Podgoria
Cotnari
Regiunea Dealurile Moldovei
Istoric
In aceasta podgorie exista o straveche
preocupare pentru andeletniciri viti-vinicole, datand anterior epocii
geto-dacice. Primul document scris, unde se pomeneste despre viile de la Harlau
si din amprejmuirile sale a fost emis de domnitorul Petru Musat, an anul 1384.
Numele podgoriei Cotnari este strans legat de cel al domnitorului Stefan cel
Mare, care si-a creat an aceste locuri un fel de resedinta preferata. De numele
acestuia sunt legate cateva toponime, cum sunt de exemplu Dealu lui Voda, Via
Domneasca, precum si denumirile unor constructii din piatra ca podul, biserica
si beciul lui Stefan. Pentru ridicarea viticulturii la rangul de stiinta, sub
domnia lui Despot Voda (1561-1563) s-a anfiintat ?Schola latina? de la Cotnari. In secolul al
XVII-lea, podgoria Cotnari cunoaste o dezvoltare anfloritoare,
devenind cunoscuta si peste hotare prin calitatea
vinurilor albe produse pe aceste meleaguri Din izvoarele vremii, reiese ca an
secolele XVIII si XIX podgoria Cotnari a continuat sa-si pastreze celebritatea
castigata an decursul istoriei. La expozitiile si concursurile internationale
de la Viena (1873), Budapesta (1884), Paris (1889), vinurile de Cotnari au
dobandit numeroase diplome, medalii si alte distinctii. Dupa invazia filoxerei,
an anul 1884, cand podgoria a trecut prin momente, tipicitatea de Cotnari nu a
fost zdruncinata, gratie faptului ca podgoria a fost refacuta, an principal, numai
cu soiurile autohtone din vechiul sortiment. In prezent, merita subliniat
faptul ca la Cotnari se continua modernizarea si perfectionarea tehnologiilor
de cultura a vitei de vie, precum si a tehnologiilor de vinificare a
strugurilor, de pastrare, maturare, anvechire si stabilizare a vinurilor.
Localizare
geografica
Podgoria Cotnari este situata pe Coasta
Cotnari-Harlau, un important segment din marea 'Coasta Moldava' care
face tranzatia antre Podisul Sucevei de la vest si Campia Moldovei de la est.
Prin pozitia sa geografica, antre 47?17? si 47?35? latitudine nordica, podgoria
Cotnari se plaseaza spre limita nordica a podgoriilor de calitate din tara si chiar din Europa. Administrativ, podgoria se
gaseste localizata an judetul Iasi
si Botosani.
Cadrul natural
- Soluri
Tipurile de
sol, caracteristice acestei podgorii sunt urmatoarele : cernoziomurile
cambice, cernoziomurile, solurile cenusii, regosolurile si solurile
antropice.
- Relief
Principalul
amplasament al plantatiilor viticole din aceasta podgorie al constituie
relieful de coasta, respectiv versantul estic al Dealului Mare Harlau. El
se caracterizeaza prin predominarea platourilor structurale analte
(350-500 m). Coasta se desfasoara la altitudini pe un ecart de aproape 300
m, antre fundul depresiunilor de contact (100-200 m) si muchia platourilor
structurale (an jur de 400m), cu o anclinare medie de 7?.
- Hidrografie
Hidrografia
este reprezentata de o retea deasa, cu scurgere permanenta, semipermanenta
sau intermitenta, debite modeste si foarte variabile an timp, mineralizare
si duritate medie pana la ridicata. Apele subterane sunt intercalate la
diferite niveluri ale sarmatianului si cuaternarului si sunt frecvent
descarcate sub forma izvoarelor cu caracter temporar.
- Climat
Climatul
prezinta caractere de tranzitie antre cel pronuntat continental
est-european si cel moderat continental central-european.
Centre viticole
- Cotnari
- Harlau
- Cucuteni
- Targu
Frumos
- Frumusica
Particularitati
ale vinurilor
- Grasa de Cotnari (soi
recomandat) este un vin alb, an mod natural dulce. Gradul alcoolic,
an majoritatea anilor, depaseste 12% vol., fara ca zaharurile sa scada sub
50 g/l. Aciditatea totala este suficient de ridicata pentru a imprima
vinului armonie si echilibru. Extractul sec nereducator are valori medii
cuprinse antre 20 si 30 g/l, asa ancat caracterele de corpolenta si
plinatate sunt bine exprimate. Continutul mediu an cenusa este destul de
ridicat, dovedind o buna ancarcatura a vinului an substante minerale.
Glicerolul, an concentratii de 15 g/l, ai imprima vinului o suplete
caracteristica si o nuanta de catifelare si onctuozitate.Cand vinul este
tanar are o culoare galbena cu reflexe verzui. Odata cu trecerea timpului,
culoarea Grasei de Cotnari poate ajunge la culoarea aurului patinat sau
chiar a chihlimbarului. Aroma, datorata an mare parte unor precursori
produsi de putregaiul nobil, aminteste de caise uscate sau de ceara de
albine. Gustul pare a fi o combinatie de miez de nuca, stafide si migdale
dulci. Vinul de Grasa de Cotnari este ??un lucru scump care nu se
potriveste destrabalarii, dramul lui trebuie sa amplineasca puterile
mintii si virtutea trupului??.
- Feteasca Alba (soi
recomandat) este un vin de culoare galben cu reflexe verzui, care, pe
masura ce se maturizeaza, trece treptat antr-o culoare galben-aurie
intensa. Parfumul sugereaza mirosul viei anflorite. Aroma, caracteristica
strugurelui bine copt, este imprimata cu finete, fiind asemanatoare cu cea
a mierii de albine. Gustul elegant si de mare rafinament este rezultatul
ambinarii antre zaharuri, aciditate si alcool. Vinul de Feteasca alba
obtinut la Cotnari, pastreaza din specificitatea soiului dar prezinta si o
tipicitate cu totul aparte, datorate conditiilor naturale particulare ale
podgoriei. Tipicitatea de areal se manifesta mai ales atunci cand
strugurii se recolteaza toamna tarziu.
- Francusa (soi
autorizat) are o culoare galbena cu nuante verzui. Se impune prin parfum si
aroma de strugure bine copt si mai ales printr-o inconfundabila nota de
prospetime si fructuozitate.
- Feteasca Regala (soi
autorizat) este un vin de culoare galbena cu reflexe verzui. Are un parfum discret si o
aroma ce aminteste pe cea a strugurelui din care provine. Gustul este
placut, atragator, fructuos si cu un final persistent.
- Aligota (soi
recomandat si autorizat) are o culoare galben-pai cu reflexe verzui.
Mirosul si aroma lasa o impresie placuta. Vinul este fructuos, destul de
amplu si suficient de armonic. Datorita notei sale de prospetime, este
mult mai cautat si apreciat ca vin tanar.
- Tamaioasa
Romaneasca (soi recomandat) se impune printr-o fructuozitate
cu totul deosebita, mai rar antalnita la vinurile aromate. Vinul atrage
prin constitutia sa robusta. Prin maturare si anvechire vinul asi
amplifica parfumul de flori de busuioc care-i antregeste atractia si
valoarea.
- Muscat Ottonel (soi autorizat) este un
vin cu o roba aurie, cu reflexe verzui cand este tanar
si chihlimbarii dupa cativa ani de pastrare. Are un miros expresiv si o
aroma specifica, mai ales atunci cand are rest de zahar. Muscat Ottonel-ul este elegant, onctuos
si distinct an gama vinurilor aromate.