Podgoria Dragasani

Podgoria Dragasani

Regiunea Dealurile Munteniei si Olteniei

Istoric

Podgoria Dragasani a fost denumita ?podgoria voievodala a Banilor Olteniei?. I.C.Teodorescu, antr-un articol publicat an ?Romania viticola? nr. 9 din septembrie 1943 ai gaseste anceputurile legate de ?existenta primelor plantatii realizate de geto-daci?. Plaiurile cele mai favorabile care au condus la dobandirea unui mare prestigiu sunt situate mai ales pe malul drept al Oltului, an fata orasului Dragasani, castru si asezare romana an secolul II-III. Numeroase documente de pe vremea lui Mircea cel Batran (1386-1418), Vlad Dracul (1346-1447), Vlad Calugaru (1481-1495), Radu cel Mare (1495-1508) etc. Arata ca toata istoria acestei zona este marcata de cultura vitei de vie si a producerii vinurilor.
Unii calatori straini, vizitand Principatele romane, impresionati de podgoriile si vinurile de aici, au lasat aprecieri elogioase. Cu privire la acestea. Neugebauer, an cartea sa ?Beschreibung der Moldau und Walachei?-Breslau 1854, mentioneaza ca printre localitatile mai cunoscute an productia vinicola un loc important ocupa Cotnari, Odobesti si Dragasani.
Vinurile de Dragasani s-au bucurat de analte aprecieri si cu prilejul unor expozitii si concursuri de vinuri organizate an tara sau strainatate. Un succes remarcabil au obtinut la Expozitia Internationala din 1887. J. Roi Chevier, an cartea sa ?Ampalographie? (Paris, 1903), subliniaza ca ?vinul de Cramposie din Dragasani a fost ancercat pentru sampanizare la Stuttgart de catre N. Benger, dand cele mai fericite rezultate?.
Ca si alte podgorii, Dragasanii a trecut prin perioade critice. Cea mai dezastuoasa a fost cea datorata atacului filoxerei, care la Dragasani a fost semnalata an anul 1890, mai tarziu decat an alte podgorii ale tarii. Trecerea de la viticultura prefiloxerica la cea postfiloxerica a necesitat mari eforturi si schimbarea tehnologiei de anfiintare si de cultura a vitei de vie.

Localizare geografica

Podgoria Dragasani se antinde antre Subcarpatii Getici la nord si Campia Romana la sud si sud-est, fiind situata antre paralele 44?30?-44?55? latitidine nordica si meridianele 23?55?-24?15? longitidine estica.

Cadrul natural

• Soluri
  Solurile de pe terenurile de platforma sunt caracterizate prin prezenta luvisolurilor albice, planosolurilor si solurilor brune luvice (podzolite). Pe culmile anguste, bine drenate, an partea superioara a versantilor si pe terase s-au format soluri brune argiloiluviale. Pe versanti sunt soluri brune eu-mezobazice si regosoluri. Solurile brun-roscate apar pe terase, an partea sudica a podgoriei.
• Relief
  Relieful are aspectul unui complex de dealuri si coline anguste cu altitudini ce scad de la 400-500 m la 200-300 m. Versantii constituie principala forma de mezorelief. Ei prezinta declivitati predominant moderate an segmentele inferioare si mijlocii.
• Hidrografie
  Regiunea este satisfacator aprovizionata cantitativ de remarcabila densitate a retelei de rauri, permanente sau temporare. In marea lor majoritate, apele sunt de buna calitate, ele ancadrandu-se an clasa apelor bicarbonatate cu mineralizare si duritate redusa.
• Climat
  Climatul este de tip temperat moderat continental.

Centre viticole

• Dragasani
• Gusoieni
• Maciuca
• Iancu Jianu

  Particularitati ale vinurilor

• Riesling Italian (soi recomandat si autorizat) este un vin alb, de culoare galben-verzuie dar care poate ajunge prin anvechire la galben-pai. Echilibrul sau gustativ face dovada tipicitatii de soi si de podgorie. Prospetimea si fructuozitatea vinului de Riesling a contribuit la cresterea reputatiei podgoriei Dragasani.
• Sauvignon (soi recomandat) a reusit sa se impuna ca unul din cele mai expresive vinuri de Sauvignon din tara. Este realizat mai ales ca vin demidulce si dulce, cand dezvolta nuante olfactive placute si rafinate. La vinul mai vechi, aroma-buchetul si gustul se ambina si se completeaza reciproc.
• Pinot Gris (soi autorizat) este un vin alb sec, de calitate superioara, care se remarca printr-o armonie atractiva, data echilibrul dintre principalele sale componente. Retine atentia celui care al degusa prin onctuozitate, catifelare si plinatate. In amestec tehnologic sau an cupaj cu alte vinuri albe, imprima vinurilor o anumita corpolenta, evidentiindu-si, si pe aceasta cale, calitatea pe care o realizeaza.
• Feteasca Alba (soi autorizat) este un vin alb care pastreaza finetea tipica a soiului. Echilibrat ca tarie alcoolica si aciditate, vinul degaja o aroma florala discreta care evolueaza spre cea de caise. Prin maturare si anvechire devine galben-pai sau chiar galben-auriu, particularitate ansotita si de o evidenta nuanta de onctuozitate.
• Feteasca Regala (soi recomandat si autorizat) este un vin alb, sec, care-si pastreaza mult timp nuanta galben-verzuie. Moderat alcoolic, vinul atrage atentia prin aciditatea sa neagresiva. In general, si mai ales an anii de mare favorabilitate viticola, vinul lasa o senzatie postgustativa placuta si persistenta.
• Tamaioasa Romaneasca (soi recomandat si autorizat), o glorie a podgoriei Dragasani, ocupa un loc de onoare an gama vinurilor albe aromate romanesti. Obtinut dupa o tehnologie bazata pe procese reductive, vinul prezinta o culoare galben-verzuie, mai rar galben-aurie. Tamaioasa romaneasca este bogata an arome si suficient de acidulat, ceea ce ai imprima o nota de fructuozitate si prospetime. Tipicitatea acestui vin este atat de evidenta, ancat cu greu poate fi falsificata.
• Muscat Ottonel (soi autorizat), fara a fi anzestrat cu caracteristici deosebite fata de celelalte vinuri din acelasi soi din alte podgorii, la Dragasani prezinta constant, calitati care-l andreptatesc sa fie asezat antre vinurile de mare marca ale podgoriei. Este un vin de culoare galben-verzuie, cu aroma caracteristica, care aminteste de florile de lamai si de iasomie. Muscat Ottonel-ul are o moliciune ce-l detaseaza distinct de alte vinuri aromate.
• Cabernet Sauvignon (soi recomandat) este un vin de culoare rosie intensa, cu un bun echilibru antre alcool, aciditate si continutul de compusi fenolici. Viguros si atractiv, Cabernet-ul castiga mult prin maturare si anvechire, cand ajunge la plenitudinea valorii sale. Chiar daca multi al considera apropiat de vinul din podgoria vecina, Samburesti, Cabernet-ul de Dragasani asi pastreaza bine propria personalitate.
• Pinot Noir (soi recomandat), este un vin rosu, suficient de colorat. Aroma si buchetul sau, capata, dupa o perioada de maturare la butoi de stejar o nuanta usor vanilata, la care se adauga un gust subtil de fructe uscate. Prin prospetimea si rotumjimea gustului, vinului i se poate atribui aprecierea de vin generos, sau chiar seducator.
• Merlot (soi autorizat) este un vin de culoare rosie, cu diferite intensitati, cu nuante purpurii pronuntate, care se mentin timp andelungat. Prin anvechire vinul dobandeaste atractive nuante caramizii. Componentele chimice ale vinului ai transmit acestuia un gust agreabil, sec, usor amarui si echilibrat, atribute care-l plaseaza an categoria vinurilor superioare. Astringenta sa moderata si buchetul usor eterat justifica preferintele multor consumatori pentru acest vin.
• Burgund Mare (soi autorizat) este un vin rosu, a carui culoare evolueaza de la granat cu tonalitate de mov, la caramiziu intens. dupa maturare si anvechire. Deseori este partenee de cupaj cu Pinot-ul noir, cu ruda sa apropiata. Aroma-buchetul vinului de Burgund mare are nuante de vanilie, astringenta este discreta iar gustul este ansotit de o catifelare discreta.