Arii protejate de padure

Arii protejate de padure

Parcul National Domogled - Valea Cernei

Infiintat in anul 1990, avand administratie proprie incepand cu anul 2003, Parcul National Domogled-Valea Cernei este situat in sud-vestul Romaniei si se intinde pe suprafata a 3 judete, si anume: Caras-Severin, Mehedinti si Gorj. Din punct de vedere geografic, Parcul se intinde peste bazinul raului Cerna, de la obarsie pana la confluenta cu raul Belareca, peste masivul Muntilor Godeanu si al Muntilor Cernei pe versantul drept si respectiv Muntilor Valcanului si Muntilor Mehedinti pe versantul stang.

Rezervatia este un sanctuar al unei flore si faune de o deosebita varietate, foarte bogata in elemente rare, endemice sau cu raspandire meridionala (balcanica etc.). Pe tancurile greu accesibile si stancariile calcaroase, pe grohotisuri, in pajistile si poienile puternic insorite si batute de vant, in vaiugile adanc taiate in stanca sau umezite de apa izvoarelor si ogaselor, s-a stabilit o flora exceptionala ce alcatuieste asociatii variate; daca multe din elementele acesteia le vom putea reintalni si in muntii ce continua Domogledul pe Valea Cernei spre nord, sau chiar si in alte zone ale Muntilor Banatului, concentrarea lor nu-i nicaieri atat de izbitoare ca aici. Cu riscul de a fi omise multe elemente remarcabile, iata cateva din plantele ce fac fala Domogledului, si pe care le-ar putea recunoaste si nespecialistul: pinul banatean (Pinus nigra var. banatica); alti arbori demni de atentie sunt: carpinita (Carpinus orientalis) care constituie adevarate arborete; alunul turcesc (Corylus colurna) reprezentat si prin exemlare magnifice; tisa (Taxus baccata); fagul oriental (Fagus orientalis) - cele doua din urma nu chiar pe Domogledul propriu-zis, ci pe varfurile Suscu si Hurcu. Dintre arbusti, admirabil se dezvolta liliacul salbatic (Syringa vulgaris). O specie de scorus (Sorbus borbasii) creste in Romania doar aici. Dintre plantele mai marunte, dar in cea mai mare parte endemice, caracteristice si cu flori frumoase: specii de garofita (Dianthus banaticus, D. kitaibelii), o ciubotica-cucului (Primula auricula), o campanula (Campanula crassipes), o albastrita (Centaurea triniaefolia), o brandusa (Colchicum haynaldi), cele doua specii de ghimpe (Ruscus aculeatus si R. hypoglossum), un stanjenel (Iris reichenbachii

Rezervatia Cheile Corcoaiei

Este situata in partea nordica a Parcului National Domogled-Valea Cernei, in judetul Gorj, pe o suprafata de 34 ha. Formatiunile geomorfologice existente aici sunt de o frumusete rara, dand posibilitate oamenilor sa explice aparitia acestor peisaje magnifice prin legende.
Legenda relateaza despre un tanar foarte puternic si curajos pe nume Iovan Iorgovan in care si-au pus increderea oamenii din asezarile care inconjurau muntii din aceasta zona.
Iovan Iorgovan a dus o lupta crancena cu un balaur infiorator cu sapte capete pentru a-si recapata iubita si pentru a-i salva pe oameni de grozaviile acestuia.
In rezervatia Cheile Corcoaiei a avut loc ultima batalie dintre eroul mitic Iovan Iorgovan si balaur, aici fiind retezat ultimul cap al acestuia.
Cheile, conform legendei, s-au format prin spintecarea acestora cu sabia lui Iovan Iorgovan pentru a ucide balaurul care s-a ascuns intre ele.
Prezentul si trecutul, realul si irealul se impletesc, creand un spatiu demn de admiratia si protectia noastra pentru generatiile viitoare.

Traseu:
Baile Herculane (Piata Hercules) - Cerna-Sat - Barajul Lacului de Acumulare Iovanu.
Marcajul : nemarcat turistic.
Urmand acest traseu, turistul poate observa indeaproape de-a lungul Vaii Cernei, intre Herculane si barajul Iovanu, frumusetile neasemuite care i se perinda prin fata ochilor oferite din belsug de formatiunile carstice atat de variate,in deosebi de stancaria versantilor si cheile salbatice, de vegetatia extraordinara.
Cateva obiective accesibile din sosea: Cascada Bobot, Lacul Prisaca, peretele calcaros al Inalatului , Cheile Prisacinei, Piatra Puscata, Cheile Corcoaiei - reprezinta un obiectiv carstic turistic major al Vaii Cernei, protejat intr-o rezervatie naturala.
Cheile Corcoaiei pot fi vizitate numai in timpul apelor scazute.

CHEILE SOHODOLULUI (Muntii VILCAN) Cheile Sohodolului sint situate in imediata apropiere a localitatii Runcu (Gorj), la 10 km de capitala judetului, pe o ramificatie a DN 67.
Aici, apa a sapat adanc in calcarele cretacice, care au favorizat procesul de carstifiere, dand peisajului o varietate de chei si doline, lapiezuri, pesteri si avene. Cheile se dezvolta pe o lungime de cca 10 km, la capatul drumului existand un complex turistic-POPASUL SOHODOL, unde calatorul poate innopta si manca o masa calda .
Pe alocuri, poti intalni granitul de Tismana, iar pe stancile abrupte sclipeste, in soare, mica alba (muscovitul).
Zona este cunoscuta si drept o rezervatie floristica, aici fiind identificate (de M.Paun si Gh.Popescu) peste 300 specii de plante vasculare: strutzisorul (Selaginella helvetica), ruginitza (Aspelenium viridis), samantza soarelui (Heliosperma quadrifidum), garofitza de stanca (Dianthus spiculifolius), spanzul purpuriu (Helleborus purpurescens) si multe altele. Locul ofera un bun prilej de studiu taxonomistilor si fitocenologilor.
Fiind atat de aproape de Tg.Jiu, dar si de locul natal al lui Brancusi (satul Hobita), Cheile Sohodolului trebuie sa figureze in itinerariul oricarui iubitor de natura, al tuturor orasenilor dornici de relaxare.

Pestera Muierilor

Pestera Muierilor, spendid monument al naturii, este situata geografic in Depresiunea Getica a Olteniei, pe teritoriul comunei Baia de Fier, judetul Gorj.

O ramificatie asfaltata de 7 km pornind in stanga soselei ce leaga orasul Targu Jiu de Ramnicu Valcea porneste din dreptul satului Poenari spre comuna Baia de Fier, asezata la intrarea in cheile raului Galbenul.

Traversand calcarele jurasice-neocomiene amintitul rau a creat pe versantul drept al cheii cel mai vizitat obiectiv speologic din Romania. Intre miile de pesteri ale Carpatilor putine au un trecut atat de bogat in intamplari ca Pestera Muierilor de la Baia de Fier.

Galeriile rezultate ca urmare a carstificarii calcarelor datorita apei infiltrate din raul Galbenul, de-a lungul liniei de fractura NNV spre SSE insumeaza o lungime de aproximativ 3600 m si sunt dispuse 4 niveluri de carstificare. Nivelul inferior subimpartit in doua sectoare: nordic (1500 m) si sudic (880 m) prezinta importanta stiintifica, constituind rezervatia speologica si fiind inaccesibil turistilor.

Etajul superior situat la 40 m altitudine fata de talvegul vaii se compune dintr-o galerie orizontala lunga de 573 m, electrificata si amenajata pentru vizitare, care traverseaza banda de calcare pe toata latimea ei si la care se adauga pana la lungimea de 1228 m o retea de diverticule, greu accesibile.

Patrunzand prin gura nordica de acces ajungem dupa aproape 20 m intr-o zona in care abunda stalactite care captusesc plafonul alcatuind sub lucirea reflectoarelor o masa compacta de turturi. Sub tavanul impodobit se ridica majestuoasa o formatiune stalagmitica ale carei reliefuri par veritabile tuburi de orga.

La cativa metri de aceste formatiuni se deschide in peretele vestic un culoar ce poate conduce cu foarte mare dificultate chiar pasii specialistilor spre ceea ce acestia au denumit Sectorul nordic al nivelului inferior.

La cativa zeci de metri intr-o sala spatioasa o formatiune stalagmitica imbracata parca in mantie orientala cu fes pe cap aminteste de Turcul, care a imprumutat numele sau acestei sali - Sala Turcului. Aici stalagmite uriase, cruste parietale, domuri, concretiuni de tavan iau forme ciudate motiv pentru care au fost numite: Cadana, Mos Craciun, Dropia, Domul Mare, Uliul Ranit etc.

Numeroase sunt si rezervatiile forestire precum:Padurea de castan comestibil de la Tismana, Dumbrava Tismana, Padurea Rachiteanu, Padurea Chitu-Bratu si Padurea Botorogi.