Vinul in gastronomie

Vinul in gastronomie

Dintre toate bauturile lumii , vinurile au calitatea de a se asocial cel mai bine cu mancarurile. Ele apar ca un adjuvant al gastronomiei , nu pot lipsi de la nici o masa care vrea sa se constituie intr-un moment placut. In randurile care urmeaza ne vom referi la vinurile care se servesc in timpul mesei , la ceea ce inseamna asocierea vinurilor cu bucatele si la ordinea in care ele se beau :

♠ cate feluri de vin se beau la o masa? In mod normal , intre 1-3 in functie de felul mesei , res-pectiv de caracterul si durata ei. La o masa obisnuita se poate bea un singur vin , acesta pu-tand sa fie , in functie de meniu si in functie de preferintele consumatorului un vin alb ( sec sau usor demisec ) , un vin roz ( neaparat sec ) sau un vin rosu ( la fel sec ). La o masa cu caracter festiv cu meniu bogat pot fi baute 3 vinuri , care se servesc in ordinea : vin alb sec , vin rosu , vin dulce sau demidulce.

♠ prin alegerea vinurilor pentru masa trebuie urmarita o armonizare cat mai buna a gustului mancarurilor cu cel al bauturilor. Impresiile gustative create nu trebuie intre opozitie sau sa se anuleze , ci trebuie sa mearga in acelasi sens si sa se puna reciproc in valoare. Exista anu-mite raporturi de ordin calitativ care trebuie create intre mancaruri si bauturi.

♠ asocierea gusturilor corespunde in mare masura asocierii culorilor. Vinurile albe se potri-vesc bine cu mancarurile putin colorate , respective cu preparatele din peste , din carne alba de pasare , creier , cu pateu de ficat ( servit ca aperitiv ) , cu sosurile albe sau galbene. Gustul delicat al acestor vinuri si caracterul lor tandru si dezalterant fac ca ele sa poata insotii anu-mite specialitati cu gust mai sarat sau picant asa cum sunt mezelurile , preparate din legume ( cu exceptia celor facute cu otet , care nu se asociaza cu nici un vin ) , branzeturile proaspete.

♠ vinurile rosii , caracterizate prin constitutie bogata si complexa , se pot foarte bine asocia cu mancarurile mai grele , cu gusturi puternice. Vinurile rosii lejere sau cele foarte vechi se po-trivesc cu preparatele din carne de vita sau de porc , de mile , de pasare , sau vanat cu pene.

Vinurile mai corpolente , robuste si taninoase , aflate in puterea varstei se asociaza bine cu mancarurile mai grele si picante preparate cu sosuri colorate din carne de oaie , de vita sau de vanat mare. In orice caz gustul taminos al vinului rosu nu se infateste cu cel sarat al pre-paratelor din peste sau cu cel dulce. Aceste vinuri se armonizeaza in schimb foarte bine cu branzeturile , in special cu cele fermentate de tip Camembert sau Roquefort.

♠ vinurile dulci isi au locul la sfarsitul mesei la desert. Ele se asociaza mai putin bine cu cre-mele sau prajiturile de ciocolata.

Pentru o masa obisnuita in familie sunt indicate a fi consumate urmatoarele tipuri de vinuri :

vara - vinurile seci , acrisoare , moderat alcoolice

iarna - vinurile rosii si mai tari , care incalzesc si tonifica organismul

primavara - traditionalul vin pelin , alb sau rosu , sau vin alb sec , de calitate superioara

toamna - vinuri tinere , complet fermentate