Vestejirea in masa a cartofului - Colletotrichum atramentarium

Vestejirea in masa a cartofului - Colletotrichum atramentarium

Boala este cunoscuta si sub numele de _"coletotrichoza cartofului" in tarile mari cultivatoare de cartof. In Romania a produs pagube mari in anii 1953-1954 in judetele Bihor, Hunedoara, Cluj, Maramures pentru ca apoi sa se extinda in toate zonele mari cultivatoare, acolo unde nu se respecta un asolament riguros.

Simptome. In faza de inflorire a plantelor se constata o vestejire brusca a intregului foliaj insotita de rasucirea si uscarea foliolelor. Tulpinile raman mai mult timp verzi insa prezinta la baza crapaturi longitudinale prin care se observa o coloratie cenusie-violacee. Tulpinile putrezite se usuca rapid, se smulg usor si pe ele se observa numerosi scleroti mici, negri (fig. 55). Radacinile si stolonii sunt de asemenea putreziti si acoperiti cu mici scleroti. Tuberculii recol/tati de la plantele bolnave sunt mici, moi si zbarciti.

Agentul patogen - Colletotrichum atramentarium (Berk. et Br.) Taub. - fam. Melanconiaceae, ord. Melanconiales, cl. Coelomycetes, subincr. Deuteromycotina. Miceliul ciupercii reprezentat de talul filamentos, paraziteaza baza tulpinii, radacinile, stolonii si tuberculii, se extinde radiar iar spre toamna formeaza scleroti negri de 0,1-0,5 mm. Pe acesti microscleroti apar acervuli (lagare) marginiti de tepi bruni, in care se diferentiaza conidii ovale, cilindrice unicelulare, hialine, drepte sau usor curbate, de 17-22 x 3-7 µm. Aceste conidii pot produce infectii secundare pe radacinile adventive, pe care apar noi scleroti in toamna.

Epidemiologie. Agentul patogen rezista ca saprofit in sol, pe resturi de plante iar in anul urmator la temperaturi optime, in jur de 28^oC infecteaza plantele, prin rani sau direct prin strapungerea tesuturilor. Sunt mai usor infectate plantele debilitate, fara vigoare (atacate in prealabil de specii ale genurilor Verticillium si Fusarium).Transmiterea agentului de la un an la altul este asigurata si de microsclerotii prezenti pe tuberculi in zona ochiurilor sau in solul aderent. De la planta la planta transmiterea bolii este asigurata de conidiile formate in acervuli.

La plantare se vor folosi tuberculi proveniti din lanuri unde nu s-a semnalat prezenta agentului patogen. Resturile vegetale atacate dupa recoltare vor fi stranse si arse iar tuberculii infectati cu microscleroti vor putea fi folositi la plantare numai dupa scufundarea lor timp de 3-5 minute intr-o solutie de formol 1:200.