Certificarea materialului saditor pomicol liber de virusuri in Romania

Certificarea materialului saditor pomicol liber de virusuri in Romania

Materialul saditor pomicol comercializat trebuie sa indeplineasca cerintele impuse de Uniunea Europeana, adica sa fie de inala valoare biologica, material clonal liber de virusuri si alti agenti patogeni transmisibili prin propagarea vegetativa si alte cai. In Romania, problema producerii materialului saditor pomicol liber de virusuri (virus free) a constituit o preocupare permanenta inca de la infiintarea Institutului de Cercetare si Dezvoltare Pomicola Bistrita. Astfel s-a elaborat Regulamentul privind « Sietemul de organizare, produce si circulatie a materialului saditor pomicol in Romania ». Au fost organizate consfatuiri nationale pe aceasta zema de-a lungul anilor.

Au fost infiintate la toate statiunile pomicole plantatii mama libere de virusuri cu material provenit de la ICDP Pitesti (Isac, 1996) si SCDP Bistrita. Astazi, certificarea materialului saditor pomicol trebuie sa tina cont de noile progrese privind diagnosticul virusurilor si altor patogeni sistemici (ELISA, IC-PCR), de posibilitatile de prevenire a reinfectarii materialului sanatos si de prezervarea materialului in biodepozitare si « in vitro ». (Fridlund, 1989, Monoiu, 1997, 1990 si Nemeth, 1986). Certificarea materialului saditor pomicol liber de virusuri si alti patogeni sistemici se face in conformitate cu recomandarile Organizatiei Europene pentru Protectia Plantelor (OEPP).

In continuare o sa prezint noua schema de certificare a materialului saditor pomicol liber de virusuri (virus free) si alti patogeni sistemici.

Asa cum rezulta din schema 1 etapele de lucru prevad : selectia clonelor, pretestarea si testarea lor serologica si dupa caz moleculara, apoi cu indicatori lemnosi in sera si in camp. Clonele infectate sunt supuse tratamentului pentru eliminarea virusurilor prin termochimioterapie.

Materialul rezultat dupa tratament cat si cel selectionat prin testari sanatos constituie materialul initial de inmultire (material prebaza). Din acest material inmultit o parte este plantat in biodepozitar si, in paralel, prezervat si prin culturi « in vitro ». Cu materialul initial liber de virusuri se infiinteaza plantatiile mama pentru producerea de ramuri altoi, seminte, marcote si butasi constituind materialul baza.

Din materialul baza se infiinteaza pepiniere de pomi altoiti care sunt livrati (comercializati) sub forma de material certificat. La fiecare etapa sunt prevazute testari serologice si cu indicatori lemnosi. Astfel sunt supuse testarii clonele individual apoi plantatiile mama producatoare de ramuri altoi, seminte, butasi si marcote, provenite din clone individuale prin teste de sondaj si pepiniera de pomi altoiti.

In tabelele 1,2 si 3 sunt prevazuti indicatorii recomandati pentru testare cat si testele serologice si moleculare recomandate.

Datele cu privire la infiintarea plantatiilor mama arata necesitatea amplasraii lor la distanta mai mare fata de plantatiile comerciale cu stare fitosanitara necunoscuta sub raportul prezentei virusurilor, in special pentru virusurile transmise prin afide (plum pox) si polen (ILAR). De asemenea solul trebuie sa fie dezinfectat impotriva nematozilor si altor daunatori.

Plantatiile producatoare de ramuri altoi se vor taia pe cepi scurti (3-4 ochi) si se vor elimina florile pentru prevenirea reinfectarii prin polen (virusuri ILAR).

Vor fi aplicate tratamente fitosanitare adecvate pentru combaterea bolilor si daunatorilor, in special a vectorilor.

Cu ocazia testarii pomii gasiti infectati spontan se vor defrisa imediat la depistare.

Certificarea materialului saditor pomicol liber de virusuri (Virus free)

(Parnia, Minoiu, Isac, Dutu, Vladianu, Maxim, Roman, Braniste, 1999)

Selectia clonelor si controlul lor fitosanitar in livada si marcotiera

Pretestarea materialului la virusuri: ELISA, RT-PCR, IC-RT-PCR;

testare cu indicatori lemnosi si erbacei la sera

Material sanatos Material infectat

Testare cu indicatori Material infectat Termochimioterapie

lemnosi in pepiniera

Material  Retestare,

sanatos inmultire

material sanatos

Material Inmultire in Biodepozitar cu capete de

PREBAZA  pepiniera nucleu clone; Culturi in vitro

Testare de sondaj  Material PREBAZA

Material Plantatii mama pentru

BAZA producerea de ramuri Scoala de puieti,

altoi, seminte, marcote, Marcotiera

butasi

Pepiniera de pomi altoiti Testare de sondaj Pepiniera c.

Testare Testare de sondaj: ELISA, indicatori lemnosi

Livrare de material certificat: ramuri altoi,

Marcote, seminte, pomi altoiti Material CERTIFICAT

Schema 1

Indicatorii lemnosi recomandati pentru punerea in evidenta a virusurilor, viroizilor, bolilor analoage si fitoplasmelor la mar

Tabelul 1

A.Teste in camp

B. Teste la sera

Indicatorii lemnosi recomandati pentru punerea in evidenta a virusurilor, viroizilor, bolilor analoage si fitoplasmelor la par

Tabelul 2

A.Teste in camp (pepiniera)

Indicatorii lemnosi recomandati pentru punerea in evidenta a virusurilor si micoplasmelor la speciile pomicole samburoase

Tabelul 3

A.Teste in camp

B.Teste la sera

Materiale si metoda de lucru

1. Testul imunoenzimatic DAS-ELISA

Testarea pomilor si puietilor s-a facut prin tehnica serologica DAS-ELISA (Double-Antibody-Sandwich Enzyme-Linked Immuno-Sorbent Assay).

Organele utilizate pentru analize au fost frunzele (in cursul vegetatiei) si muguri (in timpul repausului vegetativ).

Pentru diagnosticarea virusurilor s-au utilizat antiseruri provenite de la Institutul de Cercetari pentru Selectie si Tehnologii Pomicole Chisinau- Republica Moldova, firma Loewa- Germania si firma Sanofi-Franta.

S-au facut teste DAS-ELISA pentru urmatoarele virusuri : la mar- apple mosaic, apple chlorotic leaf spot, apple stem grooving, apple stem pitting ; la prun- plum pox, prune dwarf, Prunus necrotic ring spot.

Au fost parcurse urmatoarele etape :

peliculizarea placii de polistiren cu solutie IgG (imunogamaglobulina) antivirus PDV si PNRSV in tampon de acoperire cu pH=9,6.

legarea antigenului viral de anticorpul fixat pentru formarea complexului anticorp-antigen. Probele folosite au provenit din frunze si muguri. Materialul vegetal a fost mojarat in tampon de extractie in urmatoarele raporturi : 1 :10 pentru muguri (0,5g : 5ml tampon) si 1 :12 pentru frunze (0,5g : 6ml tampon).

reactia anticorpilor cu conjugatul imunoenzimatic (fosfataza alcalina). Pentru cuplarea conjugatului cu antigenul s-a adaugat cate 0,25ml conjugat in fiecare godeu, pentru conjugatul de la Chisinau, respectiv 10ml conjugat pentru cel provenit de la Loewa si Santofi. Conjugatul s-a diluat in solutie de PBS + Tween 0,5(11), la care s-a adaugat 20g polivinil pirolidona K2S si 2g seralbumina de bovine. Placa s-a incubat la termostat (37⁰C) timp de 4 ore, apoi s-a spalat de 4 ori, cu 200ml solutie PBS + Tween per godeu.

reactia cu substratul specific. S-a utilizat o solutie de p-nitrofenilfosfat 1mg per ml tampon substrat. Reactia p-nitrofenilfosfatului cu fosfataza alcalina a avut loc la temperatura camerei, la intuneric. Virarea culorii din incolor in galben a avut loc in decurs de 1-1 1/2 ore. Intensitatea reactiei de culoare, care masoara cantitatea de anticorpi specifici legati de antigene, prezenti in serul de cercetat, s-a determinat fotometric cu aparatul Zeiss-Sumal. Densitatea optica (DO) a solutiei colorate la 405 nm s-a evaluat in raport cu densitatea optica a martorului sanatos. Au fost considerate pozitive cele care au avut valoarea extinctiei mai mare de 0,1 si au avut valoarea extinctiei de 2 ori mai mare decat cea a martorului negativ.

Foto 1 - Aparatura ELISA din laboratorul de virusologie-fitopatologie de la SCDP Bistrita

2. Testarea biologica a pomilor cu ajutorul indicatorilor lemnosi

Altoirea este o metoda de inmultire vegetativa foarte des utilizata in practica horticola si are ca scop stabilirea unei legaturi intime intre tesuturi ce provin de la doua plante diferite si concresterea acestora.

La plante, altoirea a fost foarte des folosita, mai ales la inceputurile virologiei vegetale, in special la virusurile care nu se pot transmite prin inoculari mecanice cu suc infectios sau la care nu se cunostea modul de transmitere naturala. Aceasta metoda se utilizeaza pe scara larga si azi, pentru pentru studiul virusurilor la pomii fructiferi. Principiul pe care se bazeaza consta in trecerea virusului da la partenerul infectat la cel sanatos si eventual aparitia de simptome vizibile. Prinderea altoiului pe portaltoi nu este intotdeauna necesara pentru transmiterea infectiei.

In lucrarile noastre, transmiterea prin altoire s-a facut pentru testarea pomilor din biodepozitarele Statiunii.

Ca sursa de inocul s-au folosit mugurii proveniti de pe ramuri cu simptome virale, din diferite parti ale pomului, de regula din cele patru puncte cardinale.

Plantele indicatoare lemnoase trebuie sa aiba urmatoarele caracteristici: 1) sa fie libere de virus, rezistente la boli si daunatori; 2) sa creasca foarte rapid; 3) sa reactioneze rapid si specific virusului dat; 5) sa manifeste simptome identice in conditii diferite; 4) sa fie polivalente, adica sa permita detectarea mai multor virusuri; 5) sa manifeste simptome identice in conditii diferite; 6) sa aiba o rata de transmitere de cel putin 80%; 7) sa poata fi pregatite pentru folosire in decursul unui an; 8) sa poata fi rapid altoite pe plante erbacee pentru facilitarea reinocularii. In tabelul 4 sunt enumerati indicatorii lemnosi recomandati de Comitetul International pentru Cooperare in Cercetarea Virusurilor la Pomii Fructiferi.

Tabelul 4

Indicatorii lemnosi, numarul repetitiilor si perioadele necesare pentru detectarea unor virusuri la pomii fructiferi, recomandati de ICCFTVR in anul 2001

Ca metode de altoire utilizate in virologie le mentionam pe cele mai importante:

- simpla oculatie, cand portaltoiul este indicator.

- dubla inoculatie, cand portaltoiul nu este indicator. In acest caz mugurul altoi al indicatorului si al soiului de testat se amplaseaza pe acelasi portaltoi: primul deasupra iar al doilea dedesubt. Anul urmator, lastarul provenit din mugurul soiului se elimina; dupa 1-2 ani, pe indicator vor aparea simptomele virale;

- chip budding, cand santul are forma de limba si este inserat intr-o incizie corespunzatoare pe portaltoi;

Indexarile cu indicatori lemnosi in sera sunt considerate de catre unii autori mult mai eficiente, mai eficace si mai precise comparativ cu cele din camp. Timpul necesar pentru aparitia completa a simptomelor este, de regula, un an de zile dar poate fi si de cateva saptamani sau luni.

Lungimea contactului intre inocul si indicator este unul dintre factorii importanti care asigura succesul transmiterii. Acest contact variaza de la virus la virus. Astfel, pentru transmiterea peach mosaic virus a fost necesar un contact cu indicatorul de trei zile (Kunkel, 1938). Transmiterea PDV, PNRSV, plum line pattern virus, cherry rusty mottle virus si cherry necrotic rusty mottle virus - s-a realizat in 74 de ore (Fridlund, 1967). Boye si Desvignes (1986) au stabilit ca timpul minim de contact pentru transmiterea virusurilor prin altoire este de 1-2 zile pentru peach latent mosaic virus, 3-4 zile pentru nepovirusuri si virusuri ILAR, 4-5 zile pentru plum pox, apple chlorotic ring spot, mottle leaf, cherry necrotic crook, 8-11 zile pentru peach yellows (MLO).

Un alt factor este temperatura. Din studiile facute de Fridlund (1968) rezulta ca transmiterea prin altoire a PNRSV a fost accelerata la temperatura de 38^oC. S-a constatat ca pomii tineri favorizeaza transmiterea virusurilor.

In experientele noastre s-a utilizat dubla oculatie si inocularea masiva. Pentru dubla oculatie, in partea superioara a portaltoiului s-a introdus mugurul indicatorului iar in partea superioara mugurul pomului de testat. Dupa pornirea in vegetatie a indicatorului, mugurul soiului a fost extirpat. Inocularea masiva s-a facut numai in cazul virusurilor ILAR la prun, cires si visin (indicatorul Prunus serrulata var. Shirofugen).

Au fost utilizati urmatori indicatori lemnosi:

pentru MAR: Malus platycarpa si Malus pumila (Virginia Crab, Cola Crab, Spy 227, Lord Lambourne);

pentru PAR si GUTUI: Pyronia veitchii

pentru PRUN: soiul de prun Tuleu dulce si Prunus serrulata var. Shirofugen

pentru cires si visin: Prunus serrulata var. Shirofugen (foto 2)

Foto 2- Testari pe indicatori lemnosi la mar, in campul II al pepinierei

CAPITOLUL 5

Rezultate obtinute

5.1. Rezultatele testelor biologice si serologice de la biodepozitele Statiunii de Cercetare si Dezvoltare Pomicola Bistrita

In anul 2001 s-a facut testarea pe indicatori biologici lemnosi (Malus platycarpa, Virginia crab, Cola crab, Spy 227, Lord Lambourne) a majoritatii merilor existenti in biodepozitarele Statiunii de Cercetare si Dezvoltare Pomicola Bistrita. Din cei 228 de meri au fost testati 174 de pomi, ceea ce reprezinta 76,3%.

Indexarile s-au facut in luna august 2001 prin dubla oculatie (indicatorul in partea de sus iar pomul testat in partea de jos a portaltoiului) iar in cursul anului 2002 s-au facut toate lucrarile specifice campului II al scolii de pomi : taierea la cap, plivitul salbaticului, eliminarea lastarului altoi al pomului testat, fertilizari, irigat). Observatiile s-au facut in lunile mai, iunie si august.

In tabelul 5 este prezentat numarul total al pomilor testati cat si numarul pomilor gasiti infectati pe fiecare soi. Numarul pomilor testatti nu este acelasi la fiecare soi si indicator fie din cauza neprinderii mugurilor altoi, in vara anului 2001, fie din cauza uscarii lastarilor altoi in cursul verii anului 2002 care a fost extrem de secetoasa.

Din cele 78 de soiuri si clone de mar au fost gasite libere de virusuri urmatoarele 73 : Anna, Ancuta 1/60, Ardelean 1/47, Aromat de vara, Auriu de Bistrita, Belle de Boscoop, Belren, BN13-38-4, COOP 62/42, Dayton, Delbard Jubilee, Delicios de Voinesti, Delia 2, Elstar Elshof, Florina, Freedom, Gavin, Generos, Gloria 8/2, Gloster, Golden 15/2, Golden 503, Golden 504, Golden 505, Golden delicious, Golden 4-2/1, Golden fara plasa Jugoslavia, Goldspur 1012/63, Goldspur 11-3-2, Granny Smith, Idared-Bodi, Idared 507, Ionared, Ionagored 209-1, Ionagold King, Ionagored, Jonathan 505, Jonathan Nured, Jone Spur, Jonee, Jonafree, James Grieve, Kidd s Orange, Lys Golden, Liberty 1/82, Lord Lambourne, Mac Free, Melrose, Mutsu, Masanski, Novo Easigro, Patul 19-1-6, Perleyberg, Pionier 3, Priam 2/60, Priscilla, Red Free, Red spur, Rentte Blanche de Canada, Romus 2, Romus 3, Ruby Stark Earliest, Sir Prize, Spartan, Starkrimson, Tester Spur, Vista Bella, Voinea 1, Wagener premiat, Well Spur, Williams Pride, Yellow delicious. Proportia soiurilor libere de virus a fost de 94%. Explicatia consta in faptul ca principalele virusuri ale marului (chlorotic leaf spot, epinasty and decline, stem pitting, stem grooving) si richetia ruberry wood nu se transmit prin vectori animali ca si alte virusuri.

Soiurile gasite cu infectii au fost: Akane, Britte Gold, Falticeni, Gustav durabil, Kalther 51 La soiurile Akane dintre cei 18 pomi testati pe cei 5 indicatori s-a inregistrat un test pozitiv la indicatorul Spy 227 ceea ce inseamna ca pomul respectiv a fost infectat cu richetia ruberry wood. La soiul Britte Gold, singurul pom existent in biodepozitar a fost infectat cu aplle chlorotic leaf spot (indicator Malus platycarpa si Cola Crab) si ruberry wood (indicator Lord Lambourne). La soiul Falticeni au fost testati toti cei 3 pomi dintre care la 3 s-au gasit infectii cu apple chlorotic leaf spot si Epinasty and decline iar 2 pomi au avut infectii singulare cu stem pitting virus. Cei 2 pomi din soiul Gustav durabil au fost liberi de apple chlorotic leaf spot si Epinasty and decline insa infectati cu stem pitting, stem groowing si ruberry wood.

La soiul Akane a fost eliminat pomul gasit infectat cu Epinasty and decline, iar la soiul Kalther 514 toti cei 3 pomi testati urmand ca pomul netestat sa fie supus testarii anul urmator.

Soiurile total infectate vor fi supuse devirozarii prin termoterapie.

Tabelul 5

Rezultatele testelor biologice obtinute pe indicatori lemnosi la pomii din biodepozitarele Statiunii de Cercetare si Dezvoltare Pomicola Bistrita in anul 2002 specia MAR

Legenda : M.plat = Malus platycarpa

Virg.Crab = Virginia Crab

Lord Lamb. = Lord Lambourne

Datele din tabelul 6 arata ca, din cele 78 de soiuri testate prin DAS-ELISA au fost gasite 4 soiuri cu infectii : Britte Gold (apple chlorotic leaf spot), Elstar Elshof (apple mosaic virus), Falticeni (apple chlorotic leaf spot), Gustav durabil (apple stem pitting virus si apple stem groowing). S-au facut teste pentru urmatoarele 4 virusuri : apple mosaic, apple chlorotic leaf spot, apple stem pitting, apple stem groowing.

Valorile densitatii optice prezentate in tabel sunt medii obtinute per soi. Fiecare proba medie a fost facuta din frunze provenite de la 1 la 8 pomi.

La virusul apple mosaic a fost gasit un singur test pozitiv, la un pom din soiul Elstar Elshof cu DO= 0,718. Martorul negativ a avut valoarea densitatii optice la 405 nm= 0,025 iar martorul pozitiv 1,008.

Virusul apple chlorotic leaf spot a fost detectat la soiurile Britte Gold si Falticeni cu DO=405 nm=1,870 respectiv 0,58 La soiul Aromat de vara, valoarea ELISA a fost de 0,170, fiind apreciata ca incerta. Testele biologice (tabelul 6) au aratat lipsa virusului. Martorii utilizati au dat rezultate foarte concludente: DO la 405 nm la martorul negativ=0,013 iar la martorul pozitiv=1,61

Din cele 78 de soiuri de mar analizate doar soiul Gustav durabil a fost gasit infectat cu apple stem pitting. Nivelul valorii ELISA s-a situat la valoarea de 0,988 iar martorul pozitiv la 1,025.

Virusul brazdarii marului (apple stem groowing) a fost evidentiat prin testul DAS-ELISA, la soiurile Gustav durabil (DO la 405nm=1,514) si Kalther 514 (Dola 405 nm=1,202). Nivelul ELISA la martorul sanatos a fost 0,019 iar la cel pozitiv 1,33 La soiurile care au inregistrat valori ELISA (medii) pozitive s-a trecut la analiza fiecarui pom. Datele sunt prezentate in tabelul 7. Au fost supuse testarii urmatoarele soiuri : Aromat de vara : 3 pomi din care doar 1 a fost gasit infectat cu apple chlorotic leaf spot (DO la 405 nm=0,459) ; Falticeni : 3 pomi din care 2 au fost gasiti pozitivi (DO la 405 nm=0,795 si 0,901) ; Gustav durabil : ambii pomi infectati cu apple stem pitting si apple stem groowing (DO la 405 nm=1,044 si 1,168 la ASPV respectiv 1,822 si 0,705 la ASG) ; Kalther 514 : 4 pomi din care doar unul este infectat cu apple stem groowing (DO la 405 nm= 1,304).

Rezultatele obtinute prin aceasta serie de analize ne arata ca sunt total infectate urmatoarele soiuri de mar : Britte Gold (cu ACLSV), Elstar Elshof (cu AMV), Gustav durabil (cu ASPV si ASGV).

Testele biologice si serologice efectuate la pomii din biodepozitarele SCDP Bistrita, la specia mar, arata ca se impune devirozarea prin termoterapie a urmatoarelor 3 soiuri de mar : Britte Gold infectat cu apple chlorotic leaf spot si rubbery wood, Elsta Elshof infectat cu apple mosaic virus si Gustav durabil infectat cu apple stem pitting si apple stem groowing virus.

Soiul Falticeni urmeaza sa fie retestat atat cu indicatori biologici cat si prin DAS-ELISA deoarece testele pe Virginia Crab au indicat prezenta virusului stem pitting, in timp ce, la testul serologic rezultatele au fost negative.

Tabelul 6

Rezultatele testelor serologice (DAS-ELISA) obtinute la soiurile din biodepozitarele Statiunii de Cercetare si Dezvoltare Pomicola Bistrita in anul 2002

Specia MAR

Legenda : AMV = apple mosaic virus ; ASPV =apple stem pitting virus

ACLSV = apple chlorotic leaf spot virus ; ASGV = apple stem groowing virus

+ = infectat; - = sanatos; = incert

Tabelul 7

Rezultatele testelor serologice (DAS-ELISA) obtinute la pomii din soiurile de mar gasite infectate (probe medii) in biodepozitarele de la Statiunea de Cercetare si Dezvoltare Pomicola Bistrita

In biodepozitarele de la SCDP Bistrita exista 50 de soiuri si clone de par respectiv 10 soiuri si clone de gutui. In anul 2002 toti pomii din aceste 2 specii (159 peri si 29 gutui) au fost testati biologic cu indicatorul Pyronia veitchii - tabelul 8.

Au fost gasiti neinfectati toti pomii din urmatoarele soiuri si clone de par : Abatele Fetel 10/1, Aniversare, Aramii de Somes, Aromata de Bistrita, Beautomme, Belle de arbres, Beurre Bosc, Beure Hardy, Butira Precoce, Morettini, Cadilac, Ciudo, Conference 3/122, Contesa de Paris 10/1, Cure Highland, Jeanne d Arc, Josephina de Malines, Juliana, Karamanka, Lig Bosc, Magnes 4,5 Kr, Margareta Marillat, Maria Romana, Napoca 5/36, Olivier de Sevres, Passe Crassane, Pastravioare, Starkrimson, Socrovisce, Somesana 6/1, Timpurii de Moldova, Triumf, Timpurii de Dambovita 12/70, Untoasa de Geoagiu, Untoasa de Transilvania, Untoasa Hardanpont, Vistavocinaia, Williams Boway 65, Williams 2BC, Williams rosu 6, Zorca.

Soiul Carpica la care era un singur pom depozitar s-a dovedit a fi infectat cu pear vein yellows and red mottle. Fiind singurul pom se impune devirozarea lui prin termoterapie. La soiul Cure 3/3, din cei 3 pomi unul a fost infectat. Acest pom va fi eliminat din depozitar. Soiul Favorita lui Clapp a prezentat un pom sanatos si unul suspect de infectie. Cel de-al doilea pom va fi eliminat.

Unul din cei 2 peri din soiul Smuglaia a fost infectat si prin urmare a fost eliminat. Din cele 50 de soiuri si clone de par au fost infectate 4, ceea ce reprezinta 8% din total.

Toate cele 10 soiuri si clone de gutui (Aurel, Bereczki 300, Champion, Delicioase Bereczki, de Husi, Iantarnaia, Tunskaia, Moldovenesti, Turcinskaia, C7/1) au fost libere de pear vein yellows and red mottle.

Tabelul 8

Rezultatele testelor biologice obtinute pe indicatori lemnosi la pomii din bidepozitarele Statiunii de Cercetare si Dezvoltare Pomicola Bistrita in anul 2002

Speciile PAR si GUTUI

Soiul/clona	Nr.pomi	Indicatorul Pyronia veitchii (nr.pomi testati/nr.pomi infectati)
PAR
Abatele Fetel 10/1
Aniversare
Aramiu de Somes
Aromata de Bistrita
Beautomme
Belle de arbres
Beurre Bosc
Beurre Hardy
Butira Precoce Morettini
Cadilac
Carpica
Ciudo
Conference 3/122
Contesa de Paris10/1
Cure 3/3
Cure 10/1 Kr
Dacinaia
De noiembrie
Doina
Euras
Expozitie
Favorita lui Clapp
Getica
Highland
Jeanne d Arc
Josephina de Malines
Juliana
Karamanka
Lig Bosc
Magnes 4,5 Kr
Margareta Marillat
Maria Romana
Napoca 5/36
Olivier de Serres
Pase Crassane
Pastravioare (Jelna)
Smuglaia
Starkrimson
Socrovisce
Somesana 6/1
Timpurii de Moldova
Triumf
Timpurii de Dambovita 12/70
Untoasa de Geoagiu
Untoasa de Transilvania
Untoasa Hardanpont
Vistavocinaia (Expozitie)
Williams Boway 65
Williams 2BC
Williams rosu 6
Zorca
GUTUI
Aurel
Bereczki 300
Champion
Delicioase Bereczki
De Husi
Iatarnaia
Iunskaia
Moldovenesti
Turicinskaia
C 7/1

Datele din tabelul 9 arata ca indexarile cu indicatorul Tuleu dulce indica faptul ca, din cele 100 de soiuri si clone de prun au fost gasite infectate urmatoarele : Agen 22/32, Anna Spath, Alina, Cacanska Lepotica, Cacanska Najbolia, Cacanska Rana, Carpatin, Dambovita, Hackman, Ialomita, LU, Pescarus, Pitestean 5, Rc.Verde, Seneca, Silvia, Tuleu timpuriu, Vinete de Zalau. 18 soiuri de prun infectate cu plum pox virus (18%) cu 31 de pomi (15,5%). Dintre soiurile gasite cu infectii au fost total infectate : Agen 22/32, Anna Spath, Cacanska Lepotica, Cacanska Najbolia, Cacanska Rana, Pitestean 3/3, Tuleu timpuriu, Vinete de Zalau, respectiv 8 soiuri (8%).

Explicatia numarului foarte mare de pomi infectati cu plum pox consta in faptul ca acest virus are numerosi vectori animali care sunt si foarte raspanditi. Desi s-au efectuat tratamente fitosanitare saptamanal au fost unele atacuri reduse de afide dar suficiente pentru a infecta pomii sanatosi din biodepozitare. Soiurile de prun infectate cu plum pox vor fi supuse devirozarii prin termoterapie.

Indicatorul Prunus serrulata var. Shirofugen evidentiaza prezenta virusurilor din grupa ILAR (Prunus necrotic ring spot si prune dwarf). Acest indicator se manifesta prin aparitia de game in jurul mugurului infectat.

Spre deosebire de virusul plum pox, infectiile cu virusurile ILAR au fost incomparabil mai reduse. Au fost infectate 3% dintre soiuri : Centenar iradiat 4Kr, Katinka, Stanley. In nici una din cele 3 situatii nu s-a impus termoterapia pentru ca au ramas pomi din acelasi soi liber de aceste virusuri, in biodepozitare. Prin urmare, au fost eliminati doar pomii infectati.

Explicatia atacului redus de virusuri ILAR consta in modul de transmitere a acestor virusuri, prin polen. In biodepozitare florile sunt eliminate in fiecare primavara si astfel posibilitatea de transmitere a virusului este extrem de redusa. Infectia s-a produs probabil, datorita ramanerii unor flori pe acesti pomi.

Tabelul 9

Rezultatele testelor biologice obtinute pe indicatori la pomii din biodepozitarele Statiunii de Cercetare si Dezvoltare Pomicola Bistrita in anul 2002

Specia PRUN

Testele DAS-ELISA efectuate la prunii din biodepozitar, tabelul 10, arata ca s-au obtinut rezultate pozitive la urmatoarele soiuri :

Plum pox virus : Agen 22/32 (DO la 405 nm=1,416), Anna Spatha (DO la 405 nm= 1,511), Alina (DO la 405nm=1,602), Cacanska Lepotica (DO la 405 nm=0,925), Cacanska Najbolia (DO la 405nm=1,311), Cacanska Rana (DO la 405nm=1,361), Carpatin (DO la 405nm=1,315), Dambovita (DO la 405nm=0,504), Hackman (DO la 405nm=0,620), Ialomita (DO la 405nm=0,920), LU (DO la 405nm=0,808), Pescarus (DO la 405nm=1,205), Pitestean 5 (DO la 405nm=1,740), Rc.Verde (DO la 405nm=0,817), Seneca (DO la 405nm=1,140), Silvia (DO la 405nm=0,854), Tuleu timpuriu (DO la 405nm=2,014), Vinete de Zalau (DO la 405nm=2,005).

Prunus necrotic ring spot : Albatros (DO la 405nm=0,820), Centenar iradiat 4Kr (DO la 405nm=0,415), Ruth Gersteter (DO la 405nm=0,512).

Prune dwarf: Stanley (DO la 405nm=1,514) - tabelul 10

Proportia soiurilor infectate cu plum pox este de 18% a celor infectate cu Prunus necrotic ring spot de 3% iar a celor infectate cu prune dwarf 1%. Dintre soiurile gasite infectate cu virusuri ILAR pe Prunus serrulata var.Shirofugen s-a constatat ca Centenar iradiat 4Kr si Katinka sunt infectate cu Prunus necrotic ring spot iar Stanley cu prune dwarf virus. Au mai fost depistate infectii cu Prunus necrotic ring spot la soiurile Albatros si Ruth Gersteter ceea ce nu demonstreaza necesitatea efectuarii ambelor tipuri de teste biologice si serologice.

La toate soiurile gasite cu infectii s-au efectuat teste serologice pe pomi. Rezultatele sunt prezentate in tabelul 11. Situatia soiurilor infectate cu plum pox (probe medii prezentate in tabelul 11) pe pomi este urmatoarea : Agen 22/32 cu PPV din 2 existenti, Anna Spath 2 pomi cu PPV din 2 existenti, Alina 3 pomi cu PPV din 4 existenti, Cacanska Lepotica 2 pomi cu PPV din 2 existenti, Cacanska Najbolia 2 pomi cu PPV din 2 existenti, Carpatin 2 pomi cu PPV din 2 existenti, Cacanska Rana ambii pomi infectati, Dambovita un pom cu PPV din 2 existenti, Hackman un pom cu PPV din 3 existenti, Ialomita un pom cu PPV din 2 existenti, LU un pom cu PPV din 2 existenti, Pescarus 2 pomi cu PPV din totalul de 4, Pitestean 5 toti pomii infectati, Rc.Verde un pom infectat din totalul de 4, Seneca un pom infectat cu PPV din totalul de 2, Silvia un pom infectat din cei 3 existenti, Tuleu timpuriu ambii pomi infectati, Vinete de Zalau ambii pomi infectati.

La virusurile ILAR nu s-au gasit soiuri (clone) total infectate. Rezultatele prezentate in tabelul 11 arata ca este necesara devirozarea prin termoterapie a urmatoarelor 8 soiuri de prun : Agen 22/32, Anna Spath, Cacanska Lepotica, Cacanska Najbolia, Cacanska Rana, Pitestean 5, Tuleu timpuriu, Vinete de Zalau.

Datale obtinute in aceasta serie de teste ELISA au confirmat rezultatele obtinute pe indicatorul Tuleu dulce.

Tabelul 10

Rezultatele testelor serologice (DAS-ELISA) obtinute la pomii din biodepozitarele Statiunii de Cercetare si Dezvoltare Pomicola Bistrita in anul 2002

Specia PRUN

Legenda : PPV = plum pox virus

PNRSV = Prunus necrotic ring spot

PDV = prune dwarf virus

Tabelul 11

Rezultatele testului DAS-ELISA la soiurile gasite infectate (probe medii) la specia prun

In tabelul 12 sunt prezentate rezultatele testarilor biologice a ciresilor si visinilor pe indicatorul lemnos Prunus serrulata var.Shirofugen. Au fost testati toti pomii apartinand celor doua specii pomicole, respectiv 32 de soiuri de cires 49 de pomi si 7 soiuri de visin cu 11 pomi. Majoritatea pomilor verificati au fost gasiti liberi de virusuri ILAR (prune dwarf si Prunus necrotic ring spot).

La cires soiurile Benjamin si Uriase de Bistrita au fost gasite infectate cu virusuri ILAR, la primul soi din cei 4 pomi existenti doi au fost infectati iar la Uriase de Bistrita din cei 2 pomi unul a fost infectat. Asadar, nici un soi nu a fost total infectat. Prin urmare pomii infectati au fost eliminati.

La visin, doar soiul North Star a fost infectat cu virusuri ILAR. Singurul pom din depozitar a fost infectat si se impune devirozarea lui prin termoterapie.

La soiurile gasite cu infectii au fost testati toti pomii prin DAS-ELISA. Rezultatele sunt prezentate in tabelul 13.

Teste pozitive s-au inregistrat la pomi din soiurile de cires Benjamin (DO la 405 nm=1,546 si 2,011) si Uriase de Bistrita (DO la 405 nm=1,344). Singurul pom din soiul de visin North Star a fost gasit pozitiv (DO la 405 nm= 1,691). Toti pomii au fost infectati cu virusul prune dwarf. Virusul Prunus necrotic ring spot nu a fost depistat desi valoarea ELISA la martorul pozitiv a fost foarte concludenta (DO la 405 nm=2,006).

Rezultatele testului DAS-ELISA le confirma in totalitate pe cele obtinute prin teste biologice.

Au fost eliminati din biodepozitar 4 pomi dintre care 3 ciresi (soiurile Banjamin si Uriase de Bistrita ) si un visin (North Star). Va fi supus devirozarii soiul de visin North Star, iar toti ciresii si visinii vor fi supusi testului DAS-ELISA.

Tabelul 12

Rezultatele testelor biologice pe indicatori lemnosi la pomii din biodepozitarele Statiunii de Cercetare si Dezvoltare Pomicola Bistrita in anul 2002

Speciile CIRES si VISIN

Tabelul 13

Rezultatele testului DAS-ELISA la soiurile de cires si visin gasite infectate cu virusuri ILAR prin teste biologice

5.2. Rezultatele testelor biologice din plantatiile mama si din pepiniera Statiunii de Cercetare si Dezvoltare Pomicola Bistrita

In anul 2002, in campul II al scolii de pomi existau la inmultire 6 soiuri de mar altoite pe portaltoiul vegetativ M26 (Florina, Generos, Auriu de Bistrita, Prima, Idared, Goldspur), 2 soiuri de par altoite pe portaltoi franc (Williams, Untoasa Bosc), 2 soiuri de par altoite pe gutui (Highland, Cure), 9 soiuri de prun altoite pe corcodus (Stanley, Vanat romanesc, Centenar, Minerva, Pescarus, Renclod Althan, Anna Spath, Carpatin, Gras ameliorat), un soi de prun altoit pe franc (Tuleu gras), un soi de cires (Rubin) si un soi de cais (Goldrich) - tabelul 1

Toti pomii testati au fost inclusi in categoria biologica « Virus free », ca urmare a testarii de sondaj in pepiniera.

Totalul pomilor produsi in campului II al scolii de pomi, de la pepiniera Ciceu Mihaiesti, este de 39.400 de pomi- 100% din pomi sunt inclusi in categoria « Virus free ».

Tabelul 14

Rezultatele privind testarea soiurilor de pomi din pepniera de productie pe indicatori biologici lemnosi, in anul 2002 la Statiunea de Cercetare si Dezvoltare Pomicola Bistrita

Mentionam ca aceasta situatie se refera numai la pomii care indeplinesc conditiile STAS in vigoare.

Varsta plantatiei mama de prun este de 18 ani.

In anul 2002 din cele 23 de soiuri cu un total de 983 de pomi, s-au infectat pe cale naturala 10 pomi, respectiv 1,02%. Cele mai puternice infectii s-au inregistrat la soiul de Bistrita la care din 140 pomi s-au infectat 5- tabelul 15.

Nu s-au infectat pe cale naturala soiurile : Centenar, Valor 108, Silvia, BN 1/61, Tuleu gras, Minerva, Anna Spath, Gras ameliorat, Dambovita, Peche 1/50, Pescarus 3, Albatros, Blue free, Hackman, Agen 707, Carpatin, Diana 1/50 si Seneca.

Pomii infectati cu plum pox au fost defrisati imediat.

Tabelul 15

Date privind testarea prunului la plum pox in plantatia mama pentru ramuri altoi, in anul 2002 la Statiunea de Cercetare si Dezvoltare Pomicola Bistrita

CONCLUZII

La Statiunea de Cercetare si Dezvoltare Pomicola Bistrita exista unul din cele doua biodepozitare de interes national in care sunt conservate 298 de soiuri si clone de mar, par, prun, cires, visin, gutui, cais si piersic, cu 717 pomi. Acesti pomi sunt mentinuti sub protectie de vectori transmitatori de virusuri. Programul de tratamente fitosanitare este unul special.

Biodepozitarele furnizeaza material biologic pentru infiintarea de plantatii mama producatoare de ramuri altoi, in diferite pepiniere din tara.

In anul 2002, au fost supusi testelor biologice cu indicatori lemnosi 174 de meri apartinand celor 78 de soiuri existente, 159 de peri din 50 de soiuri si clone, 29 de gutui din cele 10 soiuri existente, 200 de pomi din specia prun apartinand celor 100 de soiuri si clone, 49 de ciresi din cele 32 de soiuri si 11 visini din cele 7 soiuri existente. In total au fost testati 622 pomi. Indicatorii biologici lemnosi utilizati au fost : pentru MAR : Malus platycarpa, Virginia Crab, Cola Crab, Spy 227 si Lord Lambourne ; pentru PAR : Pyronia veitchii ; pentru PRUN : Tuleu dulce si Prunus serrulata var.Shirofugen ; pentru CIRES si VISIN :Prunus serrulata var.Shirofugen.

Analizele serologice (DAS-ELISA) au fost efectuate la toti pomii testati biologic, cu exceptia perilor, ciresilor si visinilor.

In urma testelor biologice si serologice au fost gasite cu infectii sistemice produse de virusuri sau richetii urmatoarele soiuri de pomi fructiferi :

q       MAR : Britte Gold (virusul apple chlorotic leaf spot), Elstar Elshof (virusul apple mosaic), Falticeni (virusul apple chlorotic leaf spot), Gustav durabil (virusul stem pitting si apple stem grooving), Akane (Epinasty and decline), Kalther 512 (virusul apple stem grooving), Aromat de vara (virusul apple chlorotic leaf spot), ceea ce reprezinta 7,7% din totalul soiurilor si clonelor de mar ;

q       PAR : Carpica, Cure 3/3, Favorita lui Clapp si Smuglaia ceea ce reprezinta 8% din totalul soiurilor si clonelor de par ;

q       GUTUI : toate soiurile si clonele au fost libere de pear vein yellows and red mottle ;

q       PRUN : Agen 22/32, Anna Spath, Alina, Cacanska Lepotice, Cacanska Najbolia, Cacanska Rana, Carpatin, Dambovita, Hackman, Ialomita, LU , Pitestean 5, Rc.Verde, Seneca, Silvia, Tuleu timpuriu, Vinete de Zalau, Albatros, Ruth Gersteter, Centenar iradiat 4Kr, Stanley, ceea ce reprezinta 22% din total soiuri si clone de prun ;

q       CIRES : Benjamin si Uriase de Bistrita, ceea ce reprezinta 6,3% din total soiuri si clone de cires ;

q       VISIN : North Star, ceea ce reprezinta 14,3% din total soiuri de visin.

Concluzia care se desprinde din aceste rezultate este aceea ca specia prun este cea mai vulnerabila la infectii cu virusuri din cauza numeroaselor specii de afide vectoare. In zona Bistrita cele mai frecvente afide sunt : Hyalopterus pruni, Phorodon humuli, Brachycaudus sp. Testele biologice si serologice au aratat ca au fost gasite total infectate cu patogeni sistemici urmatoarele soiuri de pomi fructiferi :

MAR :Britte Gold, Elstar Elshof, Gustav durabil

PAR: Carpica

GUTUI: ---

PRUN: Agen 22/32, Anna Spath, Cacanska Lepotica, Cacanska Najbolia, Cacanska Rana, Pitestean 3/3, Tuleu timpuriu, Vinete de Zalau

CIRES: ---

VISIN: North Star

Toate soiurile si clonele gasite infectate cu patogeni sistemici (3 la mar, 8 la prun, 1 la visin) urmeaza sa fie devirozate prin termoterapie, apoi sa treaca prin toate fazele schemei de producere a materialului saditor liber de viroze.

Este necesar ca testele biologice la mar, in special, sa fie dublate de teste serologice pentru a se reduce riscul infectiilor nedepistate. In plantatia mama de prun au fost depistati 1,02% din pomi, infectati cu virusul plum pox. Pomii au fost defrisati imediat.

In anul 2002 la Statiunea de Cercetare si Dezvoltare Pomicola Bistrita s-au produs in pepiniera 39400 pomi liberi total de viroze din categoria biologica « Virus free » care au fost valorificati prin vanzare catre populatie.

BIBLIOGRAFIE

Amzar, V., 1997- Protectia fitosanitara in agricultura. Memorator hortiviticol, Bucuresti, pg.385-406

Bobes, I., 1983- Atlas de fitopatologie si protectia agroecosistemelor, Ed.Ceres, Bucuresti, pg.302-358

Barliga, V., 1997- Bolile si daunatorii legumelor, pomilor fructiferi si vitei de vie, Ed.Agro-Silvica, pg.113-207

Bontea, V., 1986- Ciuperci parazite si saprofite din Romania, Ed.Academiei RSR, Bucuresti

Dejeu, L., Petrescu, C., Chira, A., 1997- Horticultura si protectia mediului, EDP, Bucuresti, pg.71-135

Eliade, E., Crisan, A., Valcinski, A., 1983- Biologia parazitilor vegetali, EDP, Bucuresti

Hatman, M., Bobes, I., Lazar, Al., Gheorghies, C., Glodeanu, C., Severin, V., Tusa, C., Popescu, I., Vonica, I., 1989- Fitopatologie, EDP, Bucuresti

Isac, M., 1986- Reactia unor soiuri si hibrizi de cires si visin la infectii artificiale cu virusuri. Prezent si perspectiva in cultura ciresului si visinului, Caransebes, pg. 283-286

Maxim, A., Florian, V., 1999- Protectia plantatiilor mama si pepinierelor pomicole certificate fata de boli si daunatori, Revista de Protectia Plantelor a SNPP, nr.35, pg.13-22

Minoiu, N, Bobes, I., Isac, M., Florian, V., Maxim, A., 1995- Strategia combaterii integrate a virusurilor la plantele de cultura, Revista de Protectia Plantelor a SNPP, nr.5-8, pg.33-35

Minoiu, N., Pattantyus, K., Zemcic, E.,1994- Diagnosticul virusului apple stem pitting (strierea tulpinii marului) prin tehnica ELISA cu fosfataza alcoolica. Combaterea virusurilor si micoplasmelor la plantele de cultura, Bistrita

Minoiu, N., Maxim, A.,1994- Producerea materialului saditor pomicol liber de virusuri si micoplasme. Combaterea virusurilor si micoplasmelor la plantele de cultura, Bistrita

Parnia, P., Minoiu, M., Isac, I., Dutu, I., Roman, R.,1994- Prezent si perspectiva in producerea materialului saditor pomicol liber de virusuri si micoplasme in Romania. Combaterea virusurilor si micoplasmenlor la plantele de cultura, Bistrita

Parnia, P., Minoiu, I., Iasc, M., Dutu, I., Vladianu, D., Maxim, A., Roman, R.,1999- Certificarea materialului saditor pomicol liber de viroze, Revista de Protectia Plantelor a SNPP IX, nr.35, pg.13-22

Popescu, M., Miritiu, I., Cireasa, V., Godeanu, I., Cepoiu, M. Drobota, Gh, Repan, G., Parnia, P.,1993- Pomicultura generala si speciala, EDP, Bucuresti