hotararea, momentul in care intervine $i daca rezolva sau nufondul avem:

sentinte - hotarari prin care se rezolva cauza in prima instanfa, decizii - hotararile prin care se solutioneaza apelul §i recursul, incheieri - toate celelalte hotarari pronuntate in cursul judecatii b) dupa durata actiunii lor

hotarari propriu-zise- prin care se rezolva fondul cauzei si au actiune nelimitata in timp

- hotarari provizorii  - care au caracter temporar si prin care se iau masuri vremelnice

c) dupa cum exista sou nu posibilitatea atacarii cu apel sou recurs

hotarari nedefmitive

hotarari definitive

hotarari irevocabile

Hotararile nedefmitive sunt hotarari de prima instanta care pot fi atacate cu apel. Hotararile definitive sunt reglementate in art. 377 alin. 1 C.proc.civ. §i se refera la:

hotarari date in prima instanta fara drept de apel,

hotarari date in prima instanta care nu au fost atacate cu apel sau chiar atacate dacS

apelul s-a perimat, a fost respins sau anulat.

hotarari date in apel

orice alte hotarari ce nu pot fi atacate cu apel.

Hotararile irevocabile sunt reglementate in art. 377 alin. 2 C.proc.civ. §i se refera la:

- hotarari date in prima instanta fara drept de apel nerecurate,

- hotarari date in prima instanta neatacate cu apel,

- hotarari date in apel nerecurate,

- hotarari date in recurs, chiar daca s-a solutionat fondul pricinii,

- orice alte hotarari ce nu mai pot fi atacate cu recurs.

In cazul hotararilor definitive enumerarea nu este exhaustiva pentru ca, de exemplu hotararea de desfiintare cu trimitere pronuntata de instanta de apel este una definitiva, declinarea de competenta pronuntata in apel este si ea definitiva, etc.

d) dupa cum pot sau nu safie puse in executare

hotarari executorii - pronuntate in actiuni in realizarea dreptului, daca sunt definitive

sau se bucura de executie vremelnica,

hotarari neexecutorii - pronuntate in actiuni in constatare.

e) din punct de vedere al consimtamdntului

hotarari integrale - care rezolva in intregime procesul, dezinvestind instanta de intregul

dosar;

hotarari partiale - care se pronunta la cererea reclamantului. daca paratul recunoaste

pur si simplu o parte din pretentii.

f) din punct de vedere al condamndrii

hotarari cu o singura condamnare - cand paratul este obligat la efectuarea unei prestatii determinare . Ex. plata unei sume de bani, predare unui bun, etc. hotarari cu condamnare alternativa - cand avem o condamnare principals si una secundara in masura in care nu se realizeaza prima. Ex. predarea unui lucru sau plata contravalorii acestuia

3. Redactare , semnarea §i comunicarea hotararii.

Cel tarziu a treia zi dupa pronuntare grefierul preda dosarul pentru motivare judecatorului, dupa ce in prealabil a redactat partea introductiva a hotararii numita practica.

Hotararea trebuie redactata in eel mult 30 de zile de la pronuntare, in cazuri speciale, cum ar fi ordonanta presedintiala. termenul putand sa fie si mai scurt.

Potrivit art. 261 C.proc.civ. hotararea se da in numele legii si trebuie sa cuprinda:

1 . aratarea instantei care a pronuntat-o si numele judecatorilor care au luat parte la judecata;

2. numele, resedinta sau domiciliul partilor, calitatea in care s-au judecat, numele mandatarilor sau reprezentantilor legali si al avocatilor;

3. obiectul cererii §i sustinerile in prescurtare ale partilor, cu aratarea dovezilor;

4. aratarea concluziilor procurorului;

5. motivele de fapt §i de drept care au format convingerea instantei ca §i cele pentru care s-au inlaturat cererile partilor;

6. dispozitivul;

7. calea de atac si termenul in care se poate exercita;

8. mentiunea ca pronuntarea s-a facut in sedinta publica, precum §i semnaturile judecatorilor si grefierului.

Ca tehnica a redactarii hotararea are trei parti: practicaua, considerentele sau motivarea si dispozitivul.

a. Practicaua este intocmita de grefier si cuprinde cele aratate la pet. 1-4 din art.261 C.proc.civ.

Daca s-a amanat pronunfarea aceste mentiuni sunt trecute in incheierea de amanare care face parte integrants din hotarare si care trebuie semnata sub sanctiunea nulitatii de catre judecatori si grefier.

b. Considerentele sau motivarea sunt opera judecatorului §i contin mentiunile de la pet. 5 al art. 261 C.proc.civ.

c. Dispozitivul ( pet. 6 al art. 261 C.proc.civ.) cuprinde solutia la care s-a oprit completul, consemnata in minuta, dar si mentiunile de la pet. 7 si 8.

Adaugirile, stersaturile sau schimbarile in cuprinsul hotararii trebuie semnate de judecator sub pedeapsa de a nu fi tinute in seama.

Hotararea se redacteaza in atatea exemplare cate parti sunt plus doua exemplare originale. Exemplarele originale se semneaza de judecatori si grefier, un exemplar ramanand la dosar si unul depunandu-se la mapa de hotarari a instantei. Celelalte hotarari se comunica partilor cand legea prevede ca termenul de apel sau recurs curge de la acel moment (art.262 alin. 3 C.proc.civ. ).

Daca termenul de apel sau recurs curge de la pronuntare hotararea se va comunica numai daca s-a declarat apel sau recurs, pentru motivarea caii de atac.

Daca unul din judecatori sau grefierul este impiedicat sa semneze vor semna in locul lor presedintele instantei, respectiv grefierul §ef, facandu-se menjiune despre motivul impiedicarii §i numele si calitatea celui care semneaza.

4 Termenul de gratie reprezinta amanarea sau esalonarea platii, pe care judecatorul o acorda debitorului pentru executarea hotararii.

Termenul poate fi acordat la cererea debitorului numai prin hotararea care rezolva fondul cu motivarea incuviintarii.

Daca s-a acordat termen de gratie executarea nu se poate face pana la implinirea lui. Debitorul nu poate cere termen sau daca i s-a dat va fi decazut din el daca: bunurile sunt urmarite de afyi creditori este in stare de insolvabilitate notorie; prin fapta sa a micsorat garantiile date sau promise; daca a fugit ori risipes.te bunurile mobile si imobile.

Cererea de revocare a termenului de gratie se adreseaza instantei de executare. In materie comerciala (art.44 Cod comercial) si in materia cambiei, biletului la ordin §i cecului nu sunt admise termene de gratie nici legale nici judecatoresti 5. Cheltuielile de judecata

Se compun din taxele de timbru si alte cheltuieli facute de parti, cum ar fi transportul lor §i al martorilor, plata notarilor, cazarea. onorariile avocatilor, onorariile experdlor.

Instanta are dreptul de a mari sau micsora onorariile avocatilor ori de cate ori considera ca este necesar.

Stabilirea cheltuielilor se face pe baza de acte justificative dupa urmatoarele reguli

a) partii careia i s-au recunoscut in intregime pretenfiile i se vor acorda integral cheltuielile, cu exceptia cazului in care paratul recunoaste la prima zi de infafisare si

nu a fost pus in intarziere anterior;

b) cand se admit partial pretenfiile se vor acorda cheltuielile de judecata corespunzatoare

acestora;

c) daca cererea reclamantului are mai multe capete si numai unul a fost admis sau cand exista cerere din partea ambelor parti admise in total sau in parte instanta va compensa total sau partial cheltuielile;

d) in cazul coparticiparii procesuale cheltuielile de judecata vor fi suportate in mod egal, proportional sau solidar potrivit cu interesul fiecaruia sau dupa felul raportului de drept dintre ei.

Hotararea care obliga la cheltuieli de judecata poate fi pusa in executare in termen de 3 ani de la ramanerea definitiva.

Cheltuielile de judecata se pot solicita §i pe calea unei cereri separate, ulterioare, cand
nu au fost cerute in cursul procesului. 

6. Efectele hotararii judecatoresti.

Hotararea ca act final al judecatii produce urmatoarele efecte:

a) dezinvesteste instanta de solutionarea procesului;

b) constituie, din punct de vedere probator, act autentic. Constatarile personale ale judecatorilor fac dovada pana la inscrierea in fals, iar declarable consemnate pana la proba contrara;

c) constituie titlu executoriu;

Poate fi pusa in executare in termen de 3 ani daca stabilesc drepturi de creanta, iar cele ce stabilesc drepturi personale nepatrimoniale in termen de 30 de ani.

Daca nu sunt puse in executare in termen pierd puterea de lucru judecat. fiind posibilS introducerea unei noi cereri, daca nu s-a implinit termenul de prescripfie a actiunii. In aceasta noua actiune hotararea poate fi folosita ca proba.

d) au caracter declarativ, constatand drepturi preexistente cu exceptia celor pronuntate in actiunile in constituire de drepturi care au caracter constitutiv §i i§i produc efectele numai pentru viitor.

e) hotararea definitiva se bucura de putere de lucru judecat.

Puterea de lucru judecat este reglementata in art. 1201 Cod civil §i este o prezumtie legala absoluta irefragabila si in art. 166 C.proc.civ., ca o exceptie de fond peremptorie si absoluta.

Definitie = este lucru judecat atunci cand a doua cerere are acelasi obiect. este intemeiata pe aceeasi cauzfi si este intre aceleasi parti facuta de ele si in contra lor in aceeasi calitate.

Exceptia se poate ridica de parti sau de instanta din oficiu, in orice stare a pricinii, chiar direct in recurs.

Ea are la baza doua reguli fundamentale ale procesului civil: faptul ca o cerere poate fi judecata o singura data §i faptul ca solutia data de catre instanta de judecata este prezumata a exprima adevarul.

Caracterele puterii lucrului judecat:

a) exclusivitatea - un nou proces nu mai este posibil;

b) incontestabilitatea - hotararea defmitiva nu mai poate fi pusa in discutie decat prin intermediul cailor de atac;

c) executorialitatea - hotararea poate fi pusa in executare;

d) obligativitatea - partile trebuie sa se supuna efectelor lucrului judecat.

Pentru a verifica daca exista sau nu putere de lucru judecat trebuie analizata tripla identitate de parti, obiect si cauza.

Din punct de vedere al partilor instanta verifica participarea lor in proces in nume propriu, ca titulare al drepturilor ce formeaza obiectul Htigiului sau in calitate de reprezentant.

Din punct de vedere al obiectnlui instanta este datoare sa verifice nu numai obiectul material ci si dreptul subiectiv care poarta asupra acestuia.

Din punct de vedere al cauza instanta va verifica temeiul juridic al dreptului valorificat princerere.

6.1 Investirea cu formula executorie

Pentru ca executarea silita sa fie pornita este necesara investirea cu formula executorie a hotararii, care consta intr-un ordin dat in numele Pre§edintelui Romaniei agentilor executivi §i celor ai fortei publice.

Hotararea investita se semneaza de presedintele instantei si de grefier.

Se investesc hotararile care au ramas definitive §i au devenit irevocabile §i orice inscrisuri sau hotarari prevazute de lege.

Investirea se face de prima instanta.

Hotararea investita se da numai partii care a castigat procesul.

Pentru a obtine investirea cu formula executorie partea care a ca§tigat procesul trebuie sa formuleze o cerere la care sa ata§eze hotararea pe care vrea sa o investeasca cu formula executorie.

Competenta de a se pronunta cu privire la investire revine pre§edintelui instanfei care se pronunta prin incheiere. Incheierea prin care se admite cererea de investire nu este supusa nici unei cai de atac. Incheierea prin care se respinge cererea de investire poate fi atacata numai cu recurs si numai de catre creditor, in termen de 5 zile de la pronunfare pentru creditorul prezent si de la comunicare pentru eel lipsa.

Nu se investesc hotararile pregatitoare si hotararile cu executare vremelnica.

7. Executarea vremelnica

Executarea vremelnica este reglementata in art. 278 - 280 C.proc.civ. Executarea vremelnica poate fi de drept sau judecatoreasca si se refera, asa cum vom vedea, la anumite categorii de hotarari, in functie de obiectul actiunii.

a.  Executarea vremelnica de drept se refera la actiuni ce au ca obiect:

plata salariilor sau altor drepturi rezultate din raporturile de munca sau din §omaj; despagubirile din accidentele de munca;

rente, pensii alimentare, alocatii pentru copii, pensii pentru asigurari sociale;
despagubiri din cauza de moarte sau vatamare corporala acordate ca preten|ii
periodice; reparatii grabnice;

punerea sau ridicarea pecetilor ori facerea inventarului; cauzele privitoare la posesie. dar numai pentru ceea ce priveste posesia; hotararea de expedient;

orice alte cazuri in care legea prevede ca hotararea este executorie.

b. Executarea judecatoreasca se incuviinteaza de instanta daca se refera la hotararea privitoare la bunuri sau fata de temeinicia vadita a dreptului

Executarea vremelnica nu se poate acorda niciodata cand este vorba de: - stramutarea de hotare;

desfiinjarea de constructii, plantafii sau orice lucrari avand o a§ezare fixa;