Caracterizare Alexandru Lapusneanul

Caracterizare Alexandru Lapusneanul

Introducere

Incadrarea personajului

_personaj principal, participa la toate actiunile

-fiind pers unei nuvele accentul cade mai ales asupra conturarii personalitatii sale, este un pers complex, bine reliefat, in acest scop autorul folosind tehnica basoreliefului ( actiunile tuturor personajelor sunt puse in slujba conturarii personajului principal)

-este un personaj istoric, romantic, iar ca tipologie umana reprezinta tiranul, despotul

Caracretizare directa

-este caracrterizat direct de catre autor care il defineste dept un tiran insetat de sange

-despre prima domnie a lui Lapusneanu naratorul afirma ca el nu avusese vreme a-si dezvalui uratul caracter

-si alte personaje il caracterizeaza direct - parintele Teofan il defineste drept crud si cumplit, doamna il vede pentru inceput viteaz, preaputernic

-Alexandru Lapusneanu insusi se autodefineste drept unsul lui Dumnezeu

Caracterizare indirecta

-este caracterizat atat prin fapte, relatiile cu celelalte personaje, limbaj, vestminte, reactiile fizice

-inca din primul capitol prin dialog, prin observarea gesturilor, a mimicii se contureaza imaginea tiranului

-relatia cu boierii este tensionata inca de la inceput, fapt evidentiat de dialogul dintre AL si acestia. AL se reintorsese pe tronul Moldovei, dupa ce in prima domnie fusese alungat de Iacov Eraclid, zis Despotul. Boierii il intampina( Motoc, Veverita Spancioc si Stroici) pentru a-l determina sa plece, motivand ca tara nu il vrea.

-din discutia cu boierii reiese vointa domnitorului de a domni cu orice pret, inpunandu-si autoritate in fata lor

-sunt surprinse in amanunt reactiile fizice ale domnitorului ( daca lipseste un portret fizic, deoarece accentul cade pe trasaturile morale, autorul se opreste asupra acestor elemente care au rolul de a-i contura personalitatea ). El ii primeste protocolar pe boieri, silindu-se a zambi, boierii la randul lor manifesta independenta intr-o oarecare masura deoarece se inchinara pana la pamant, fara a-i saruta poala dupa obicei.

-domnitorul isi alege cu atentie cuvintele pentru a-i determina pe boieri sa-si dea in vileag adevatele intentii Am auzit, urma Lapusneanu, de bantuirile tarii si am venit s-o mantui;stiu ca tara ma asteapturie

­-conflictul devine din ce in ce mai puternic, definindu-l pe Lapusneanu drept un om violent, neingaduitor in confruntarea cu boierii, fara scrupule

-replica lui Daca voi nu ma vreti, eu va vreau, si daca iubiti, eu va iubesc pre voi, si voi merge ori cu voia ori fara voia voastra, cade ca o adevarata sentinta

-autorul noteaza mimica personajului, gesturile sale care sunt extrem de elocvente; ochii scanteiara ca un fulger; Radea, muschii se suceau in rasul acesta, si ochii lui hojma clipeau.

-cunoaste foarte bine oamenii si este un bun strateg, facandu-si de la inceput un plan foarte bine pus la punct pentru ca il iarta pe Motoc, nu din alt motiv ,ci doar ca ii este necesar ca sa se mai usureze de blestemurile norodului.

- in al doilea capitol setea de sange a domnitorului atinge cote maxime. Ei incepe o serie de acte dementiale pentru a-si mentine puterea:arde cetatile, confisca averile boierilor, ii omoara pe multi dintre ei aproape fara motiv La cea mai mica greseala dregatoreasca, la cea mai mica plangere ce i se arata, capul vinovatului se spanzura in poarta curtii , cu o tidula vestitoare greselei lui, adevarate sau plasmuite, si el nu apuca sa putrezeasca, cand alt cap ii lua locul.

-cruzimea este de nestavilit, conturandu-se tipul despotului, al tiranului

-este capitolul in care devine evidenta relatia antitetica pe care o stabileste cu doamna Ruxandra - opozitia dintre angelic si demonic. Doamna insa in final devine inger al mortii, inger justitiar, pentru ca il va ucide pe Lapusneanu, ingrozita fiind de amenintarile acestuia cu moartea ce o vizau atat pe ea cat si pe fiul sau.

-daca in relatiile cu boierii L actioneaza ca un domnitor ce-si doreste sa centralizeze puterea in stat intr-o epoca in care boierii schimbau domnitorii dupa bunul lor plac, in relatia cu doamna cinismul si cruzimea sa sunt nemotivate. L se casatorise cu Ruxanda pentru a castiga inimile poporului. Ea era fiica lui Petru Rares, fiul lui Stefan cel Mare, donm ce ramasese in inimile oamenilor si prin aceasta incearca si el sa manipuleze masele.

-la incercarea doamnei de a interveni pentru boieri si pentru familiile acestora, domnul promite un leac de frica si ca nu va mai ucide de poimaine.Toate acestea nu inainte de a-si evidentia irascibilitatea si caracterul greu de stapanit, fiind la un pas de a o lovi si chiar de a o ucide pe Ruxanda.

_cel de al treilea capitol este cel mai dramatic

-este capitolul in care devine evidenta la A L arta disimularii

-debuteaza cu o atmosfera calma la mitropolie, unde domnitorii si boierii se afla pentru a asculta liturghuia. O serie de elemente anunta macelul ce va avea loc.Inca de la inceput ni se subliniaza ca totul nu este obisnuit la domnitor. De asemenea o serie de elemente vestimentate dovedesc intentiile ascunse; Impotriva obiceiului sau , Lapusneanu, in ziua aceea era imbracat cu toata pompa domneascaNicio arma nu avea alta decat un mic junghi cu plasele de aur, iar printre bumbii dulamii se zarea o za de sarma.

-micul junghi anunta intentiile ascunse, iar zaua are rolul de a-l proteja, ceea ce dovdeste inca o data ca el pregateste ceva.

-rolul lui continua prin incercare de a convinge boierii ca se caieste, scop pentru care foloseste citate din Biblie, isi cere iertare, isi regizeaza fiecare miscare, fiecare cuvant.Dupa ce a ascultat sfanta slujba, s-a coborat din strana, s-a inchinat la icoane, si apropiindu-se de racla sfantului Ioan cel Nou, s-a plecat cu mare smerenie, si a sarutat moastele sfantului.

-se creeaza o atmosfera de mister mai ales prin folosirea verbului impersonal, la care se adauga elemente fiziologice semnificative: Spun ca in minutul acela era foarte galben la fata si ca racla sfantului ar fi tresarit.

-discursul sau este dovada unei maxime ipocrizii. Nici naratorul nu mai poate ramane impersonal si o numeste desantata cuvantare.

-in urmatoarea scena L devine o adevarata fiinta diabolica. Boierii sunt aproape obligati sa mearga la ospat, nefiindu-le permis sa se intoarca, usile sunt inchise, anuntand asediul boierilor in castel. Tensiunea creste prin prezenta slugilor inarmate, a tunurilor din curte. Sunt servite bucate specifice timpului, iar cand Veverita vrea sa rostesca o cuvantare este lovit de buzdugan in cap. AL isi infaptuieste in acest moment planul sau. Cinismul sau, caracterul diabolic este potentat de urmatorul episod, al discutiei cu Motoc.

-dupa ce il obliga sa priveasca macelul celor 47 de boieri, il trece peste cadavrele acestora si incepe un dialog cu el retrasi langa o fereastra.In timp ce domnitorul radea, Motoc se forta a rade pentru ca sa placa stapanului.

-L isi chinuie prada,relifandu-si astfel sadismulProsti , dar multi,raspunse L cu sange rece; sa omor o multime de oameni pentru un om, nu ar fi pacat?Judeca si dumneata singur.sau Destulnu te mai boci ca o muiere.

-cu maxima luciditate il arunca pe Motoc multimii.El cunoaste puterea maselor ( Prosti, dar multi )

­-saismul sau atinge cote maxime in scena in care ii da leacul de frica doamnei - piramida din capetele boierilor pe care le ceruse asezate dupa rang. Malitiozitatea si ironia cresc prin replica data de L dupa lesinul doamnei Ruxandra Femeia, tot femeie()in loc sa se bucure,ea se sperie.

-in in capitolul al patrulea ne aflam la 4 ani dupa macel. Spancioc si Stroici fugisera in Polonia. AL este pe patul mortii. El cere sa fie calugarit, iar dupa ce in urma unui lesin acest lucru se intampla, iar pe tron urca fiul sau, L, trezit din lesin ameninta De ma voi scula pre multi am sa popesc si eu.

_el o ameninta cu moarte atat pe sotia sa cat si pe fiul sau, ceea ce o determina pe doamna sa asculte de Spancioc si de Stroici si, indemnata totodata si de parintele Teofan, ii va da domnului otrava.

-L nu moare ca un domn, ci are o moarte lenta si dureroasa sub privirile infernale ale celor odi boieri ce-i desfac dintii cu un cutit si ii toarna pe gat drojdiile otravii spunand invata a muru, tu care stiai numai a omori

In relatiile cu cekelalte personaje:

-cu doamna R - antiteza angelic/ demonic.

-cu Motoc -il foloseste, boierul facand patre din planul sau

-cu boierii - crud si diabolic etc

Personaj romantic

-erou exceptional pus in situatii exceptionale - are un destin sinuos, cu urcusuri si coborasuri - porneste de jos, ajunge in culmea puterii de unde cade iremediabil ( boala si moartea lenta )

-este un daimon romantic, fiind alcatuit din contraste ( inteligent, bun strateg, dar crud, cinic, diabolic )

-este Regizorul in sens schopenhauerian care poate dirija destinele altora, dar nu-l poate controla pe al sau

-este un personaj romantic si prin antiteza stabilita cu R

G. Calinescu vede un damnat la infern mutat pe pamant.

C Negruzzi da o interpretare proprie faptelor lui L- el incearca sa-si consolideze puterea in stat in detrimentul marii boierimi.

Din perspectiva moderna nuvela este o adevarata parabola despre vina si pedeapsa, parabola a destinului si a damnarii, a urmarilor pe care le are tirania, esenta demonica a celui aflat la putere.