Podgoria Diosig

Podgoria Diosig

Regiunea Crisana si Maramuresul

Istoric :

In podgoria Diosig s-au descoperit vestigii ale trecutului care evidentiaza prezenta culturii vitei de vie pe aceste meleaguri din timpuri foarte andepartate. Ele au fost furnizate de catre dr. Gheorghe Emil Bandici, autor al unui material nepublicat, intitulat ?Istoricul culturii vitei de vie an judetul Bihor?. Potrivit constatarilor sale, plantatiile viticole din aceasta podgorie din perioada anilor 1569-1578 se antindeau pe o suprafata de cate 2-3 iugare, dispersate, apartinand satelor de pe domeniile senioriale. Productia viilor era variabila an functie de an, natura solului si modul de cultivare.
Veniturile pe care le aducea vita de vie au permis extinderea acestei culturi, fie la initiativa stapanului de pamant, care anfiinta plantatiile cu munca de robota, fie prin defrisarea terenurilor de catre locuitorii interesati sa aiba vii an posesie.
Incepand cu a doua jumatate a secolului al XVIII-lea, culturii vitei de vie i se acorda o importanta mai mare, mai ales an zona Aradului. O mare parte din suprafetele cultivate cu vita de vie erau ampartite an parcele si date an folosinta iobagilor, care le antretineau si dadeau stapanului de pamant dijma si nona. O alta parte a suprafetelor cu vii erau folosite an regie proprie. In preajma revolutiei de la 1848, din totalul de 2.666.600 stanjeni de pamant cultivabil an comitatul Bihor, 2.230.744 stanjeni (83%) reprezentau viiile. La Diosig, ca si an celelalte podgorii ale tarii, activitatea viti-vinicola a fost puternic zdruncinata de invazia filoxerei (1882), iar ulterior de aparitia unei boli ca mana vitei de vie (1890) si a oidiumului. Viticultorii de pe aceste meleaguri s-au mobilizat si au depasit cu succes ancercarile vietii. S-a ajuns astfel la nivelul anului 1969, ca an judetul Bihor sa existe 1556 ha plantate cu vite altoite.

Localizare geografica :

Situata an partea de vest-nord-vest a tarii, podgoria grupeaza plantatiile viticole dispersate pe o arie larga la nord si nord-est de Oradea, corespondenta campiei si dealurilor piemontane Oradea-Bacau, de o parte si de 10? latitudine nordica.alta a paralelei de 47

Cadrul natural :

• Soluri : Solurile rezultate an procesul de pedogeneza sunt solurile brune eu-mezobazice, cele brune argiloiluviale, cernoziomurile argiloiluviale, solurile cenusii si regosolurile
• Relief : Relieful apartine la doua unitati distincte: Campia de Vest si Dealurile Vestice. Campia Oradea-Barcau se include tipului de campie analta subcolinara Este o campie piemontana loessica, antinsa si slab fragmentata an campuri plane. Dealurile Barcaului sunt dealuri piemontane acumulativo-erozive si apar sub forma unor interfluvii colinar-deluroase larg rotunjite. Ele coboara de la circa 350-300 m la si sub 200 m spre V si NV.
• Hidrografie : Cursurile autohtone campiei si dealurilor sunt colectate an principal de Barcau si Crisul repede, care primesc pe dreapta doar afluenti scurti si cu scurgere permanenta. Apele freatice din zona colinara au o adancime mai mare si o existenta mai mult sezoniera, iar cele din campie au debite bogate desi supuse fluctuatiilor anotimpuale sau temporale. Podgoria este bine aprovizionata hidric.
• Climat : Climatul este de tip central european, moderat continental.

Centre viticole :

• Diosig
• Sacuieni
• Saniob

  Particularitati ale vinurilor :

• Feteasca Alba (soi recomandat) are o culoare galben-verzuie care, cu timpul, vireaza an galben-pai si chiar galben-auriu. Notele olfactive si aroma sa o reflecta pe cea a strugurelui din care provine si an mai mica masura pe cea a locului de producere. Amplu si cu un gust expresiv, vinul se impune atentiei consumatorilor prin eleganta, rotunjime si catifelare. Cu o structura bine echilibrata si beneficiind de o tehnologie de conditionare si stabilizare corespunzatoarei, vinul ar putea retine atentia, cu siguranta, si pe piata mondiala.
• Riesling Italian (soi recomandat) are o culoare galben-verzuie si o stralucire specifica, care se conserva bine an timp. Dupa un timp mai andelungat, vinul devine galben-pai sau auriu. Datorita aciditatii destul de ridicate, atrage atentia prin fructuozitate si vivacitate. Moderat de alcoolic si suficient de extractiv, Riesling-ul italian dispune de acea finete si gratie care se pretind vinurilor de mare marca.
• Feteasca Regala (soi autorizat) este un vin alb cu nuante de galben-verzui cand este tanar. Devine galben-pai dupa o perioada de maturare si chiar galben-auriu prin anvechire. Vinul impresioneaza consumatorul prin mirosul sau ambietor si savoarea sa ampla si racoritoare.
• Muscat Ottonel (soi autorizat) impresioneaza prin culoarea sa galben-pai sau galben-aurie si, mai ales, prin parfumul si aroma tipica.soiului. Inzestrat din belsug cu compusi chimici apecifici si valorificati de o aciditate relativ ridicata, Muscat Ottonel-ul se bucura de aprecieri pozitive, fiind utilizat de multe ori si la producerea sortimentelor.