la disciplina Management Forestier

Universitatea de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara a Banatului Timisoara

Referat la disciplina Management Forestier

Cuprins

Descrierea unitatii de baza (de productie)

Asezarea geografica.

Elemente privind cadru natural,specific unitatii de productie.

Conditii geologice si geomorfologice

Conditii climatice

1.2.3. Conditii edafice

1.2.4. Conditii stationale

1.3.. Evidenta tipurilor naturale de padure

Asezare geografica

U.P.VII Resita este situat in Muntii Occidentali,versantul nord-vestic al Muntii Aninei si Muntii Dognecei in bazinele hidrografice ale paraielor Sodol,Valea Mare,Basov t,Budinicului,Valea Domonului,Fairaglan,afluenti din stanga ai raului Barzava.

Principalele cai de acces in U.P.VII Resita sunt calea ferata Timisoara-Resita si soseaua Timisoara-Resita.

Vecinatati,limite,hotare

Lizierele padurii sunt forte franjurate,expuse in permanenta incalcarilor prin pasunat sau delicte silvice.

Geologie

Substratul litologic pe care sunt situate padurile unitatii de productie VII Resita este foarte variat,prdominand ca suprafata calcarele,rocile sedimentare si metamorfice.Calcarele din zona s-au format in doua perioade geologice diferite-Jurasic si Cretacic.

Calcarele formate in Jurasic se intalnesc pe Valea Domanului si in parcelele 7-10-parcelele limitrofe cu untatea de productie V Raul Alb.

Grosimea acestor statiuni forestiere formate in Jurasicul superior variaza intre 100-200 m,de culoare alb-galbuie,fine (sublitografice),cu cristale elipsoide(ce mai poarta denumirea de ,''calcare de Marila'').In unele zone prezinta intercalatii marnoase(parcelele 37-39;67;68).Restul calcarelor din zona(cea mai mare suprafata), s-au format in Cretacicul inferior (sub forma unor depozite stratificate peste cele formate in Jurasic).In unele zone prezinta intruziuni silicoase(parcelele 68;69).

Conglomeratele sedimentare silicioase se gasesc in trupul Budinic si Driglovat formate in Carboniferul superior,cu o grosime de cca.100-150,care prezinta intercalatii lenticulare de carbuni.Acestea sunt alternate cu gresii grosiere negre.Micasisturile si paragnaisele se intalnesc in bazinetul Basovat si Ranchina,care s-au format in ante-proterozoicul superior si sunt micasisturi cu stranrolit,de foarte mare grosime(1500-2000 m)

Acest covor variat de roci a adus inevitabil la formarea unor soluri specifice,care uneori se schimba de la o parcela la alta.

Geomorfologie

Din punct de vedere geografic,U.P.VII Resita este situata in tinutul Carpatilor Occidentali,subtinutul Muntilor Banatului,districtul sudic (banatean),zona nord estica a Muntiilor Aninei si estica a Muntilor Dognecei si colinele inalte ce fac legatura intre Muntii Semenicului si Campia Banatului.

Relieful este destul de accidentat in special in bazinetul Sodol (parcelele 7-41) care este situat intr-o zona de carst,cu numeroase doline si mameloane complet impadurite.Unitatea de relief cea mai frecventa este versantul cu pante repezi (16-30*-68%) si foarte repezi (31-40*-23%).

Expozitia generala este nord-estica,cu diverse expozitii intermediale.

Altitudinal,U.P.VII Resita se situeaza intre 200m,u.a.95 in lunca Barzavei (Moniom-Calnic) si pana la 980 m (culmea Certez),predominand altitudinile de 400-800 m.

Mai este mentionata existenta unei rupturi pe limita dintre parcelele 60 si 66 (u.a. N66) de forma unui perete de stanca de cca.60-70 m inaltime.

Date in ceea ce priveste altitudinea,expozitia si panta se gasesc in tabelul 15.3.1 din partea a III-a a prezentului amenajament.

Hidrologie

Reteaua hidrografica a U.P.VII Resita nu este foarte densa specifica zonei colinare si de dealuri joase.

Principalul curs de apa il contine Barzava,care reprezinta si limita unitatii si partea stanga cu unitatiile I Tarnova si II Pietrosu.

Restul retelei este formata din afluentii de stanga ai Barzavei:Sodol,Valea Mare,Basovat,Budinic,Doman,Starnic,Barzavita.Debit permanent nu au decat Valea Mare,Starnic si Barzavita,restul vailor seaca in timpul verii.Valea Sodol ce strabate o zona de carst,este seaca permanent,apa infiltrandu-se prin straturile de calcar.

In ceea ce priveste calitatea apei,trebuie mentionat ca aceasta este foarte poluata,murdara si tulbure,in Barzava deversandu-se o serie de canale ale orasului si ale marilor inteprinderi di zona Valea Domanului este si ea foarte poluata de o serie de cariere de calcar,precum si prin minierul extras din dealurile Domanului.Cea mai curata apa ramane cea de pe Valea Starnicului,dar aceasta are un curs scurt (3,0 km) si un debit redus.

Apele din aceasta zona nu prezinta fenomene de torentialitae si nu sunt corespunzatoare cresterii pestiilor de apa dulce.

Climatologie

-Regimul Termic

Temperatura medie anuala este de 9-10*C.

Maxima absoluta s-a inregistrat la data de 13.08.1946 (+39*C),iar minima absoluta (-28,5*C) s-a inregistrat la 08.01.1947.Valorile medii lunare se situeaza inte minimile lunare -3,-1*C in ianuare si maximile lunare 17-21*C in iulie-august.

-Regimul Pluviometric

Precipitatiile medii anuale oscileaza intre 800-1000 mm cele mai mari cantitati inregistrandu-se in luniile mai-iunie,iar cele mai mici in luna ianuarie.media este de cca.820 mm.

Numarul anual de zile cu strat de zapada variaza intre 60-100 zile.

-Regimul eolian

Din sud-vest bate ,,Cosava,, care actioneaza ca un vant cald in sezonul rece si ca un vant secetos in sezonul cald.Poate atinge viteze de pana la 120 km/h si poate produce doboraturi si rupturi de vant.

Soluri

Evidenta si raspandirea teritoriala a tipurilor si de sol,precum si succesiune acestora,sunt redate intabel.

Evidenta tipurilor si subtipurilor de sol

Pentru identificarea si studiul tipurilor de sol s-au executat un numar de 10 profile principale de sol in u.a. 2B,4A,6C,8A,10A,15C,24B,30A,84B,99,din care la laborator s-au trimis probe de sol din sase profile:4A,6C,10A,24B,84B,99.

Tipuri de padure

Evidenta tipurilor naturale de padure

Descrierea u.a-urilor

u.a		30A	46C	51A
HA		36,8	36.8	35.1
GF		1-5L	1-5L	1-5L
Sup		A	A	A
TS		4430	4430	4430
TP		4111	4111	4111
SOL		3101	3101	3101
Expozitie		NV	N	SE
Ing.		35G	30G	30G
Alt.		600-850 M	480-760 M	620-840 M
Litiera		Continua-normala	Continua-normala	Continua-subtire
TIP Flora		Asperula-Dentaria	Asperula-Dentaria	Asperula-Dentaria
Natural fundamental prod.		Sup. relativ-echien	Sup.relativ echien	Sup.relativ-echien
Comp Actual.		9Fa-1Fr	9FA-1Fr	9Fa-1Fr
Comp Tel		9Fa-1Fr	9FA-1Fr	9Fa-1Fr
SEM.UTIL		-	-	-
POL			-	-
Lucrai exec.			-	-
Lucrari prop.		T.igiena	T.igiena	T.igiena
ELM ARB		FA	Fa	Fa
			Fa
		FR	Fr	Fr
PROP		9	2	9
			7
		1	1	1
M REGE.		IN	IN	IN
			IN
		IN	IN	IN
Varsta Ani		110	120	95
			90
		110	100	95
D CM		44	56	36
			32
		60	52	38
H M		33	37	30
			35
		34	39	33
CLP		1	1	2
			1	1
		1	1	Total
				2
AMESTEC		-	M	-
			-
		M	I	I
ELAGAJ		7	7	6
			7
		7	7	6
Provienenta		RN	RN	RN
			RN
		RN	RN	RN
VITALI.		V	V	N
			V
		V	V	N
DENS	CONS	0.72	0.16	0.72
		0.08	0.56	0.08
		Total	0.08	Total
		0.80	Total 0.80	0.80
Volum	MC/HA	499	132	428
		57	425	54
		Total	68	Total
		556	Total 625	482
	MC/UA	18363	4858	15023
		2098	15640	1895
		Total	2502	Total
		20461	Total 23000	16918
CRES	MC/HA	5.9	1.1	6.0
		0.3	6.0	0.4
		Total	0.4	TOTAL
		6.2	Total 7.5	6.4