Virusul brazdarii tulpinii marului

Apple stem grooving virus ASGV - Virusul brazdarii tulpinii marului, Capillovirus, Flexiviridae, (Pop, 2009, TVV, III, 306). Este frecvent la soiurile de mar, in literatura gasindu-se sub sinonimele Virginia Crab stem groowing (Lister s.a, 1965; de Sequeira, 1965), C-431 virus (Lister s.a., 1967), Apple latent virus tip II, E-36 virus (De Sequeira si Cropley, 1968), Brown line virus disease (Mink sa., ) si Dark green epinasty virus (Waterworth si Glimer, 1969, Phytopath. 59, 334). Boala a fost observata la Malus sylvestris soiul Virginia Crab, in S.U.A., incepand cu anul 1940, fiind descrisa prima data de Lister s.a. (1965, 1967) si de Sequeira (1965). Tulpina C-431 a fost descrisa de Lister s.a. (1967), E-36 de de Sequeira si Cropley (1968), iar "dark green epinasty virus" de Waterworth si Glimer (1969). În prezent, ASGV si ACLSV sunt raspandite in intreaga lume, infectand numeroase soiuri si portaltoi de mar si alti pomi fructiferi, in China, incidenta bolilor produse de acestea variind intre 80 si 100 %, iar pierderile de productie sunt apreciate la 40 % (Wu s.a., 1998). În tara noastra, ASGV a fost identificat la mai multe soiuri de mar (Minoiu, 1973, Plant Virology, 7 th Conf. Czech. Virol, p. 215). Virusul produce simptome externe persistente numai la Malus sylvestris soiul Virginia Crab, constand in aparitia de adancituri longitudinale pe tulpina, necroze brune in zona dintre altoir si portaltoi si ingrosarea bazei tulpinii deasupra punctului de altoire. Alte plante infectate natural sunt Pyrus communis, Cydonia oblonga si Sorbus. Prin inoculari artificiale, virusul a fost transmis la Ammi majus, Celosia argentea, C. plumosa, Chenopodium amaranticolor, C. quinoa, Cucumis sativus, Cucurbita maxima, C. pepo, Datura stramonium, Gomphrena globosa, Nicotiana clevelandii, N. glutinosa, N. tabacum, Petunia hybrida, Phaseolus vulgaris, Ph. lunatus, Sesbania spp., Tetragonia spp. si Vigna sinensis. Inoculat artificial, virusul produce adancituri tulpinale vizibile in lungul cilindrului lemnos la M. sylvestris cv. Virginia Crab, in cazul tulpinii E-36 zona de unire dintre altoi si portaltoi fiind bruna si fragila, iar pe tulpina aparand zone proeminente si depresiuni caracteristice. Virusul produce, de asemenea, leziuni locale clorotice gravate, marmorari si inele clorotice, deformarea varfului si epinastie la Chenopodium quinoa, mozaic si patari inelare de culoare galbuie la Nicotiana glutinosa si pete brune purpurii, leziuni locale clorotice si necroze sistemice la Phaseolus vulgaris. În celulele plantelor de mar si de Chenopodium quinoa infectate s-au pus in evidenta incluziuni ovale sau sferice formate din particule fibroase (Kalashjan si Lipartija, 1989). Sucul foliar contine putini virioni, inactivarea termica are loc la 60-63ºC, longevitatea in vitro este de c. 2 zile iar dilutia limita 10^-4. Virusul este moderat imunogen, poate fi purificat dupa Lister (1970, CMI/AAB Descr. Pl. Vir. 31, 4 pp), iar prin testul ELISA, a fost detectat direct in sucul mugurilor fortati in perioada octombrie-aprilie, sau extracte din petalele pomilor in luna mai (Fuchs, 1980, Tag.-Ber., Akad. Landwirts.-Wiss. DDR, Berlin 184, 453). Virionii sunt filamentosi, de regula flexuosi, avand 12 nm grosime si o lungime modala clara de 600-700 nm, canalul central fiind obscur, iar structura helicoidala evidenta, distanta dintre spirale fiind de 3 -3,7 nm. Contrastarea preparatelor se face cu acetat de uranil sau uranil format, particulele fiind rupte in acid fosfotungstic. La ultracentrifugare, apare un singur component punctul izoelectric este la pH 4,3, genomul este ARN monocatenar, unipartit, iar in virioni se gaseste o singura proteina capsidala, virusul codificand si doua proteine nestructurale. Principala masura de prevenire consta in producerea si utilizarea materialului saditor liber de virusuri, pentru eliberarea de virusuri a soiurilor total infectate utilizandu-se termoterapia (30 zile la 36 °C), urmata de altoirea varfurilor pe portaltoi sanatosi (de Sequeira si Posnette, 1969, Phytopath. 59, 1740). La testarea clonelor pentru producerea materialului saditor sanatos se folosesc inocularea mecanica pe plante test ierboase, transmiterea prin altoire la indicatori lemnosi (Howel s.a., 1996), testarea serologica prin DAS-ELISA (Wu s.a., 1998), Dot-immunobinding assay (Wang s.a.,1998), PCR (Kinard s.a., 1996; Marinho s.a., 1998) si Multiplex-RT-PCR-ELISA (Wenzel s.a., 2002 a, b), prin ultimul procedeu ASGV putand fi detectat simultan cu ACLSV, ASPV, ApMV si Cherry mottele leaf virus (James, 1999).