Podgoria Istria-Babadag

Podgoria Istria-Babadag

Regiunea Colinele Dobrogei

Istoric

Comparativ ce celelalte podgorii dobrogene, cea de la Istria-Babadag a aparut mai tarziu pe harta viticola a tarii. Documentele de arhiva, fata de vestigiile arheologice, sunt mai rare si mai apropiate de zilele noastre. Dintre documentele cu vechime mai mare se aminteste cel din 1651 al calatorului turc Evlya Celebi care sustine ca:? In orasul Babadag numeroasele plantatii de pe coastele dealurilor din jur dadeau opt feluri de struguri?. Calatorul francez, baronul d?Hugquer, nota la 1879 ca ?an timpul Razboiului de Independenta viile din aceasta zona ramasesera necultivate?. Intr-un raport care dateaza din septembrie 1907 al plasii Babadag catre prefectura judetului Tulcea se mentiona ca ??viile an anul acesta sunt de productiune mijlocie?.
In lipsa altor date concrete, mentionam totusi ca evolutia si dezvoltarea viti-vinicola din aceasta podgorie s-a ancadrat si a urmat aproximativ aceeasi directie ca si cea a judetului Tulcea.

Localizare geografica

Podgoria Istria-Babadag se afla an partea estica a Dobrogei, la sud de Delta Dunarii. Ea se gaseate localizata an judetul Constanta si Tulcea.

Cadrul natural

• Soluri
  Solurile formate pe loess apartin cernoziomurilor, solurilor balane, solurilor cenusii, regosolurilor si solurilor antropice, iar cele formate pe calcare, rendzinelor.
• Relief
  Relieful este reprezentat de doua compartimente joase: Depresiunea Nalbantului si Campia Agighiolului. Sepresiunea Nalbant apare ca un amfiteatru de glacisuri erozivo-cumulative an trepte, care coboara de la circa 100 m an partea nordica la sub 50 m altitudine an partea sudica. Campia Agighiol din extremitatea estica, are forma unui arc. Ea coboara an trepte de glacis dinspre Dealurile Tulcei si culmea de separatie Uzum-Gavana spre tarmul Razelmului din SE.
• Hidrografie
  Depresiunea Nalbantului este drenata de cursurile inferioare ale Taitei si Telitei si de afluentii lor. Stratele freatice, desi sunt situate la adancini relativ mici (3-10 m), nu ofera decat cantitati modeste si nepermanente de apa. In Campia Agighiolului se gasesc paraie si strate acvifere cu debite reduse.
• Climat
  Climatul este temperat continental excesiv, atenuat an parte de vecinatatea Marii Negre, a lacului Razelm si a Deltei Dunarii.

Centre viticole

• Istria
• Babadag
• Valea Nucarilor

  Particularitati ale vinurilor

• Riesling Italian (soi recomandat) este un vin de culoare galben- verzuie pana la galben-pai sau galbena-auriu. In mod obisnuit, Riesling-ul este sec si racoritor si prezinta o savoare distincta, un usor miros de gudron de vapor si o aroma delicata, proprie soiului. Vinul este preferat pentru armonia si lejeritatea sa, sustinute de o aciditate vioaie. Riesling-ul este considerat un vin alb de analta calitate.
• Sauvignon (soi autorizat) satisface placut vederea datorita culorii sale galbena-verzuie care, cu anii, capata o nuanta galbena-aurie. Aroma particulara a vinului, de flori de iasomie, este asociata prospetimii si fructuozitatii, care sunt remarcabile la vinul tanar. Cu trecerea anilor, prin maturare si anvechire, Sauvignon-ul dezvolta un buchet complex si intens. Gustul sau aminteste de un mar de vara usor acidulat.
• Pinot Gris (soi autorizat) atrage placut atentia prin culoarea sa galben-verzuie pana la galben-aurie si mai ales prin caracterul sau de vin care pastreaza autenticitatea strugurelui din care provine. Vinificat an alb, reuseste sa conserve o aroma placuta, eleganta, cu miresme asemanatoare florilor de cires sau de mar. Prin maturare si anvechire Pinot-ul gris asi contureaza personalitatea iar gustul sau, sec si ferm, devine mai catifelat si capata o nuanta de migdale amare.
• Feteasca Regala (soi recomandat si autorizat) este un vin sec, an care regasesti finetea soiului si tipicitatea podgoriei. Vinul impresioneaza prin lejeritatea sa. Galben-verzui si putin cam aspru cand este tanar, Feteasca regala devine, cu timpul, galben-pai, mai rar galben-auriu si capata arome subtile de fructe coapte. Atat la tinerete cat si la maturitatea optima de consum Feteasca regala asi conserva lejeritatea si caracterul sau racoritor.
• Aligota (soi recomandat) este un vin de calitate, care se evidentiaza printr-o nota de distinctie si a armonie compozitionala. Este sec, are o tarie alcoolica moderata si o aciditate echilibrata. Aligota-ul prezinta caracteristici tipice de soi si podgorie.
• Cabernet Sauvignon (soi recomandat) s-a impus treptat, ca unul dintre cele mai bune vinuri rosii ale podgoriei. Are o roba rosie, intensa si poarta cu el aroma strugurelui din care provine si gustul tipic, datorat locului de producere. Particularitatile de soi si de podgorie nu se acopera unele pe altele, ci se antregesc antr-un tot unitar.
• Pinot Noir (soi recomandat) este un vin rosu-rubiniu, de obicei sec si cu aroma ce aminteste de dulceata de cirese amare. Gustul este armonios, persistent si cu o catifelare rar antalnita la celelalte vinuri rosii din podgorie. Prin maturare si anvechire capata o savoare care-i amplifica personalitatea.
• Merlot (soi autorizatt) este unul dintre vinurile care contribuie substantial la consolidarea renumelui podgoriei. Este un vin cu multa prospetime, viguros si cu aroma fina si usor nuantata de strugure. Gustul sau este placut si inconfundabil si ne aminteste de o ciocolata fina si catifelata. Merlot-ul suporta destul de bine evolutia, odata cu trecerea amilor capatand o distincta individualitate printre celelalte vinuri rosii.
• Burgund Mare (soi autorizat) este un vin de culoare rosie-granat, mai mult sau mai putin intensa, care vireaza an timp la caramiziu . Este sec si are o aroma placuta, data de miresme olfactive specifice. Burgund-ul este plin, armonios si uneori prezinta o savoare erbacee. Dupa maturare si anvechire, aroma si gustul evolueaza spre o gama eterata, proprie vinurilor rosii de calitate.