Riesling de rhin - vin

RIESLING DE RHIN - vin

Sinonime: Rai sin de Rhin, Riesling Weisser, Rheinriesling, Riesling renano bianco

Origine: nu este cunoscuta, dar se cultiva din secolul IX in Germania pentru obtinerea vinurilor de Rhin si de Moselle Caractere ampelografice: -rozeta - pufoasa, verde-albicioasa scarnoasa, -florile - sunt hermafrodite normale, & frunza adulta - mica sau mijlocie, rotunda, pentalobata, cu mezofil gros, gofrat, ondulat. Sinusurile laterale superioare sunt profunde, inchise oviforme sau deschise, liriforme, cele laterale inferioare sunt deschise superficiale, inguste, iar sinusul petiolar este inchis oviform, ft strugurii-mici, cilindrici sau cilindro-conici, uni- sau biaripati cu boabe compact asezate in ciorchine, -bobul - mici, sferic, cu pielita groasa, verde-galbuie. Miezul este zemos, cu gust specific, fin aromat Insusiri agrobiologice: vigoare mijlocie spre mare, cu o perioada de vegetatie relativ lunga, -fertilitatea buna: 65-70% lastari fertili, -rezistenta mijlocie la ger si la mana, sensibil la fainare, putregaiul cenusiu; Particularitati de cultura: prefera soluri scheletice, mai putin fertile, bine insorite, - cu incarcatura del2-14 ochi/m² repartizata pe coarde de 10-12 muguri lungime Caracteristici tehnologice: strugurii ajung la maturitate in epoca V-IV, -greutatea medie a unui strugure este de 110-120 grame, -acumuleaza 205-213 g/l zaharuri, iar prin supramaturare ajunge la 240 g/l, cu o aciditate buna de 5,1- 6,8 g/l H2S04, -productia este del2 t/ha, -vinuri de calitate superioara, echilibrate, seci sau demiseci, cu buchet caracteristic

Zonare: in Romania s-a raspandit in epoca postfiloxerica, mai ales in Transilvania, podgoriile Aiud si Alba Iulia PINOT GRIS Sinonime: Rulander, Afiume, Petit gris, Pinot cendre, Pinot grigio, Burgunder roter. Origine: Originar din Franta, este considerat o variatie mugurala a soiului Pinot noir. Caractere ampelografice: frunza adulta este mijlocie ca marime, rotunda usor turtita, intreaga, 3 sau 5 lobata, (polimorfism foliar caracteristic) cu limbul gros, puternic gofrat, verde inchis, usor scarnos, cu nervuri bine pronuntate deschise la culoare. Lobul terminal este scurt si turtit. Dintii sunt stersi, rotunjiti,foarte marunti, caracteristici soiului. Sinusurile laterale superioare sunt adanci, ovoidal inchise sau deschise, elipsoidale, iar cele inferioare sunt deschise, superficiale. Sinusul petiolar este deschis, in forma de lira. Petiolul este lung, glabru, de culoare verde cu striuri violacee.-inflorescentele - uniaxiale de forma cilindrica si lungime mijlocie, au floarile hermafrodite normale, cu polen fertil si abundent, soiul fiind autofertil; -strugurii - mici, cilindrici, uneori aripati, cu peduncul scurt semilignificat; -boabele - mici, sferice, adesea deformate datorita compactitatii strugurelui, cu pielita groasa, de culoare gri-fumurie acoperita cu pruina densa si puncte mici negre si miezul zemos, dulce-acrisor, nearomat si necolorat. -coardele au culoare cafeniu-roscata, cu suprafata usor striata si cu puncte negre Insusiri agrobiologice: vigoare mijlocie spre mica, cu o perioada destul de scurta de vegetatie, 160-190 de zile, -rezistent la ger (-24°C) si seceta, dar sensibil la putregaiul cenusiu si oidium; -este atacat de moliile strugurilor, -fertilitate mijlocie, proportia lastarilor fertili variaza intre 52% si 68%, iar valorile coeficientilor de fertilitate intre 0.8 si 1.0 cel relativ si 1.5-1.6 cel absolut;

Particularitati de cultura: suporta o incarcatura de rod de 14 ochi/m² repartizata pe cepi de rod, cordite sau coarde de 10-12 ochi, -la Murfatlar reactioneaza foarte bine la irigare, unde productia poate ajunge la 1 lt/ha, -se recomanda portaltoiul Riparia gloire pe terenuri fertile si umede si cu un continut scazut in calcar si Chasselas x Berlandierii 41B pe terenuri mai uscate si cu un continut ridicat in calcar. Caracteristici tehnologice: se matureaza la doua saptamani dupa soiul Chasselas dore, in a doua decada a lunii septembrie la Murfatlar si cel mai tarziu la inceputul lunii octombrie la Blaj, -are o capacitate mare de acumulare a zaharurilor, frecvent peste 240g/l. -se preteaza bine la supramaturare ajungand la peste 400g/l, -aciditatea este buna in toate podgoriile fiind de 4,6-5,7 g/l H2SO4, -productia de struguri este scazuta: 7-10 t/ha, -calitatea vinurilor este deosebita. Se poate obtine un vin licoros, cu caracter oxidativ, colorat galben- pai, cu o aroma fina, cu buchet dezvoltat si aciditate -Clone: Pinot gris 34 Blaj, Pinot gris 13 Murfatlar - o productie de peste 11 t/ha.

Zonare: In tara noastra se cultiva aproape in toate podgoriile si centrele viticole specializate in producerea vinurilor albe de calitate superioara, distingandu-se in mod deosebit prin calitate, vinurile obtinute in podgoriile Murfatlar, Tarnave si Alba-Iulia.