Riesling italian - vin

RIESLING ITALIAN - vin

Sinonime: Welschriesling, Riesling blanc, Riesling italico, Weisser Riesling.

Origine: Originea soiului este incerta, existand ipoteza originii de pe malul Rinului, cea a originii din provincia Styria (Austria), sau asa cum arata si numele, a originii italiene.

Caractere ampelografice: rozeta - este pufoasa, alb-verzuie cu marginile roz-violacee; -frunza adulta - de marime mijlocie, usor alungita, pentalobata, cu mezofilul subtire, neted, verde-galbuie, fin scamos pe fata inferioara, cu nervurile subtiri deschise la culoare. Dintii sunt caracteristici, lungi, neregulati, ascutiti si cu margini drepte, tip 'dinti de fierastrau'. Sinusurile laterale superioare sunt elipsoidale, iar cele laterale inferioare sunt superficiale si deschise. Sinusul petiolar este deschis in forma de lira. Petiolul este scurt, glabru, de culoare verde-violacee.; - floarea - hermafrodita normala, cu polen fertil, putin abundent, -strugurele - este cilindric, foarte compact, de marime mijlocie, cu o ramificatie lunga, tot de forma cilindrica si cu pedunculul scurt si lignificat, - boabele - sunt mici spre mijlocii, sferice, asezate dens in strugure, colorate verde-galbui, cu punctul pistilar persistent, pielita de grosime mijlocie, acoperita cu un strat subtire de pruina si miez zemos, nearomat, dulce-acrisor, - coarda de culoare galben-deschis, este rosietica la noduri, puternic striata si punctata Insusiri agrobiologice: soi de vigoare mijlocie cu o perioada de vegetatie mijlocie spre lunga( 170-210 zile), -soi fertil, caracterizat de formarea a 80% lastari fertili si de valori ale coeficientilor de fertilitate de 1,0 cel relativ si 1,6 cel absolut,  -toleranta mijlocie la ger (-20-22°C), oidium si putregaiul cenusiu, dar foarte sensibil la seceta. Particularitati de cultura: -portaltoi folositi: 41B, Riparia Gloire, -la sistemul de taiere mixt, incarcatura de rod de 15-20 ochi/m² este repartizata pe coarde lungi de 15- 20 muguri, - incarcatura de rod variaza cu arealul de cultura si cu directia de productie. Pentru obtinerea unor vinuri de consum curent se lasa o incarcatura de 56-62 ochi/butuc la Dragasani, ce poate scadea la 30 ochi/butuc pentru obtinerea unor vinuri superioare. - reactioneaza puternic la fertilizare si irigare.

Caracteristici tehnologice: maturarea strugurilor incepe din decada a Il-a a lunii septembrie in arealele sudice si se prelungeste pana in prima decada a lunii octombrie- acumuleaza intre 157- 202g/l zaharuri cu posibilitatea de supramaturare, pana la 330g/l, -aciditatea variaza in limite normale de la 3,6 - 5,9 g/l H2SO4; -productia medie variaza de la 10 t/ha la Blaj la 15 t/ha la Odobesti. -Vinul obtinut este sec, de culoare galben-verzuie, fructuos, corpolent. -Clone: In anul 1983 a fost omologat clonul Riesling italian 3 Blaj care se remarca prin productii mari de 12-15 t/ha si printr-o acumulare superioara de zaharuri de cantitate,

Zonare: Soi cu larga raspandire, cultivat in 88 de centre viticole ca soi pentru vinuri superioare, iar in 4 centre din Transilvania participa la obtinerea de vinuri spumante. La noi in tara se cultiva inainte de invazia filoxerei, alaturi de Feteasca alba este unul din soiurile cele mai raspandite.