Podgoria Tarnave

Podgoria Tarnave

Regiunea Podisul Transilvaniei

Istoric

Cultura vitei de vie an podgoria Tarnave este cunoscuta anca din epoca fierului (sec. V a.H); sapaturi arheologice au scos la iveala unelte si vase viti-vinicole specifice acestei perioade. Herodot (484-425) mentioneaza an scrierile sale ca agatarsii, care erau asezati pe vaile Muresului si Tarnavelor, dispuneau prin sec. al VI-lea (a.H) de vii renumite.
Colonistii romani au adus cu ei nu numai cunostinte ci si unele soiuri din zona mediteraneana, care au condus la o dezvoltare si mai anfloritoare a viticulturii pe teritoriul actual al podgoriei.
In anii 1700, vita de vie, era mult pretuita si era antalnita frecvent printre motivele decorative ale icoanelor de lemn si sticla si mai ales pe peretii bisericilor din aceasta zona. Intr-o biserica din Cisnadie exista un potir pe care figureaza si struguri, potir realizat de mesterul sibian Iohann Cristoph Schwartz.
In trecut, pe langa cramele si pivnitele amenajate an afara satelor, existau asemenea constructii si an localitati. Un exemplu tipic an aceasta privinta al constituie localitatea Jidvei, unde pivnitele sunt construite an curte avand ? usa de acces andreptata, din motive comerciale, spre strada?.
Preocupari pentru a se produce vinuri cat mai bune an aceasta zona au fost evidentiate si de faptul ca prin anul 1860 exista la Tarnaveni o colectie de 158 de soiuri. Calitatea vinurilor din aceste locuri a fost remarcata si an 1873 cu prilejul expozitiei mondiale de la Viena cand cele de Feteasca alba si Riesling italian de la Seuca au repurtat o mare reusita.

Localizare geografica

Aceasta renumita si straveche podgorie detine cea mai mare suprafata dintre podgoriile Podisului Transilvaniei. Aria sa, corespunde aproape an antregime cu Podisul Tarnavelor, strabatut de Tarnava Mare si Tarnava Mica. Matematic, aria podgoriei se cuprinde antre paralelele de 45?57?-46?32? latitudine nordica si antre meridianele de 23?52?-24?48? longitudine estica. Podgoria Tarnave se gaseste pe teritoriul judetelor Albe, Mures si Sibiu.

Cadrul natural

• Soluri
  Tipurile de sol. Solurile cele mai raspanddite sunt regosolurile, solurile antropice, vertisolurile, pseudorendzinele si brunele argiloiluviale.
• Relief
  Relieful se impune prin configuratia tipic deuroasa a regiunii, de unde si denumirea de Dealurile Tarnavelor. Se constata si prezenta vailor largi, veritabile culoare geomorfologice, ale Tarnavei Mari, Tarnavei Mici si Nirajului.
• Hidrografie
  Reteaua hidrografica autohtona este reprezentata prin numeroase paraie cu scurgere permanenta, semipermanenta sau temporara, dar cu debite reduse. Ele sunt colectate de catre raurile alohtone, Nirajul, Tarnava Mare, Tarnava Mica, toate cu mineralizare slaba pana la mijlocie. Apele freatice au debite mici si, frecvent, mineralizare mijlocie pana la ridicata. Mai bogate an debit si mai bune calitativ sunt cele din luncile, glacisurile si terasele vailor importante. Apele de adancime sunt puternic mineralizate, exploatate pentru utilitati balneo-termale locale.
• Climat
  Climatul este de tip temperat continental moderat.

Centre viticole

• Blaj
• Jidvei
• Medias
• Zagar
• Medias
• Valea Nirajului

  Particularitati ale vinurilor

• Traminer Roz (soi recomandat) este un vin care se produce an toata gama, de la sec pana la dulce. Are o culoare galben-verzuie pana la galben-aurie, care, dupa mai multi ani de pastrare, poate ajunge la galben-roscat. Aroma specifica este asemanatoare cu cea a dulcetii de trandafir. Gustul traminer-ului este usor picant, lasand uneori impresia celui de mirodenii. Catifelarea si onctuozitatea sporesc valentele vinului. Prin maturare si anvechire Traminer-ul devine mai corpolent si dobandeste un gust usor amarui, atribuit alunelor de padure. In podgoria Tarnave Traminer-ul este considerat un elixir.
• Feteasca Alba (soi recomandat) este un vin de analta tinuta, apreciat pentru autenticitatea sa. Are mireasma discreta a florilor de vita si un gust suav, atractiv si ambietor. Se produce ca vin sec, demisec si demidulce, reusind sa multumeasca si cei mai exigenti consumatori. Prospetimea si fructuozitatea, anvaluite de un rafinament olfactiv distinctiv imprima vinului de Feteasca alba o personalitate distincta an podgorie.
• Pinot Gris (soi recomandat si autorizat) are o culoare galben-pai pana la auriu, fiind demidulce, demisec sau sec. Aroma sa este fina, iar gustul dulce-amarui, asemanator cu cel al ciocolatei cu rom. Ii prinde bine o evolutie de 1-2 ani an butelii, timp an care devine catifelat si rafinat.
• Riesling Italian (soi autorizat) este un vin alb, vioi, acrisor si sec an majoritatea cazurilor. Se impune prin prospetime si o aroma de fructe exotice. Riesling-ul italian exprima intens tipicitatea de soi si de podgorie.
• Sauvignon (soi autorizat) este un vin alb, sec, demisec sau demidulce. El a contribuit la mentinerea faimei podgoriei Tarnave. Cand vinul este tanar, mirosul si aroma sa o aminteste pe ceea a amnarului scaparat. Din anul al doilea, vinul capata un buchet floral, care ancanta pe orice degustator. Este un vin cu multa viata, placut, fructuos si armonios. Dupa cativa ani de pastrare an butoi si butelii buchetul si gustul Sauvignon-ului se aproprie de cele ale pepenului galben.
• Neuburger (soi autorizat) este un vin alb, sec, demisec si mai rar demidulce. Prin taria alcoolica, aciditatea si corpul sau vinul a devenit o adevarata bogatie pentru podgoria Tarnave. Aroma de mere coapte, pe care o dobandeste an timp, ai sporeste valoarea facandu-l si mai tentant.
• Feteasca Regala (soi recomandat) este vinul care domina cantitativ vinurile albe seci de Tarnave, fiind mult apreciat pentru prospetimea, vinozitatea si fructuozitatea sa. Aciditatea, deseori mai ridicata decat la celelalte vinuri de Tarnave, ai imprima o nota de vioiciune atractiva pentru multi consumatori. Feteasca regala de Tarnave s-a impus rapid si pe piata internationala a vinurilor.
• Muscat Ottonel (soi recomandat si autorizat) are o culoare galben-pai pana la galben-auriu. In general, este sec sau demisec, dar an anii de mare favorabilitate este produs ca vin demidulce sau chiar dulce. Mirosul si aroma sa intensa amintesc de strugurele copt si se aseamana antrucatva cu mireasma florilor de citrice. Gustul Muscat-ului este atragator, placut, savoarea sa fiind ridicata de rangul de nectar aromatizat cu esenta de salvie. Muscat-ul de Jidvei, Alba si Medias au devenit vinuri de mare succes in tara si peste hotare.