Virusul scurt nodarii vitei de vie

Virusul scurt nodarii vitei de vie - Grapevine fan leaf virus GFLV, Nepovirus, Comoviridae, (Ref. Pop, 2009, TVV, III, 591). Sinonime: Grapevine arriciamento virus, Grapevine court noué virus, Grapevine degeneration virus, Grapevine Reisigkrankleit virus, Grapevine roncet virus, Grapevine urticado virus; tulpini: Fanleaf (Hewitt, 1950 b, Bull. Calif. Dep. Agric. 39, 62), yellow mozaic (Hewitt, 1950 a, Bull. Calif. Dep. Agric. 39, 61; Dias, 1950 a, XIII Congr. Luso-Esp. Progr. Cienc. 5, 177), veinbanding (Goheen si Hewitt, 1962, Am. J. Enol. Vitic. Boala a fost descrisa prima data la Vitis vinifera sub numele de Gabler sau Zwiewipfler de Rathay (1883) in Austria, si ulterior sub diferite denumiri in Europa si S.U.A. Originar din tariile de pe coasta estica a Mediteranei si din Asia de est, virusul a fost introdus cu materialul de inmultire, probabil impreuna cu nematodul vector, in majoritate tarilor cultivatoare de vita de vie de pe glob, dar nu a fost izolat din plantele de Vitis labrusca cultivate in nord-estul SUA si Canada, nici din speciile de Vitis crescute spontan in America de nord. Importanta economica a bolilor produse de virusul scurt-nodarii este apreciabila cresterea si productia butucilor infectati fiind redusa progresiv, pana cand plantatia este defrisata din motive economice. În tara noastra, nu s-au efectuat cercetari sistematice privind raspandirea si frecventa virusului scurt nodarii si pagubele produse de acesta. Rezultatele investigatiilor efectuate pana acum arata ca infectiile sunt frecvente la unele soiuri, cu toate ca simptomele tipice scurt-nodarii sunt rare, iar cele de mozaic galben s-au gasit numai in podgoria Bucium din jud. Iasi (Pop, 1979, Cercetarea in sprijinul productiei, p. 3-4). În cazul scurt-nodarii tipice (grapevine fan leaf), simptomele fazei acute a bolii constau in aparitia de inele, desene lineare sau pete cu aspect uleios pe unele frunze, urmate de un mozaic verde putin evident, asociat cu diferite grade de deformare a limbului. În faza cronica, unele soiuri si hibrizi de vita roditoare (Chardonnay, Fernao Pires, Mission, Vital, FS4, s.a.) precum si speciile americane Vitis rupestris si V. vulpina (riparia) si hibrizii acestora reactioneaza prin patarea si deformarea caracteristica a frunzelor, care, datorita nervatiunii anormale, iau forma unui evantai. În functie de tulpina virusului si soi, simptomele de mozaic si deformarile pot fi mai mult sau mai putin evidente, sau complet absente. Internodiile vitelor bolnave sunt mai scurte si neregulate, iar lastarii secundari mai abundenti, ceea ce da plantelor un aspect tufos.

Lastarii si corzile prezinta adesea cresteri in zigzag, noduri duble si fasciatii. Înaltimea plantelor bolnave este mai mult sau mai putin redusa fata de normal, in cazuri grave, reprezentand sub ¼ din talia celor sanatoase. Meierea, margeluirea si reducerea numarului si marimii strugurilor sunt simptome caracteristice ale scurt-nodarii, ele aparand uneori chiar la vite infectate cu crestere mai mult sau mai putin normala si fara simptome foliare. Caracteristic pentru aceasta boala este faptul ca, in cazul unui atac negeneralizat, butucii bolnavi sunt grupati in vetre, avand dimensiuni diferite si forma eliptica. Spre deosebire de mozaicul galben al vitei de vie, butucii afectati de scurt-nodarea tipica nu sunt complet distrusi ci vegeteaza timp indelungat, productia lor fiind insa redusa progresiv. Mozaicul galben al vitei de vie (grapevine yellow mosaic), produs de tulpinile cromogene ale virusului scurt-nodarii, se caracterizeaza printr-o ingalbenire evidenta, ce apare primavara de timpuriu, afectand frunzele, lastarii, carceii si inflorescentele. La frunze, aceasta apare sub forma ingalbenirii retelei nervurilor, ca benzi galbene situate in lungul unor portiuni ale nervurilor, ingalbenirea unor sectoare ale suprafetei limbului sau a frunzelor in intregime. În anumite cazuri, frunzele afectate sunt de culoare galben-pal sau alburie, iar unele portiuni ale suprafetei limbului se necrozeaza. De regula, forma frunzelor este mai putin afectata decat in cazul scurt-nodarii tipice. De asemenea, vitele bolnave prezinta mai rar noduri duble, fasciatiii si cresteri in zigzag, insa strugurii sunt in numar mic, de dimensiuni reduse si cu boabe normale putine, productia butucilor infectati fiind adesea practic compromisa. Vigoarea plantelor bolnave este redusa progresiv, butucii fiind complet distrusi la cativa ani de la aparitia primelor simptome. Caracteristica este aparitia butucilor bolnavi grupati in vetre de forma eliptica, ce pot fi observate de la distanta in tot cursul anului, in centrul acestora gasindu-se butuci grav afectati si numeroase goluri, iar spre margini butuci sanatosi si butuci bolnavi cu simptome mai putin avansate. În cazul ingalbenirii nervuriene (grapevine vein banding), simptomele constau intr-o patare galbena aramie, ce apare la sfarsitul primaverii sau la inceputul verii, in lunmgul nervurilor principale ale frunzelor mature. De regula, simptomele apar pe un numar mic de frunze, persistand pe acestea pana la sfarsitul perioadei de vegetatie. Forma frunzelor este normala sau putin afectata. De asemenea, lastarii prezinta rar noduri duble sau fasciatii. Simptomele sunt insa deosebit de grave la struguri, care sunt in numar mic, de dimensiuni reduse si cu un numar neinsemnat de boabe normal dezvoltate, in cazul unor butuci productia fiind total compromisa. Simptomatologic, boala prezinta mare asemanare cu ingalbenirea nervurilor vitei de vie (grapevine yellow vein), de care se deosebeste prin faptul ca vitele afectate de aceasta sunt practic lipsite de struguri si au crestere vegetativa abundenta. Toate soiurile de Vitis vinifera, speciile de vita americana introduse in Europa, formele hibride cu V. labrusca, V. riparia, V. rupestris, V. berlandieri, V. aestivalis si V. candicans si speciile ornamentale asiatice V. davidi, V. coignetiae, V. piasezkii, V. ishicari, specia fructifera V. amorensis si specii din genurile Amelopsis si Parthenocissus s-au dovedit susceptibile la virusul scurt nodarii. Mai recent, infectii naturale cu acest virus s-au gasit si la Aristolachia clematitis in Ungaria (Horvath s.a., 1994, Hortic. Sci. 26, 31/32). Dintre plantele ierboase, susceptibile la inocularile aritificiale cu GFLV sunt Amaranthus caudatus, Beta vulgaris, Chenopodium album, C. amaranticolor, C. foetidum, C. murale, C. quinoa, Cucumis sativus, Curcubita maxima, Nicotiana glutinosa, Nicotiana megalosiphon, N. rustica, N. tabacum, Petunia hybrida, Phaseolus vulgaris, Vicia faba si Vigna unguiculata. Spre deosebire de alte nepovirusuri, GFLV nu infecteaza natural nici una din speciile ierboase suceptibile la inocularile artificiale cu acest virus. Ca indicator este folosit Vitis rupestris, St. George, care inoculat cu tulpina tipica reactioneaza prin formarea pe suprafata limbului a unor pete cu aspect uleios, mozaic slab si deformarea frunzelor, in stadiul cronic, plantele avand un aspect tufos, iar frunzele sunt puternic si neregulat dintate. Hibridul FS-4 reactioneaza prin simptome similare dar mai grave, fiind recomandat ca un indicator mai bun decat soiul St. George. În conditii de sera, indicatorii infectati pot manifesta pete si inele clorotice in faza de soc si deformarea suprafetei limbului in stadiul cronic. La tulpinile care produc mozaicul galben al vitei de vie, Vitis rupestris St. George, V. vinifera (Mission, Carignane, Thomson Seedless) si V. berlandieni x V. riparis Kober 5 BB reactioneaza prin aparitia de pete de culoare galbena insotite de deformarea suprafetei limbului. În conditiile tarii nostre, la inocularea cu o tulpina de mozaic galben, soiul Feteasca alba a reactionat prin aparitia de benzi galbene in lungul nervurilor principale, iar hibridul LN-33 prin cloroze sectoriale extinse si deformarea acecentuata a suprafetei limbului (Pop, 1979, l.c.). La tulpinile care produc ingalbenirea nervuriana, indicatorul Vitis rupestris St. George a reactionat prin desene lineare si clariferea nervurilor, iar V. vinifera (Mission si Thomson Seedless) prin aparitia de benzi galbene tipice in lungul nervurilor. Dintre plantele ierboase, virusul produce marmorare clorotica si malformarea frunzelor la Chenopodium amaranticolor si C. quinoa, mozaic clorotic sau necrotic, marmorare, patari neregulate sau inelare la Cucumis sativus si Phaseolus vulgaris soiul Bountiful (imun la unele tulpini), pete sistemice clorotice si dintorsionarea frunzelor la Gomphena globosa, marmorare, malformarea frunzelor si piticire la Nicotiana bethamiana si marmorare insotita de piticire la N. clevelandii.

Ca plante diferentiale, pot fi utilizate Gomphrena globosa, care reactioneaza numai local la virusul mozaicului arabisului si Tetragonia expansa, care este nesusceptibil la virusul scurt-nodarii. O caracteristica importanta a vitelor infectate cu acest virus consta in prezenta unor cordoane s-au trabecule in celulele epidermei, parenchimului, floemului si xilemului. Aceste reprezinta bare radiale care strabat lumenul celulelor, formate dintr-un miez pectic si un invelis de celuloza, fiind usor de observat la microscopul obisnuit. La vita de vie si la speciile ierboase susceptibile, virionii se gasesc in mezofil si parenchimul vascular, fiind localizati in citoplasma sau nucleu. În citoplasma celulelor infectate se gasesc, de asemenea, incluziuni sub forma de corpusculi membranosi, agregate cristaline si tubuli care contin virioni. Izolatele virusului scurt nodari sunt clasificate in trei grupe de tulpini: Tulpina scurt-nodarii tipice, ce produce marmorare, deformarea suprafetei limbului, deschiderea sinusurilor petiolare si marginale, dintarea marginilor limbului, internoduri scurte, cresteri in zig-zag si noduri duble; Tulpina mozaicului galben produce colorarea in galben sau galben-verzui a frunzelor, lastarilor si inflorescentelor; Tulpina ingalbenirii nervuriene, caracterizata prin producerea unor benzi galbene proeminente in lungul nervurilor. Experimental, virusul este transmisibil prin altoire si inoculare de suc. experimenta si in natura virusul poate fi transmis si prin nematozii Xiphinema index si X. italiae. Experientele efectuate in tara noastra (Pop, 1986, An. I.C.P.P. 19, 27) si in alte tari arata ca, in plantatii, raspandirea virusului prin intermediul nematozilor are loc cu viteza redusa, care nu depaseste 1,5 m/an. Desi s-a pus in evidenta in polen si endospermul semintelor plantelor infectate, GFLV nu se transmite decat foarte rar prin semintele de vita, se transmite insa prin semintele de Chenopodiace, iar raspandirea la distante mari este asigurata, in principal, prin multiplicarea si comercializarea materialului de inmultire infectat. Sucul extras din frunzele plantelor infectate contine putini virioni. Inactivarea termica are loc la 60-65°C longevitatea in vitro este de 15-30 zile la 20°C, iar dilutia limita 10^-3-10^-4. Virusul poate fi purificat prin precipitare chimica si ultracentrifugare (Bovey s.a., 1982, Proc. 7 th Meeting ICVG, Niagara Falls 1980, p. 251; Dias, 1963, Ann. appl. Biol. 51, 85). Este un antigen moderat, poate fi obtinut relativ usor liber de proteinele normale si este usor de detectat prin testele serologice. Virionii sunt izometrici, de 30 nm diametru, avand un profil unghiular si aranjamentul capsomerelor neevident, unii dintre ei aparand goi in interior, fiind patrunsi de acidul fosfotungstic 2 % folosit la colorare. La ultracentrifugare, preparatele purificate se separa in trei componente, punctul izolelectric est pH 4, genomul consta din 2 parti de ARN monocatenar, linear, iar in virioni se gaseste o singura proteina capsidala. Masurile strategice de combatere constau in asigurarea unitatilor de productie cu material saditor liber de virusuri (Oslobeanu s.a., 1987, Bul. ICVV 6 (1/88) pag. 3; Pop, 1995, Bull. OEPP/EPPO Bull. 25, 403), plantarea acestuia pe terenuri libere de nematozi si defrisarea vetrelor de atac care ar apare pe suprafetele de productie (Pop, 1979, l.c.; 1990, Proc 10th Meeting ICVG, Volos, p. 458-464), la obtinerea materialului de inmultire liber de virusuri utilizandu-se ternoterapia, microgrefarea pe portaltoi sanatosi si cultivarea in vitro a meristemelor si varfurilor de crestere (Barlass s.a., 1982, Ann.appl. Biol.101 ; Pop, 1986,l.c.; Pop s.a., 1989, An. I.C.V.V. 12, 221). Înfiintarea noilor plantatii viticole cu material saditor liber de virusuri se va face pe terenuri care nu au mai fost cultivate cu vita de vie sau pe suprafete de pe care vita de vie a fost defrisata in urma cu cel putin 3-5 ani.