Viroizii vitei de vie

Viroizii vitei de vie - Grapevine viroids, (Ref. Pop, 2009, TVV, III, 653). Viroizii sunt cei mai mici agenti patogeni total autonomi in privinta replicarii si transmisibilitatii, formati dintr-o molecula de ARN circulara, inchisa in mod covalent, compusa din 246-600 nucleotide si neprotejata de proteina, care, datorita imperecherii intramoleculare a bazelor complementare, se prezinta, in stare nativa matura, sub forma unei structuri mari, partial bicatenara, asemanatoare bastonaselor. Numeroase cecetari efectuate in ultimele decenii ale secolului trecut arata ca aceasta categorie de agenti patogeni este foarte raspandita la vita de vie, pana in prezent cunoscandu-se mai multe specii de viroizi care infecteaza reprezentanti ai genului Vitis, cum sunt: Viroidul impestritarii galbene a vitei de vie 1 (Grapevine yellow speckle viroid 1, GYSVd-1, apartinand genului Apscaviroid, familia Pospiviroidae; Viroidul impestritarii galbene a vitei de vie 2 (Grapevine yellow speckle viroid 2, GYSVd-2, din genul Apscaviroid, familia Pospiviroidae; Viroidul piticirii hameiului (Hop stunt viroid, HSVd), din genul Hostuviroid familia Pospiviroidae; Viroidul australian al vitei de vie (Australian grapevine viroid, AGVd) apartinand ganului Aspcaviroid, familia Pospiviridae; Viroidul exocoriozei citrusilor (Citrus exocortis viroid, CEVd), din genul Pospiviroid, familia Pospiviroidae. Studiul viroizilor a inceput dupa anii 1970, dupa ce Diener in 1971 a descoperit viroidul bolii tuberculilor fusiformi a cartofului (Potato spindle tuber viroid). Viroizii 1 si 2 ai impestritarii galbene a vitei de vie (GYSVd-1 si GYSVd-2) au fost descoperiti prima data in California (Semancik s.a., in 1987), fiind identificati apoi in Australia, Italia, Spania, Grecia, Germania si alte tari, in prezent considerandu-se ca au o raspandire generala, intr-o cercetare efectuata in California, GYSVd-1 gasindu-se in 85 % iar GYSVd-2 in 13 % din vitele cercetate. Viroidul piticirii hameiului (HSVd) a fost identificat prima data la vite de vie din Japonia, Europa si S.U.A. (Sano s.a., in 1986), ulterior, dovedindu-se foarte frecvent la aceasta cultura. Viroizii australian al vitei de vie (GAVd) si exocoriozei vitei de vie (GEVd) au fost identificati initial in Spania, Australia, Japonia, California si Brazilia. Pe masura ce cercetarile avanseaza, se constata ca infectiile viroidale au o raspandire generala, atat la soiurile de Vitis vinifera cat si la tipurile de portaltoi. De asemenea, viroizii sunt frecventi in plantatiile viticole din toate tarile, efectele lor fiind insa mai evidente in zonele mai calduroase, temperatura mai ridicata favorizand multiplicarea acestora. Efectele infectiilor viroidale asupra cantitatii si calitatii productiei viticole par a fi reduse, intr-o cercetare multianuala efectuata cu soiul Cabernet Sauvignon negasindu-se diferente de productie semnificative intre clonele sanatoase si infectate cu viroizii GYSVd-1, GYSVd-2 si HSVd, in cazul ultimei categorii productiile fiind chiar mai mari decat la vitele neinfectate.

Trei dintre viroizii prezenti la genul Vitis (HSVd-g, AGVd si CEVd-g) se gasesc in plantele de vita de vie fara a produce simptome externe, iar GYSVd-1 si GYSVd-2 sunt asociati cu Împestritarea galbena a vitei de vie (Grapevine yellow speckle) si cu o varinata a acesteia denumita "vein banding". Boala "vein banding" a fost mentionata prima data in California, de Gohen si Hewitt (1962), fiind atribuita unei tulpini a virusului scurt-nodarii vitei de vie, iar grapevine yellow speckle a fost descrisa initial in Australia (Taylor si Woodham, 1972, Austr. J. agric. Res. 23, 447-452), in prezent, ambele boli avand o raspandire generala. Krake si Woodham (1983, Vitis 22, 40-50) arata ca simptomele de "vein banding" sunt produse de agentul patogen al impestritarii galbene (yellow speckle) iar Koltunow s.a. (1989, J. Gen. Virol. 70, 3411-3419) sustin ca aceasta este produsa de GYSVd-1 si GYSVd-2 actionand independent. Simptomatologic, impestritarea galbena a vitei de vie (grapevine yellow speckle) se caracterizeaza prin aparitia unor puncte sau pete mici raspandite neregulat pe o parte sau pe toata suprafata limbului, sau concentrate in lungul nervurilor primare si secundare dand simptomele de "vein banding". La inceput petele sunt de culoare verde-galbuie, mai tarziu devin galbene-aramii iar, spre sfarsitul perioadei de vegetatie de culoarea galbena pala. Caracteristic pentru aceste boli este faptul ca simptomele de patare galbena apar la mijlocul verii, pe un numar mic de frunze mature ramanand evidente tot restul perioadei de vegetatie. Se pare ca boala influenteaza in mica masura cresterea plantelor si productia. În jurul anilor '70 GYS era frecventa in Australia, gasindu-se la majoritatea, sau la toate clonele soiului Waltham Cross si la unele clone de Sultana, Gordo Blanco, Doradillo, Esparte si Bastardo care se gaseau de multi ani in aceasta tara, dar si la soiurile Mission, Grey Riesling, Merlot, Empero, Sylvaner, Cabernet Sauvignon, Rish Baba, Black Prince, Petite Sirah, Italia si Pinot Noir introduse cu putin timp inainte din California, unde nu prezentau simptome, exceptand soiul Mission care manifesta simptome slabe, denumite "Mission condition" (Taylor si Woodham, 1972, Ann. Phytopath. hors-serie, 1972, 85-87). Mai recent, Semancik s.a. in 1993, constata ca s-au gasit diferente de concentratii a lui GYSVd-1 in vitele cu si fara simptome de GYS si GVB, in timp ce GYSVd-2 nu a fost gasit niciodata in asociatie cu GYS. Este posibil ca datorita lipsei genelor proprii si neimplicarii viroizilor in genomul gazdei, viroizii sa actioneze numai influentand expresia genomului normal al gazdei, influenta care este mai mica sau mai mare in anumite conditii climatice si in conditii de stres. GYSVd-1 si GYSVd-2 infecteaza numai reperezentanti ai genului Vitis. GYS a fost transmisa prin altoire de la mai maulte soiuri de Vitis vinifera la LN 33, Bacco 22 A, Esparte si plantute obtinute din samanta soiului Mission, reactiile indicatorului fiind similare dar mai slaba ca cele prezentate de vitele testate. Soiul Esparte s-a dovedit cel mai bun indicator, la altoirea lui in primavara manifestand simptome evidente in vara aceluiasi an (Taylor si Woodham, 1972, l.c.). GYS a putut fi transmisa de la vita la vita numai prin altoire. În experiente nu s-a observat transmiterea bolii pe cale naturala de la soiul Waltham Cross la randurile alaturate plantate cu alte soiuri, sau de la plantele sanatoase si bolnave ale soiului Sultana cultivate alaturat pe acelasi rand. Raspandirea viroizilor in plantatiile viticole poat fi prevenita prin plantarea de material saditor sanatos.