INSTRUCTIUNI

PENTRU HRANIREA

OVINELOR SI CAPRINELOR

ALIMENTATIA OVINELOR

Cerintele de substante nutritive

Acoperirea necesarului .pentru intretinere si productie se face pe seama substantelor proteice, energetice, a sarurilor minerale si vitaminelor cuprinse in ratie. In general, pentru asigurarea functiilor vitale si a necesarului pentru cresterea normala a lanii, dezvoltarii musculaturii si productiei de lapte este necesara cantitatea de 3 - 3,5 kg S.U. cu 1,5 U.N., 70 - 75g P.B., 4 - 5 g Ca si 2,5 - 3 g P, la 100 kg greutate vie. Aceasta se suplimenteaza cu 15-20% in perioada de pregatire si de monta si cu 20-30% in cea de gestatie si prima parte a lactatiei.

Substante proteice:

a) Pentru intretinere si procesul de crestere a mieilor, se recomanda 140 g/U.N*. pentru mieii sugari; 150-190 g/U.N. pentru mieii de 1-3 luni ; 135 g/U.N. pentru cei de 3-5 luni ; 120 g/U.N. pentru cei intre 5-7 luni si 80-90 g/U.N. peste varsta de 7 luni.

b) Pentru intretinere si lactatia oilor in greutate de 60 kg, se recomanda cantitatea de 110 g P.B.*/U.N. pentru productia de 0,5 kg lapte, 113 g pentru 1,0 kg; 121 g pentru 1,5 kg; 126 g pentru 2 kg si 133 g pentru 3 kg lapte.

c) Pentru producerea a 4 kg lana fina spalata de la o oaie de cca. 50 kg, este necesara asigurarea unei cantitati de cca. 30-36 g P.B.*/zi, cu o suplimentare de 18-20 g/zi pentru fiecare kg de lana in plus peste productia de baza.

Substantele energetice cu aport in calorii sunt necesare desfasurarii tuturor proceselor fiziologice.

Pentru o oaie de 50 kg necesarul este de 1.400 kcal in prima si a doua treime a gestatiei si de 1.800 kcal in ultima treime a gestatiei, iar pentru o oaie de 60 kg, necesarul este 1.500 si respectiv 1.950 kcal.

Pentru oile in lactatie, sunt necesare pentru fiecare litru de lapte 0,60 U.N ./zi sau 1 300 kcal de energie neta. Pentru sporul de 100 g/zi la miei, necesarul este de 0,16 U.N. in prima luna, de 0,21 U.N. in a doua luna, de 0,27 U.N. in a treia, 0,32 U.N. peste 3 luni si 0,32 - 0,40 U.N. pentru oi adulte/zi.

In ceea ce priveste cerintele de energie pentru productia de lana incluse, de altfel, in normele de hrana pentru fiecare categorie de ovine, necesarul se estimeaza la cca. 70-80 calorii energie neta pentru un spor de 10-12 g lana/zi.

Substantele minerale. Dintre acestea, calciul, fosforul si clorura de sodiu indeosebi, sunt necesare dezvoltarii scheletului, bunei functionalitati a tesuturilor si formarii produselor. Macroelementele (Ca, P, Mg, K, Na, S si Cl) se gasesc in organism in proportie de 3,75%, iar microelementele (Fe, Zn, Cu, Mn, Co, I, Fl, Se, Mo, Cr, Sn) in proportie de 0,15%.

Deosebit de important este echilibrul dintre calciu si fosfor pentru productie si reproductie, care trebuie sa se incadreze in raportul de 1,5:1 pentru oi adulte si 2:1 pentru tineretul la ingrasat.

Necesarul de apa variaza in raport cu natura ratiei furajere, temperatura mediului inconjurator, parcurgerea anumitor distante, varsta si starea fiziologica. Cantitatea de apa trebuie sa fie de 3-4 ori mai mare decat substanta uscata ingerata, anume de cca. 3-6 kg/zi. Acest necesar se poate acoperi atat din unele furaje, in special verzi, cat si prin adaparea la discretie, la adapost sau la pasune, de la o sursa cu apa potabila de buna calitate.

Nutreturile utilizate in hrana ovinelor

Datorita particularitatilor de conformatie a aparatului bucal si a tubului digestiv, ovinele valorifica cu maximum de eficienta toate categoriile de furaje si indeosebi cele fibroase (fanuri, paie, vreji, coceni, pleava). De aceea, principala sursa pentru baza furajera la ovine, o constituie pasunile si fanetele naturale, cele cultivate si ocazionale, fanurile si grosierele, grauntele, reziduurile industriale, nutretul combinat si cel insilozat, bine conservate (Tabelul 1).

Masa verde de buna calitate si in cantitate suficienta (8-10 kg pentru ovine adulte si 4-6 kg pentru tineretul de sub un an) valorifica rational, ramane cel mai indicat nutret pentru ovine din punct de vedere bioeconomic pe intreaga perioada a pasunatului de cca. 220 zile. In afara-de pasunile naturale si ocazionale, solele inierbate formate din amestec de 4-5 specii de leguminoase (40%) si 2-3 specii de graminee (60%) precum si culturile duble pe baza de porumb si iarba de Sudan, porumb si mazare sau porumb si soia etc., intretinute si valorificate rational, ofera ovinelor o alimentatie completa, economica, fara suplimentare de concentrate.

Fanurile naturale sau cultivate se administreaza ovinelor adulte in cantitate de pana la 3 kg, daca 50% sunt leguminoase, iar tineretului pana la 1,5 kg/zi, ca atare sau in amestec cu grosierele macinate. Cand se administreaza impreuna cu furajele grosiere, cantitatea ingerata se reduce cu cca. 1/3-1/2.

Grosierele ca paiele de cereale, cocenii, vrejii de mazare, de fasole sau de soia se administreaza in cantitate de cca. 2 kg oilor adulte si 1 kg tineretului sub forma tocata si in amestec cu fanurile.

Nutretul insilozat format din porumb in faza de lapte-ceara sau cereale imature poate fi administrat in cantitate de 2-5 kg oilor adulte si 1-2 kg tineretului, deoarece stimuleaza ritmul de crestere a fibrelor de lana si secretia lactogena. Cu cca. 2-3 saptamani inainte de fatare, cantitatea se reduce la cca. 1 kg/zi, marindu-se cea de concentrate.

Furajele concentrate se administreaza pentru echilibrarea ratiei in principii nutritivi, de regula in proportie de cca. 10-15% sub forma de: porumb, orz, mazare, sroturi, tarate, gozuri etc., in cantitate 300 g/zi oilor si 500 g/zi berbecilor in repaus sexual.

Tehnica furajarii ovinelor

Ratiile furajere pentru ovine se intocmesc pe baza normelor in vigoare pentru diferite categorii de animale (Tabelul 2).

Furajarea berbecilor reproducatori trebuie efectuata in asa fel incat acestia sa se gaseasca tot timpul anului intr-o buna stare de intretinere sau "conditie de reproductie" si nu de ingrasare. In acest scop, necesarul se majoreaza cu cca. 25% in functie de rasa, de greutatea corporala, de productia de lana si de activitatea sexuala.

Nutreturile cele mai indicate pentru berbeci sunt cele verzi, in special leguminoasele, folosite ca atare sau sub forma cosita si usor palita, suculentele, silozul de porumb, nutreturile concentrate in care se incorporeaza CPVM-uri. In repaus sexual se pot folosi si vreji de leguminoase sau alte grosiere, pajisti de buna calitate, sfecla etc., iar in faza de activitate intensa se administreaza suplimentar 1-2 oua si 0,5 litri lapte smantanit pe cap si zi. La berbecii cu greutate mai mare de 80 kg, pentru fiecare 10 kg greutate vie in plus, se adauga cate 0,25 kg substanta uscata, 0,20 unitati nutritive si 25 g proteina.

Furajarea oilor. Ratiile furajere se alcatuiesc in functie de categoria fiziologica si nivelul productiilor. In perioada de pregatire si de monta se administreaza masa verde de buna calitate si in cantitate suficienta la care se adauga amestec de nutreturi concentrate pentru echilibrarea raportului energo-proteic al ratiei. Pentru o oaie cu greutatea corporala de 50 kg si cu 5 kg lana, necesarul este de 2,4 kg S.U., 1,8 U.N., 180 g P.B., 5 litri apa si 10 g sare. Pentru fiecare kg de lana peste limita de 5 kg la oile cu greutate corporala de 50 kg, se adauga 0,15 U.N. si 18 g P.B. De asemenea la oile cu greutatea mai mare de 50 kg, pentru fiecare 10 kg de greutate in plus, se adauga 0,1 U.N. si 10 g P.B.

Nutreturile cele mai indicate in aceasta perioada sunt fanul de lucerna sau de borceag (1-1,5 kg), vrejii de leguminoase (1,0 kg), cocenii (1,0 kg) si silozul sau sfecla furajera (1 kg).

Furajarea oilor in faza de lactatie. In faza de lactatie, se recomanda nutreturi cu actiune stimulativa ca: masa verde (8-10 kg) sau fanuri de calitate (1,5 kg), vreji de leguminoase (1 kg), siloz sau radacinoase (3-4 kg/cap/zi). Se mai pot administra cca. 2-2,5 kg nutreturi fibroase din care 50% fanuri naturale sau cultivate de buna calitate in amestec cu 1-2 kg radacinoase sau siloz de porumb si 0,3 kg concentrate (porumb, mazare, gozuri, etc.). In sezonul de pasunat, in situatia in care masa verde este de buna calitate si in cantitate suficienta, nu se mai administreaza concentrate. Volumul ratiei in aceasta faza trebuie sa fie in medie 4 kg SU/l00 kg greutate vie.

Furajarea tineretului de prasila. In ultima vreme s-a considerat ca tineretul destinat pentru prasila trebuie sa fie crescut in conditii apropriate de tipul industrial de ingrasare pentru a asigura un spor de cca. 150-250 g cu un consum de specific de 5 U.N. in functie de rasa, astfel ca la 8-10 luni o mare parte din acestea sa fie apt pentru reproductie. Pana la 8 luni, pentru fiecare U.N. se administreaza cate 1 kg S.U., 6,6 g Ca, 4,5-5 g P, iar dupa aceasta varsta, cate 1,2 kg SU, 4,5-5 g Ca, 3-3,5 g P. Pentru tineretul din rasele de carne-lana si de carne, normele pentru greutatea corporala se majoreaza cu 0,10-0,15 UN si 10-15 g P.B.D. Necesarul de hrana poate fi acoperit in perioada de stabulatie cu 0,5-1,0 kg fan de leguminoase dat ca atare sau in amestec cu graminee; 0,5-1,0 kg vreji de leguminoase, 1 kg siloz sau radacinoase si dupa caz si cca. 200-250 g concentrate.

Furajarea tineretului ovin la ingrasare. In acest caz se folosesc cele doua sisteme de ingrasare: sistemul intensiv de ingrasare de la 12 la 45 kg in care necesarul pe zi este de 1,3 kg SU, 1,42 UN si 150 g PBD care poate fi asigurat cu 250 g fanuri, 1000 g cereale cultivate si 300 g concentrate proteino-vitamino-minerale (CPVM).

In sistemul semintensiv necesarul zilnic este de 1,4 kg SU, 1,21 UN si 120 g PBD ce se poate asigura din masa verde, fanuri, suculente, amestec concentrat si concentrate proteino-vitamino-minerale in cantitati variabile.

Alimentatia caprinelor

Alimentatia caprelor trebuie sa tina seama de perioada de reproductie si de performantele speciei. Perioada de gestatie este de 153 zile, obtinandu-se o prolificitate de 1,7 -1,75 iar greutatea iezilor la nastere poate reprezenta cca. 12 % din greutatea femelei la monta.

Caprele pot da intr-o lactatie cu o durata de pana la 250 zile o productie de cca. 500 kg lapte cu un procent mediu de 3,27 % grasime si cu 2,71 % proteine.

Iedutele destinate reproductiei sunt montate in primul an de viata la varste cuprinse intre 7-9 luni si la greutati de 30-35 kg, adica la 55 % din greutatea de adult.

Alimentatia caprinelor in perioada de pasunat

In mod obisnuit in conditiile exploatarii extensive, pasunatul se face in raport de zona geografica atat pe pasuni naturale cat si pe cele ocazionale pe care raman pana toamna tarziu.

Timpul de pasunat este cca. 10-12 ore pe zi, in care intra si cel rezervat pentru mulgere, iar cantitatea de masa verde ingerata este de 8-10 kg/zi la adulte, 5-6 kg la tineret si 2-3 kg la iezi dupa intarcare.

In situatia in care crescatorul detine numai doua, trei capre, ele pot fi intretinute legate ferindu-le in acest fel de accidente si protejand totodata ramurile copacilor.

Alimentatia caprinelor in perioada de stabulatie

In functie de durata sezonului de iarna, stabulatia dureaza cca. 150 zile, interval in care caprele se mai pot scoate din adaposturi pentru valorificarea resturilor vegetale de pe diferite suprafete. In restul timpului ele se pot hrani in mod traditional cu furaje grosiere (vreji, coceni, paie, pleava, frunzare) fanuri, si dupa caz nutreturi concentrate 200-300 g in prima luna de lactatie.

In conditiile de exploatare semintensiva hranirea se face tinand cont de greutatea corporala si mai ales de nivelul productiei.

Pentru o capra in lactatie (Tabelul 3), din rase ameliorate in greutate de 50 kg si 3-4 kg lapte/zi necesarul de substante nutritive poate fi acoperit cu 2 kg fan, 0,5 kg paie de ovaz si 0,8 kg amestec concentrat (0,500 kg orz, 0,150 kg tarate, 0,150 kg turte). In general pentru o capra de 40-60 kg sunt necesare 1,75 -2,2 UN si 170-240 g PBD.

Pentru tapii reproducatori, in perioada montei se recomanda 2-2,5 kg fan de leguminoase, 1,5 kg morcov, cca. 1 kg concentrate (ovaz, mei, sroturi, mazare) iar ratia celor mai tineri se suplimenteaza cu 20 %.

Tabelul 1. Caracteristicile principalelor nutreturi utilizate in hrana ovinelor si caprinelor

Nutretul	SU (g/kg)	UN	PB (g)	Ca (g)	P (g)
Pajisti de calitate buna
NV* amestec golomat + lucerna
Siloz amestec golomat + lucerna
Fan amestec golomat + lucerna
Semisiloz lucerna
Fan lucerna de calitate buna
Fan lucerna de calitate medie
NV borceag (ovaz + mazare)
Siloz borceag (ovaz + mazariche)
Fan borceag (ovaz + mazariche)
Siloz de porumb
Paie de grau
Coceni de porumb
Vreji de mazare
Sfecla furajera
Taitei de sfecla, insilozat
Morcovi
Porumb
Orz
Mazare
Srot de floarea soarelui
Srot de soia

*NV-nutret verde

Tabelul 2. Ratii de hrana pentru oi in perioada alaptare si lactatie

Tabelul 3. Ratii furajere pentru capre in lactatie

*U.N. - unitate nutritiva; * S.U. - substanta uscata;  * P.B. - proteina bruta; *P.B.D. - proteina bruta digestibila

Programul " Impact Rapid"

Coordonator: Dr. ing. Rodica Tepordei

Agentia Nationala de Consultanta Agricola

Str. Doamnei nr. 17-19, Bucuresti, sect. 3

Tel/fax: 021- 312 46 42

Elaborat: INSTITUTUL DE BIOLOGIE SI NUTRITIE ANIMALA

Calea Bucuresti nr. 1, 077015 Balotesti, jud. ILFOV

Tel. 01 266 1228; 01 266 2961; Fax: (01) 222 44 10

e-mail: [email protected] www.ibna.ro