IORDANA
Sinonime: Iordovana, Iordovan, Iordan verde. Origine: Se presupune ca este soi
autohton, foarte vechi, originar din Moldova, iar unii ampelografi
maghiari sustin ca ar fi originar din Ungaria. Caract ampelo: rozeta - este pufoasa, alb-verzuie, cu nuanta
liliachie; inflores - au marime mijlocie, forma cilindro-conica adesea aripata
si flori hermafrodite normale, cu polen fertil; -frunza adulta - mijl spre
mare, cordiforma, intreaga sau trilobata. Limbul este
gros, gofrat, usor ondulat, colorat verde-inchis, pufos pe fata inferioara. Nervurile sunt rosietice spre pct petiolar, proeminente si cu
perisori desi. Dintii sunt usor alungiti, neregulati
si ascuti. Sinusurile laterale sunt slab schitate, deschise in forma de
V, iar sinusul petiolar este variabil - lira sau
ovoidal inchis. Petiolul este gros, verde-violaceu, mijl ca lungime;
-strugurele - de marime mijlocie, compact, cilindric sau cilindro-conic uneori
aripat; -bobul - sferic, de marime mijl, cu pielita subtire de culoare
verde-galbuie, acoperita cu pruina si miez zemos, nearomat
Insusiri agrobio: vigoare de crestere mare, cu fertilitate si
productivitate ridicata (60-70% lastari fertili); perioada lunga de veg, cu
insuficienta maturare a lemnului; -rezistenta redusa la ger; -rezistenta redusa
la boli, in special la botritis. Partic
de cultura: incarcatura mare de rod, 14-16 ochi/m2; forme de conducere:
Guyot pe semitulpina, cu taiere in 3-4 verigi de rod cu coarde de 10-14 ochi
lungime. Caract tehno: soi tardiv,
strugurii ajung la maturitate in epoca a VI-a; greutatea medie a strugurilor
90-100g; realiz o prod de 12-16 t/ha; la Dabuleni - 15-20 t/ha, 170 g/l zahar;
-continutul strugurilor in zahar, este de 160-165 g/1, cu aciditatea de 5,5-7,0
g/1 H2SO4. -vinul - materie prima pt spumante sau
distilate invechite, datorita aciditati ridicate. Zonare: In Romania
soiul Iordana este cultivat in Transilvania: Sebes,
Apold, Aiud, Medias.