Soiuri de masa cu maturitate extratimpurie si timpurie

Soiuri de masa cu maturitate extratimpurie si timpurie

Muscat Perla de Csaba: Sinonime - Perla de Csaba, Perla von Csaba-Germania, Csaba gyongye-Ungaria. Origine - obt in Ungaria, incrucisare intre Bronnerstraube x Muscat Ottonel. Caract. ampelo: inflo. uniaxiala,cilindro-conica,mijlocie, fl. hermafrodite normale.Frz. adulta mijlocie, rotunda, intreaga usor trilobata, limb verde, perisori pe fata inferioara, dinti neregulati, ascutiti. Limb mijlociu, formeaza o palnie cu centru in punctul petiolar(caract de rec).Sin. petiol.lira sau ovoidal inchis. Petiol striat, culoare rosiatica, lung. mijlocie. Strugure mijlociu, cilindro-conic, uneori aripat, boabe mijlociu de dese in chiorchine, peduncul scurt, semilignificat. Bob mijlociu, sferic usor turtit, miez semicrocant, aroma de muscat, pielita grosime mijlocie, galben verzuie, aurie la soare, strat subtire de pruina. Coarda vig. mijlocie, supraf. striata, cafeniu-roscata, la noduri mai inchisa la culoare. In sect. forma eliptica, rap. lemn maduva echilibrat, scoarta se exfoliaza in fasii. Insusiri agrobiologice: vig. de crestere mijlocie-mica, 50-60% lastari fertili, copili roditori, per. scurta de veg 150-160 z., rezist. mijloc. la ger, sensibil la seceta, mana, strug. atacati de viespi la maturitate. Caract. tehno.: epoca 1 de maturare(15-26.07), 8-12 t/ha, 70 % prod marfa, 130-160 g/l zahar, aciditate 3,8-5,5 g/l H2SO4. Part. de cult.:-terenuri in panta, insorite, soluri fertile, usoare. -portaltoi SO4,Riparia gloiere,41B - sist. de cult. semiinalt, cordon bilateral -taieri in cepi sau verigi scurte de rod. - ingrasaminte in doza moderata. Variatii,clone:Perla de Csaba 115 Greaca obt la SCDVV Greaca-18t/ha. Zonare: in Ro ajunge primu la maturitate, soi extratimpriu. 700 ha in 20 de centre vitic., cei mai buni strug. in Terasele Dunarii. Cultiv mai mult in tarile din centrul Europei, cu clima temperata.

Cardinal:Origine: obt in California, hibridare Ahmeur bou Ahmeur x Alphonse Lavallee. Caract. ampelo: infl.mare, ramuroasa, fl. hermafrodite normale tipu 5/6. Lastar viguros, verde cafeniu. Frz. adulta mijlocie spre mare, 3-5lobata, limb subtire verde lucios glabru usor gofrat, dinti neregulati-2mari 2 mici cu marg. rotunjite. Sin. lat. slab schitate, eliptice sau V, sin. petiolar lira. Petiol mijlociu verde rosiatic. Strug. mari cilindro-conici adesea ramurosi, peduncul erbaceu mijlociu. Boabe mari sferic-turtite rosii-violaceu intens, pielita crapa usor, pruina pronuntata, miez carnos crocant gust dulce acrisor nearomat aciditate scazuta. Coarda viguroasa, eliptica in sectiune, rap. lemn/maduva in favoarea maduvei. Insusiri agrobiologice: per. scurta de veg. (155-160z), fertilitate mare, rodeste si pe copili rezist. f. slaba la ger, sensibil la seceta, mana,toleranta mijlocie la putreg. cenusiu. Part. de cult.: necesita multa caldura, expozitie sudica, soluri fertile,- portaltoi SO4-4, 41B,- forma de conducere,

- cap inaltat cu coarde,- consum mare de elem. nutritive,- react. bine la lucrarile in verde. Caract. tehno.: -epoca 2 de maturare(1-10.08),- 25-30 t/ha,- 100-125 g/l zahar, 3,2-4,5 g/l H2SO4. Zonare soi cosmopolit, la noi areal restrans-doar sud, -ocupa cca 2500 ha, zonat in 18 centre vitic. (Greaca, Ostrov, Dealu Mare, Pietroasa)

Regina Viilor: Sinonime:Reine des vignes - Franta, Regina dei vgnetti - Italia. Origine: obt in Ungaria, incrucisare intre Regina Elisabeta x Muscat Perla de Csaba. Caract. ampelo.: inflo. mijlocie, cilindrica, fl. hermafrodite normale. Frz. adulta mijlocie, rotunda/usor reniforma, 3-5lobata, limb glabru, subtire, usor gofrat, verde deschis. Nervuri verde deschis, dinti mijlocii cu baza latita cu margini usor convexe. Sin. lat. slab schitate forma de V si margini suprapuse, sin. petiolar lira.Petiol verde rosiatic, lung. mijlocie. Strug. mari, cilindro-conici, peduncul lung si erbaceu.Boabe mari, usor ovoidale, pielita galben aurie, strat subtire de pruina. Miez carnos, semicrocant, aroma discreta de muscat. La o recoltare tarzie gust foxat.Insusiri agrobiologice perioada scurta de veg.(160-165z), dezmugurire timpurie,- vig. de crestere mijlocie, fertilitate mica, rodeste si pe copili,- boabele meiaza si margeluiesc puternic in primaverile cu timp nefavorabil, - rezist. mijlocie la ger, buna la seceta, f. sensibil la mana, oidium, putreg. cenusiu. Part. de cult.: se cult. in zonele subcarpatie, terenuri in panta, soluri usoare,- portaltoi Riparia gloire, SO4-4, 41b, - cult. in sist. semiinalt sau inalt, cap inaltat cu coarde,- reactie buna la lucrari in verde, lipsa de apa-boabe fara aroma si consistenta. Caract.tehno.: - maturare neuniforma-2-3 etape,- 6-10 zile pastrare pe butuc,- 300-600g greutate strug., 8-12 t/ha, 50-52% prod marfa. Zonare: -supraf. mari in Italia, Ungaria, Austria, Grecia,- la noi areal restrans aprox. 950 ha. Victoria: Origine:obt si omolog in 1978 la SCDVV Dragasani prin hibridare sexuata intre Cardinal x Afuz Ali. Caract. ampelo.: rozeta si frz tinere lucioase glabre vrezi-arami. Frz adulta glabra mijlocie cuneiforma intreaga sau trilobata. Limb neted verde deschis, dinti mijlocii ascutiti. Sin petiolar V, cele laterale superficiale. Petiol verde mijlociu fin striat. Lastari vig mijlocie verzi. Infl mare fl hermafrodite normale pe tipu 5. Strug mare (350-580g) cilindro-coni, boabe compacte in chiorchin, peduncul lung semierbaceu. Bob mare ovoidal pielita grosime mijlocie galben aurie pruinata. Pulpa semicrocanta gust aromat echilibrat. Coarda meritale mijlocii supraf usor striata. Insusiri agrobiologice: vig de crestere mijlocie spre mare, fertilitate si productiv mare, rezist buna la ger si seceta, se comporta bine fata de gerurile tarzii si mana, rezist mijlocie la boli si daunatori. Part de cult:soluri fertile, la baza pantelor, bine drenate, - portaltoi SO4-4, 140 Ru, SC26, - sist de cult inalt si semiinalt-cap inaltat sau cordon dublu,- react bine la lucrarile in verde si fert cu ingras chim. Caract tehno: epoca 2 de maturare, 16-18 t/ha, prod marfa 85-90%, 140-150 g/l zahar, 3 -3,8 g/l H2SO4. Zonare: in toate zonele vitic, inlocuind Cardinal si Regina Viilor. Cultiv si in Italia, Franta, Portugalia. Timpuriu de Cluj: Origine: obt in 1979 la Statiunea de Cercetari Pomicole Cluj, hibridare intre Cramposie x Frumoasa de Ghioroc. Caract ampelo: - rozeta scamoasa verde-deschis, - lastari vig mare de crestere,- infl mijlocie, fl hermafrodite normale tipu 5,- frz adulta cordiforma, mijlocie, intregi 3-5lobate, limb gofrat verde perisori inferior, dinti ascutiti cu margini drepte, sin lat sup inchise forma de V, sin petiolar deschis forma de U, petiol verde inchis mijlociu, - strug mijlocii cilindro-conici, peduncul scurt semierbaceu, - bob mijlociu sferic-oval, pielita galben-verzuie, strat fin de pruina, miez semicrocant fin aromat deulce-acrisor, - coarda viguroasa, eliptica in sectiune, neteda, scoarta se exfoliaza in placi. Insusiri agrobiologice: vig de crestere mijlocie spre mare, fertilitate si productivitate mare, dezmugurire timpurie, rezist buna la seceta ger si putregai cenusiu, rezist mijlocie la mana si slaba la oidium. Part de cult: soluri fertile la baza pantelor, portaltoi SO4-4, 140 Ru, SC26, sist de cult inalt si semiinalt-cordon bilateral cu sist mixt de taiere (cepi, cordite). Caract tehno: epoca 2 de maturare, iar in Transilvania epoca 3, - prod 16-20 t/ha, prod marfa 85%, - 180 g/l zahar, aciditate mijlocie, -soi cu caract mixte(vin si masa). Zonare: podgorii din Transilvania, N Moldovei.