ZGHIHARA DE HUSI
Sinonime: Zghiara galbena, Zghiara verde batuta. Origine: soi autohton, care face parte
din acelasi sortogrup ca si Galbena de Odobesti si Galbena neagra (Batuta
neagra). Carct ampelo: rozeta -
foarte pufoasa, alba cu marginea liliachie.
Frz adulta - mare, usor
cordiforma, intreaga sau trilobata, cu lobul terminal mai pregnant decat la
soiul Galbena este gofrata, verde inchis si scamoasa.
Sinusurile laterale sunt unghiulare, iar cel petiolar este
semi-inchis sau inchis, ovoidal. Nervurile sunt vinetii spre
baza. Dintii sunt latiti la baza, mari, cu
laturi usor convexe si mucronati. Petiolul este rosu si lung; -floarea - este
hermafrodita normala, pe tipul 5 sau 6, cu polen fertil, abundent; -strugurele
- de marime mijlocie, lax, cu boabe neomogene ca marime si cu numeroase boabe
margeluite; -bobul - este sferic, de marime mijl, cu pielita subtire, colorata
verde-galbui si miez zemos, nearomat; -coardele - sunt viguroase, cu scoarta de
culoare cafeniu - galbuie. Insusiri
agrobio: vig de crestere mare, cu fertilitate ridicata (75-90% lastari
fertili); -per lunga de veg de 160-210 de zile, dar mai scurta cu 10 zile fata
de Galbena de Odobesti; -rezist redusa la ger, la mana si la putregaiul
cenusiu; -tolerant la seceta, oidium. Partic
de cultura: valorifica solurile fertile si mai putin fertile (nisipuri);
-afinitate cu portaltoii: Kober 5 BB, 4IB, Riparia Gloire; -forme de conducere:
Guyot pe semitulpina, cu taiere mixta in verigi de rod (pana la 5-7) cu coarde
mijl ca lungime 10-12 ochi. Caract
tehno: strugurii ajung la maturitate in epoca a V-Vl-a; -greutatea medie a
strugurilor 170-180 g; -realiz o prod de 14-16 t/ha, pana la 20 t/ha;
-continutul strugurilor in zahar, este de 156-165 g/1, cu aciditatea de 5,5-7,4
g/1 H2S04; -vinul - slab alcoolic, usor, cu aciditate ridicata. Poate fi
cupajat cu vin din soiurile, Feteasca alba si Aligote
sau folosit pentru distilate invechite. Clone:
in plantatii se gasesc 3 biotipuri: Zghihara galbena, Zghihara alba si Zghihara verde batuta. Zonare: Se cultiva in centrele viticole din Moldova, Husi, Averesti, Vaslui,
lasi.