Tema de cercetare:

Studiul conditiilor stationale si de vegetatie a unei suprafete de padure, denumita in scopul referatului Unitate de Gestiune (UG)

Metoda de cercetare:

analiza cantitativa a descrierilor parcelare pentru UG

analiza datelor climatice relevante pentru UG

integrarea elementelor teoretice de silvobiologie

Obiective

familiarizarea cu continutul fiselor de descriere parcelare si a hartilor amenajistice;

identificarea elementelor necesare pentru caracterizarea conditiilor stationale si de vegetatie;

utilizarea elementelor de statistica descriptiva pentru prezentarea caracteristicilor identificate;

intelegerea si explicarea legaturilor dintre caracteristicile stationale (factorii ecologici!) si caracteristicile de vegetatie (specii existente, regenerare etc);

insusirea elementelor de redactare a unui referat stiintific;

utilizarea tehnicilor computerizate de calcul, redactare si prezentare a rezultatelor.

Timp de lucru: 5 laboratoare x 2 ore = 10 ore + 4 ore studiu individual

2 ore - introducerea temei si a datelor parcelare

2 ore - analiza in programul EXCEL a datelor parcelare (in sala 24)

individual: comentarea rezultatelor

1 ora - analiza datelor climatice (in sala 24)

1 ora - corelarea datelor cu fisele ecologice (in sala 24)

individual: comentarea rezultatelor

2 ore - redactare referat final (in sala 24)

2 ore - prezentarea rezultatelor

G        Redactarea si prezentarea referatului la silvicultura constituie conditie esentiala de intrare in examenul de silvicultura

G        Nota la referat se transforma in punctaj pentru examen (nota 10 = 1 punct la examen)

Structura fisei de descriere parcelara:

Structura bazei de date (elemente selective)

Structura referatului:

1. Constituirea unitatii de gospodarire
1. Numele unitatii de gospodarire, numarul de parcele, numar de subparcele, suprafata
2. Localizarea administrativa a unitatii de gospodarire studiata
3. Anul amenajarii

Tabelul 1. Repartizarea unitatilor amenajistice analizate pe categorii de folosinta forestiera

2. Identificarea factorilor ecologici de caracterizare stationala

2.1. Studiul factorilor geomorfologici

A            Formele de relief intalnite in cadrul U.G. tabelul 2 + comentarii

Tabelul 2. Repartitia suprafetei unitatii de gestiune studiata pe forme de relief

Din tabelul de mai sus se observa ca, forma de relief predominanta este versantul, ocupand o suprafata de 301,9 ha., iar lunca inalta fiind cea mai putin intalnita avand un procent de 0,8% din toata suprafata

A            Distributia altitudinala a suprafetelor U.G (Hipsometria) tabelul 3 + comentarii

Tabelul 3. Repartitia suprafetei unitatii de gestiune studiata pe categorii de altitudine

Ocolul Silvic Brodina ,se afla in zona de munte altitudinea cea mai mare fiind intre 1300-1400 m dar pe o suprafata de doar 1,5 ha . Altitudinea la care se afla cele mai numeroase suprafete de gestiune este cea de 1000-1200 fiind o zona favorabila pentru dezvoltarea molidului.

A            Distributia pe categorii de panta (Geodeclivitatea) tabelul 4 + comentarii

Tabelul 4. Repartitia suprafetei unitatii de gestiune studiata pe categorii de panta

Din Tabelul 4 se trage concluzia ca trenul de pe suprafata O.S. Brodina, prezinta o inclinare a terenului de 16-25 cu o pondere de peste 90%, cea ce ne indica ca, se pot forma torenti pe versanti mai ales daca trenul este fara vegetatie.

A            Distributia pe expozitii a suprafetelor U.G. tabelul 5 + comentarii

Tabelul 5. Repartitia suprafetei unitatii de gestiune studiata pe tipuri de expozitii

Din tabelul anterior se observa ca avem versanti cu expozitii umbrite, pe o suprafata de128 ha, zona favorabila in speciilor de umbra. Exista si suprafete cu expozitii insorite pe o suprafata totala de 161,4 ha, insa ponderea cea mai mare o are expozitia umbrita 59,45%.

2.2. Studiul Factorilor edafici

Evidenta tipurilor de sol din zona studiata:   tabelul 6 + comentarii

Tabel 6. Repartitia suprafetei U.G. pe tipuri de sol

Din tabelul de mai sus rezulta ca solul cel mai intalnit pe aceasta suprafata este cel cu codul 3301 intalnindu-se si alte 2 tipuri de sol dar pe suprafete restranse.

G        Elementele de caracterizare sunt furnizate prin coduri in foaia excel 1 referitoare la descrierea statiunii si a arboretelor

G        Identificarea elementelor de caracterizare se va face prin sortare in EXCEL pentru codurile care caracterizeaza fiecare element din analiza

G        In prezentarea referatului aceste tabele pot fi exemplificate grafic

2.3. Studiul factorilor ecologici de ordin climatic

2.3.1 Regimul de temperatura

A Temperaturii medii lunare   tabelul 7 + comentarii

Tabelul 7. Temperatura medie lunara

A      Alte elementele de caracterizare a regimului termic: maxime, minime, lungimea perioadei bioactive, primul si ultimul inghet, etc.

Tabelul de mai sus ne prezinta valorile medii ale temperaturii pe luni, se observa ca, luna cu cea mai mare temperatura medie lunara este luna iulie, iar cea mai rece luna din an este cea ianuarie.

Alte date climatice de caracterizare a zonei O.S. Brodina:

- temperatura maxima absoluta 33,7*C

- temperatura minima absoluta -38,2*C

- amplitudinea medie anuala 22*C

- lungimea perioadei bioactive 260 de zile

2.3.2. Regimul pluviometric

A Precipitatii medii lunare   tabelul 8 + comentarii

Tabelul 8. Regimul mediu lunar al precipitatiilor atmosferice -mm-

Luna

I

II

III

IV

V

VI

VII

VIII

IX

X

XI

XII

AN

Statia meteo

Valori pentru U.G.

A Alte elementele de caracterizare a regimului pluviometric: perioade secetoase, ploi torentiale, maxime in 24 h, primele ninsori, etc.

Se cunoaste ca in zona de munte precipitatiile sunt mai abundente decat in celelalte zone, de campie si deal, aceiasi concluziei poate fi trasa si din tabelul 8, luna cea mai ploioasa din an fiind luna iunie iar5 cea mai secetoasa luna ianuarie cea ce inseamna ca in aceasta zona precipitatiile sub forma de zapada sunt mai scazute decat cele din timpul verii sub forma de ploaie.

Alte date de caracterizare a regimului pluviometric:

prima ninsoare 15 XI

ultima ninsoare 11 IV

durata medie a stratului de zapada 90 de zile

2.3.3. Regimul eolian  tabelul 9 + comentarii 

Tabel 9. Frecventa si viteza medie a vantului

G        Elementele de caracterizare climatica sunt furnizate pe statii meteo, intr-un document excel denumit : 'conditii _meteo'

2.4. Conditii stationale

Evidenta tipurilor de statiune din zona studiata:   tabelul 10 + comentarii

Tabel 10. Repartitia suprafetei U.G. pe tipuri de statiune

Statiunile cele mai vaste sunt cea de : Montan de molidisuri de productivitate inferioara edafic submijlociu, productivitatea inferioara din aceasta statiune este rezultatul influentii solului cun volum edafic mic. Un alt tip de statiune pe o suprafata de 154,8 ha este statiunea Montan de molidisuri productivitate ridicata brun edafic submijlociu, productivitatea superioara ne indica ca molidul se afla in arealul sau de dezvoltare.

Caracterizarea vegetatiei forestiere

Caracterizarea Structurala a arboretelor

Structura arboretelor pe specii tabelul 11 + comentarii

Tabel 11 Structura arboretelor pe specii

Specia cea mai predominanta este molidul ocupand o suprafata de 373,8 ha cu un procent de 93,47%. Mai exista si alte specii cum ar fi: fagul, bradul, larice, mesteacanul, paltinul si plopul, acesta din urma gasindu-se in zona de lunca inalta.

Structura arboretelor in functie de consistenta tabelul 12+ comentarii

Tabel 12. Structura arboretelor in functie de consistenta

Din tabelul de mai sus se observa ca arboretele de pe raza O.S.Brodina au o consistenta plina pe o suprafata de 324,5 ha, fiind mai rezistente la actiunea vantului si a celorlalti factori perturbatorii. Pe o suprafata de doar 6 ha consistenta este scazuta.

3.2. Caracterizarea calitativa a arboretelor

Structura arboretelor dupa modul de regenerare tabelul 13 + comentarii

Structura arboretelor dupa provenienta  tabelul 14 + comentarii

Tabelul de mai sus ne arata ca arboretele din aceasta zona se regenereaza natural pe o suprafata de 346,2 ha. Pe o suprafata de 53,7 ha exista specii care au o regenerare necunoscuta.

Structura arboretelor pe clase de varsta si tip de structura tabelul 15 + comentarii

Tabel 15. Structura arboretelor U.G. pe clase de varsta

Tabelul 15 ne indica faptul ca arboretele au o structura atat echiena si relativ echiena la varst de1-20ani dar si 20-40 ani. Arboretele pluriene si relativ pluriene ocupa o suprafata de 197,9 ha.

Structura arboretelor pe clase de productie tabelul 16 + comentarii

Se observa din tabelul de mai sus ca arboretele din clasa a II a de productie au ponderea cea mai mare de 57% din suprafata, iar cea mai mica pondere o detine cea din clasa a IV a. se mai poate observa ca nu exista arborete din clasa I a de productie.

G        Elementele de caracterizare sunt furnizate prin coduri in foaia excel 2 referitoare la descrierea elementelor de arboret

3.3. Analiza tipologica a padurilor

Tabel 17. Repartitia suprafetelor U.G. pe tipuri de padure

Tabelul 17 ne indica ca tipul de padure cel mai inta1nit este cel cu codul 1111 pe o suprafata de 154,8 ha, iar cel mai putin intalnit este cel cu codul 1114. O suprafata de 136,5 ha de paure este ocupata de tipul de padure cu codul 1115

Influenta factorilor ecologici asupra vegetatiei forestiere

evidentierea elementelor din fisa ecologica

pentru principala specie forestiera identificata, se va prezenta legatura dintre elementele de caracterizare a speciei si valorile factorilor ecologici identificati

prezentarea unei catene de vegetatie pentru zona studiata

integrand elementele de altitudine, expozitie, configuratie a terenului, panta si tipuri de sol predominante in UG, se va desena o catena de vegetatie care sa cuprinda principalele specii identificate

concluzii referitoare la utilitatea analizei

G        referatul se va prezenta in format word sau pdf, integrand toate elementele prezentate in structura acestui referat

G        pentru prezentarea publica este de preferat realizarea unei prezentari power point care sa nu depaseasca 5 minute