Familia Squalidae
Speciile acestei familii se intalnesc in apele temperat calde si tropicale la adancimi de peste 50 m, iar speciile din zonele temperat reci, pe adancimi mai mici.
In Marea Neagra a fost semnalat un singur gen - Squalus.
Rechin - Squalus acanthias (Linnaeus, 1758)
|
Sinonime Spinax acanthias Cuvier, 1817;
Acanthorhinus acanthias Blainville, 1816;
Acanthias vulgaris Risso, 1826;
Acanthias acanthias Bonaparte, 1838;
Spinax vulgaris Guichenot, 1850;
Squalus acanthias Smitt, 1895;
Squalus barbouri Rivero, 1936.
Denumiri F.A.O: engl.- picked dogfish; fr.- aiguillat commun, aguillat ou chien; sp.- mielga, galludo.
Denumiri populare bulg.- chernomorska akula; dan.- pighaj; ebr.- qozan qetan; est.- ogahaai; germ.- Dornhai, Speerhai; gr.- kentroni, kokalas, acanthias; isl.- hafur; it.- spinarolo; malt.- mazzola; norv.- piggha; ol.- doornhaai; pol.- kolen; pol.- kolen; port.- cacao galhudo; rom.- caine de mare, rechin; rus.- koliucii katran, katran; sarb.- pas kostelj; sued.- pigghaj; tr.- mahmuzlu camgoz.
Diagnoza corp fusiform, slab comprimat lateral. Cap mare, slab turtit dorso-ventral, cu bot lat, triunghiular, usor rotunjit la varf. Narile mai aproape de varful botului decat de gura. Ochi relativ mari; inapoia lor spiraculele de asemenea mari. Cinci fante branhiale, ultima la nivelul insertiei pectorale. Gura subterminala, transversala, usor curbata, cu un sant oblic lung de fiecare parte; 24-28 dinti pe maxilarul superior, 22-24 pe cel inferior.
Doua dorsale, a doua ceva mai mica. La prima dorsala un spin puternic egal cu o jumatate din inaltimea ei, la a doua aproape egal cu inaltimea; fara sa o depaseasca.
Pectorala puternica, dar scurta si lata. Ventralele inaintea dorsalei a doua. Anala lipseste. Caudala heterocerca epibatica.
Culoarea: pe spate si flancuri gri-cenusiu cu pete albe rotunde, bine conturate, mai evidente la exemplarele tinere. Partea ventrala albicioasa
Dimensiuni: maximum 210 cm, comune de la 70 cm la 100 cm.
Raspandire: specie comuna in Marea Neagra si Mediterana (Fig. 5.22). De asemenea populeaza tarmurile estice ale Oceanului Atlantic.
Bioecologie: specie marina solitara, care se grupeaza doar in perioada reproducerii. Se apropie de tarm la inceputul primaverii (martie-aprilie) panala sfarsitul lui noiembrie. Il gasim de obicei intre 50 si 70 m. Este o specie ovovivipera, se imperechiaza la sfarsitul lunii februarie, la adancimi de 55 - 90 m, pui masurand circa 25-30 cm expulzarea avand loc in octombrie-noiembrie.
Fig. 5.22. Distributia speciei rechin |
Este un rapitor vorace, consumand crustacei mari si pesti (hamsia, sprotul, aterina, guvizi, bacaliar). Specia este inclusa in Lista Rosie la categoria VU (vulnerabil). Se pescuieste la talian, paragate si traul pelagic sau de fund. Importanta comerciala: are o carne buna, putand fi consumata in stare proaspata (intreg, eviscerat, jupuit, fileu), congelata (intreg, eviscerat, fileu), afumata (batog), semiconserve si conserve. |
Din ficatul sau (circa 13,2% din greutatea corpului) se extrage un ulei medicinal, foarte bogat in vitamine. Pielea poate fi utilizata in slefuirea metalelor sau tabacita bine la confectionare diferitelor obiecte. |
Politica de confidentialitate |
.com | Copyright ©
2024 - Toate drepturile rezervate. Toate documentele au caracter informativ cu scop educational. |
Personaje din literatura |
Baltagul – caracterizarea personajelor |
Caracterizare Alexandru Lapusneanul |
Caracterizarea lui Gavilescu |
Caracterizarea personajelor negative din basmul |
Tehnica si mecanica |
Cuplaje - definitii. notatii. exemple. repere istorice. |
Actionare macara |
Reprezentarea si cotarea filetelor |
Geografie |
Turismul pe terra |
Vulcanii Și mediul |
Padurile pe terra si industrializarea lemnului |
Aparatul respirator |
Aparatul locomotor |
Alcatuirea celulei vegetale eucariote |
CELULA UMANA |
Influenta mediului asupra organismului uman |
SISTEMUL OSOS |
Anatomia mainii |
Structura spermatozoidului |
Termeni si conditii |
Contact |
Creeaza si tu |