Aditivii furajeri - utilizate in doze reduse in alimentatia animalelor

ADITIVII FURAJERI

(SUBSTANTE ADITIONALE DE UZ FURAJER)

Aditivii furajeri reprezinta o grupa de substante obtinute prin sinteza chimica si biosinteza utilizate in doze reduse in alimentatia animalelor. Administrate in hrana animalelor au o actiune favorizanta asupra productiei si starii de sanatate a animalelor prin stimularea produselor de biosinteza in organism, imbunatatirea proceselor de digestie si absorbtie, mentinerea calitatii nutreturilor, imbunatatirea insusirilor gustative ale acestora etc.

Aditivii furajeri pot fi clasificati in urmatoarele categorii:

pronutritionali – antibiotice, probiotice, prebiotice, enzime, emulsifianti, antioxidanti, agenti detoxifianti;

nenutritionali (tehnologici) – conservanti, lianti, agenti de crestere a palatabilitatii (arome, indulcitori), pigmenti, agenti de control a mediului;

profilactici (medicinali) – coccidiostatice, histomonostatice, plante medicinale.

In continuare sunt descrise principalele substante aditionale de uz furajer.

1. ANTIBIOTICELE DE UZ FURAJER

Antibioticele reprezinta un grup de compusi chimici obtinuti prin biosinteza (tulpini selectionate de mucegaiuri, bacterii) sau prin sinteza chimica.

Acestea au proprietati bacteriostatice si bactericide si se folosesc in doze de 100 ori mai mici decat cele terapeutice, contribuind la mentinerea sanatatii animalelor, la realizarea unor sporuri in greutate sau altor forme de productie mai mari si la reducerea consumului de nutreturi pe unitatea de produs. Proportiile curente de utilizare a antibioticelor de uz furajer sunt cuprinse intre 5 – 50 mg/kg nutret in functie de tip, specie, categorie de varsta si stare fiziologica. Antibioticele furajere nu se folosesc in ultimele 1 – 2 saptamani inainte de sacrificarea animalelor.

Cele mai bune rezultate se obtin la pui respectiv tineret de gaina si curca, la purcei si tineret porcin de prasila sau supus ingrasarii, la miei, vitei, tineret taurin la ingrasat si la animalele cu productii mari, in timp ce la adulte (rumegatoarele), antibioticele nu dau rezultate.

Efectul pozitiv al acestora este mai evident si in cazul alimentatiei dezechilibrate, insuficienta, dupa cum si in cazul intretinerii animalelor in conditii de igena necorespnzatoare, cand contribuie si la reducerea morbiditatii si mortalitatii.

Antibioticele de uz furajer se pot folosi si in scop profilactic, la tineret, in prima parte a vietii cand organismul nu este bine adaptat conditiilor de mediu sau pentru prevenirea unor factori stresanti.

Mecanismul de actiune al antibioticelor de uz furajer vizeaza urmatoarele aspecte:

favorizeaza absorbtia substantelor nutritive, prin prevenirea ingrosarii peretilor intestinali si marirea permeabilitatii celulare a mucoasei digestive. Creste valoarea de absorbtie a aminoacizilor si vitaminelor A,E,B, prin reducerea gradului de degradare a lor de catre bacterii. In anul 1992 a fost lansata urmatoarea ipoteza:

in prezenta antibioticelor de uz furajer din hrana, scade concentratia intestinala de citokine (inhibitori ai cresterii si diviziunii celulare, produsi de microflora digestiva), celulele gazdei putand sa exprime mai bine capacitatea lor de crestere si multiplicare. Acest lucru se materializeaza in cresterea sintezelor proteice si valorificarea superioara a nutrientilor absorbiti. Un alt mecanism prin care actioneaza antibioticele de uz furajer este cel al cresterii digestibilitatii si absorbtiei glucidelor simple, prin inhibarea fermentatiilor digestive in special in primele segmente ale tubului digestiv. De exemplu, valorificarea energetica a amidonului din ratie se realizeaza in proportie de 88 % in prezenta antibioticelor de uz furajer, in timp ce, in absenta lor, degradarea fermentativa cu producere de acizi grasi volatili si gaze de fermentatie (CO₂, metan), diminueaza valorificarea energetica la 62 %.

regruparea florei bacteriene din tubul digestiv, favorizand pe cea utila organismului.

favorizeaza dezvoltarea bacteriilor producatoare de vitamine, care ridica valoarea biologica a hranei.

In perioadele de stres, la porcine antibioticele introduse in ratia uscata in doze de 30 - 60 ppm (biostimulare si preventie ) inlatura pericolul de infectii.

Efectul pozitiv creste prin utilizarea alternativa a diferitelor antibiotice, a amestecului intre antibiotice sau a amestecului antibioticelor cu unele medicamente.

Efectul stimulator al antibioticelor la pasari si porcine dureaza 35 - 45 de zile, apoi scade. Incetarea efectului antibioticelor dupa o anumita perioada de administrare, s-ar datora dezvoltarii unui anumit tip de flora, respectiv fenomenului de acomodare al organismului la produsii acesteia. Se recomanda ca dupa un anumit interval de timp sa fie schimbat tipul antibioticului dat in hrana cu altul.

Antibioticele ionofore - determina cresterea proportiei de acid propionic din amestecul de AGV si reduc procesul de metanogeneza, imbunatatind astfel randamentul de utilizare a energiei metabolizabile a ratiei. Prin reducerea productiei de acid acetic, ionoforii se utilizeaza in ratiile bogate in amidon si pentru prevenirea acidozei rumenale.

S-au izolat si identificat un mare numar de antibiotice capabile sa induca trecerea ionilor specifici prin membranele biologice. Ele asigura transportul ionilor de K+, Na+ prin membrane biologice (gramicidina, valinomicina, nigericina).

Utilizarea antibioticelor de uz furajer in hrana animalelor

Antibioticele de uz furajer obtinute prin biosinteza sunt: virginiamicina, salinomicina, avilamicina, tylosinul, avoparcina, zincbacitracina, arnazonul, narasinul, monensinul.

Virginiamicina - comlex antibiotic de uz furajer extras din culturile de Streptomyces virginiae recoltate din solul belgian. Produsul comercial este alcatuit din doi factori activi: M + S. Are efect favorabil prin administrare in nutreturi combinate pentru porcine. Administrata in mod continuu la scroafe timp de trei cicluri de reproductie, mareste sporul de greutate realizat intre doua fatari si scade pierderile de greutate in timpul lactatiei. De asemenea scade durata perioadei dintre intarcare si monta fecunda. Mareste semnificativ numarul de purcei nascuti, ca si numarul de purcei intarcati, creste greutatea purceilor la nastere si intarcare.

Cele mai bune rezultate s-au obtinut la nivelul de 40 mg/kg nutret virginiamicina, incorporata in mod continuu in hrana uscata a scroafelor.

Salinomicina - antibiotic extras din culturi de Streptomices albus - (ionofor). Folosit in doze de biostimulare, creste retinerea de azot si eficienta utilizarii energiei. Administrata in mod continuu si in doze descrescatoare (60 ppm la porcine de 6 - 60 kg; 30 ppm la greutatea de 60 - 100 kg si 15 ppm la porci de 100 - 160 kg), a marit sporul mediu zilnic cu 6 - 9 % si a diminuat durata ingrasarii cu 20 zile, fara sa afecteze calitatea carcasei si fara sa lase reziduuri de medicamente in carne.

Avilamicinul - antibiotic produs de Streptomyces viridae care inhiba dezvoltarea bacteriilor Gram-pozitive prin blocarea sintezelor proteice la nivelul ribozomilor. Incorporat in hrana purceilor la nivel de 40 ppm, produsul a determinat cresterea sporului cu 16,2 % si a redus conversia nutreturilor cu 10,8%. A fost omologat ca promotor de crestere la porcine si pasari in numeroase tari.

Tylosinul - este un antibiotic izolat si extras dintr-o tulpina de Streptomices fradiae recoltata initial din solul Tailandei. Este comercializat sub forma de premix denumit Tylan AF - 40. Se foloseste nu numai ca rol de biostimulare, dar si in prevenirea si combaterea dizenteriei porcine.

Prin administrarea proportiei de 1,14 kg Tylan/t nutret combinat prestarter pentru purceii sugari, sporul zilnic pana la intarcare a fost mai mare cu 22 - 24g iar mortalitatea a scazut de la 8,85 % la 6,32 %. In cazul tineretului porcin de la intarcare si pana la 30 kg, incorporat in nutretul combinat 0,5 kg/t, sporul a crescut de la 300 g in cazul martorului la 360 g la lotul experimental. La scroafe gestante in cantitate de 30 g/cap si zi cu nutretul combinat - a crescut numarul purceilor viabili si greutatea medie la nastere.

Avoparcinul - este produs de Streptomyces candidus. Se utilizeaza in scop biostimulator la junincile supuse ingrasarii, in faza de finisare. A determinat cresterea sporului zilnic si a gradului de valorificare a hranei.

Zincbacitracina contine ca produs activ bacitracina, un antibiotic polipeptidic obtinut prin fermentatia unor culturi selectionate de Bacillus subtilis. Dupa fermentare amestecul este fractionat prin centrifugarea si ajustarea pH-ului, se adauga apoi zinc, se deshidrateaza si se micronizeaza, rezultand produsul de uz furajer zincbacitracina.

Incorporat in doze de stimulare, performantele de crestere si consum ale tineretului porcin pana la varsta de 3 luni au fost imbunatatite cu 10 -15 %. Cea mai eficienta doza fiind de 100 ppm substanta activa in perioada de furajare pana la varsta de 60 zile si de 50 ppm s.a. dupa aceasta varsta. Trebuie mentionat faptul ca acest produs micsoreaza ingesta zilnica de hrana, fiind necesara introducerea unor corectori de gust in componenta nutretului combinat (in special indulcitori) care sa sporeasca palatabilitatea hranei.

Unul dintre mecanismele de actiune al produsului este efectul inhibitor asupra microflorei facultativ-patogene din tubul digestiv. Administrarea acestui produs cu 2% s.a. in hrana tineretului porcin determina reducerea semnificativa cu 22,8 % a pierderilor prin mortalitate.

Arnazonul este un stimulator de crestere pentru porcine care are ca principiu activ antibioticul A – 6.7. obtinut prin atomizarea integrala a lichidului de cultura, realizat cu Streptomyces lavendulae. Produsul contine o serie de aminoacizi (lizina, arginina, acid aspartic, treonina, serina, acid glutamic), si determina o puternica actiune inhibitoare asupra germenilor patogeni (enterococci si coliformi), in special in duoden si jejun. La purceii intarcati se poate da in doza de 100 ppm, respectiv 5 kg produs la 1 tona nutret combinat. Prin utilizarea acestui produs sa redus mortalitatea purceilor de 2,6 ori iar greutatea finala a purceilor a fost mai mare cu 10,7 % decat la lotul martor. Are un potential ridicat de biostimulare asupra cresterii. Datorita gustului amarui se recomanda introducerea in hrana a corectorilor de gust.

Narasinul – ionofor obtinut din Streptomices aureofacies cunoscut ca substanta coccidiostatica fiind omologat in Canada ca promotor de crestere. Administrarea continua de narasin la porcinele de carne a dat rezultate bune: cresterea sporului cu 2,8 – 5,5 % si diminuarea consumului specific cu 2 – 2,6 %. Doza de administrare in nutreturi este de 15 – 30 ppm pentru tineretul porcin de carne 30 - 60 kg si doza de 7,5 – 15 ppm pentru porcinele de carne 60 – 110 kg.

Monensinul este un antibiotic ionofor produs prin fermentatia unor suse de Streptomyces cinnamonenzis. In fluxul de fabricatie mediul de cultura este expus la actiunea ionilor de sodiu prin ajustarea pH, rezultand produsul comercial monensiat de Na. Monensinul adaugat in hrana taurinelor la ingrasat modifica fermentatia rumenala si eficienta nutretarii. Efectul este evident la ratiile de tip fibros, cand are loc o reducere a acidului acetic si o majorare a acidului propionic format in rumen. In acelasi timp se reduce metanogeneza si pierderea de energie la nivel rumenal, avand efecte pozitive asupra performantelor de crestere si ingrasare. Este considerat un aditiv important care permite manevrarea digestiei rumenale.

In ultimi ani utilizarea antibioticelor de uz furajer a fost restrictionata in tarile din UE. Incepand cu data de 1 ianuarie 2006 in tarile membre ale Uniunii Europene s-a introdus interdictia asupra tuturor promotorilor de crestere pe baza de antibiotice.

2.Hormonii

Pentru biostimularea productiilor animale se pot utiliza hormonii anabolizanti pentru inbunatatirea performantelor in productia de carne si lapte. In organismul animal ajung prin hrana, injectati sau implantati subcutanat. Acesti hormoni au un rol important in sinteza proteica in organismul animal favorizand astfel formarea si dezvoltarea masei musculare printr- o valorificare mai buna a proteinei si energiei din hrana.

Utilizarea produselor hormonale in alimentatia tineretului taurin la ingrasat este extinsa astazi indeosebi in SUA. Prin administrarea acestor hormoni sporul in greutate poate fi marit cu 10 – 30%, inregistrandu-se o reducere a proportiei de grasime din carcasa. In SUA prin utilizarea hormonilor artificiali la porcine la ingrasat s-au obtinut o crestere a proportiei de carne in carcasa cu 20% si reducerea consumului de nutreturi cu 25 %. In Uniunea Europeana a fost interzisa utilizarea hormonilor naturali sau sintetici in alimentatia animalelor incepand din anul 1988.

O importanta deosebita o prezinta hormonul de crestere (somatotropina) produs prin tehnica transplantului de gene. Acest hormon administrat la vaci de lapte determina cresterea productiei cu 15 – 30% fara modificarea compozitiei laptelui.

3.Probioticele

Intensificarea studiilor pentru producerea probioticelor a fost determinata in ultimii ani de restrictiile impuse crescatorilor de animale si producatorilor de nutreturi pentru limitarea utilizarii antibioticelor ca promotor de crestere.

Fuller (1989) a denumit probioticele ca fiind aditivi furajeri pe baza de microorganisme vii (bacterii, drojdii si mucegaiuri) care au efect favorabil asupra echilibrului microbian, intestinal al organismului animal. In prezent se considera ca probioticele sunt biopreparate formate din monoculturi sau policulturi de bacterii vii sau alte microorganisme selectionate din flora simbionta sau obtinute prin inginerie genetica si care introduse ca aditivi furajeri in alimentatia animalelor realizeaza o protectie biologica a organismului gazda, stimuleaza procesele de digestie si performantele digestive.

Modul de actiune a probioticelor. In tubul digestiv si mai ales in intestin se gaseste un numar mare de microorganisme simbionte care colonizeaza treptat organismul animal inca din faza de tineret. Au fost identificate in tubul digestiv peste 400 genuri diferite de microorganisme, fiecare specie si categorie de productie avand o structura specifica a microflorei digestive, dependenta de nutreturile care alcatuiesc ratia.

In rumen microorganismele reprezinta circa 3,6% din volumul lichidului filtrat, din care 50% protozoare. Pentru ca dimensiunile bacteriilor sunt foarte mici, rezulta ca acestea se gasesc numeric intr-o proportie mult mai mare decat protozoarele, putand depasi 10¹⁰/ml de continut rumenal. Bacteriile sunt reprezentate de aproximativ 200 specii. La rumegatoare, bacteriile si protozoarele din rumen au o contributie insemnata la digestia substantelor nutritive din hrana ingerata.

Rolul microorganismelor din tubul digestiv este foarte important pentru mentinerea starii de sanatate si a performantelor de productie a animalelor monogastrice.

Pentru producerea probioticelor sunt folosite bacterii, drojdii si mucegaiuri care apartin genurilor:

Lactobacillus;

Enterococcus;

Streptococcus;

Bacillus;

Pediococcus;

Propionibacterium;

Aspergillus etc.

Microorganismele din produsele probiotice contribuie la realizarea unei multiplicari a microflorei simbiontice digestive din intestin, impiedecand proliferarea microflorei patogene.

O parte din microorganismele probiotice se ataseaza la mucoasa intestinala blocand colonizarea unor specii microbiene patogene.

Probioticele obtinute din specii apartinand genurilor Lactobacillus si Enterococcus produc acizi organici care determina scaderea pH-ului din intestin si creeaza un mediu nefavorabil multiplicarii unor organisme patogene.

Unele microorganisme cum sunt cele din genul Bacillus pot sintetiza antibiotice si enzime care au un efect antagonic asupra microflorei patogene. Probioticele stimuleaza mecanismele de aparare ale organismului animal prin cresterea nivelului anticorpilor si marirea activitatii macrofagelor. Microorganismele folosite la obtinerea produselor probiotice produc si unele substante utile organismului gazda: aminoacizi, enzime, vitamine etc.

Prin utilizarea produselor probiotice se reduc imbolnavirile si mortalitatile si se imbunatatesc performantele de productie ale animalelor.

Un produs probiotic trebuie sa indeplineasca urmatoarele calitati:

sa aiba capacitatea de supravietuire pe parcursul tranzitului digestiv la urmatoarele conditii: in cavitatea bucala la actiunea litica a lizozimului salivar; in stomac la un pH foarte acid (uneori sub 3); in intestinul subtire trebuie sa reziste actiunii sucurilor biliare.

sa prezinte aderenta satisfacatoare la mucoasa peretelui intestinal.

sa produca anumite substante cu efect antimicrobian.

Pentru o mai buna eficacitate produsele probiotice se pot administra in urmatoarele situatii: la noi nascuti pentru colonizarea bacteriana a tubului digestiv cu o flora microbiana utila controlata; la tineretul animal pentru prevenirea tulburarilor gastrointestinale, inainte, in momentul si dupa intarcare; in timpul perioadelor de stres legate de tehnologiile de crestere, schimbarea ratiei, lotizari, vaccinari: imediat dupa tratamentele terapeutice de masa care produc modificari ale microflorei intestinale (in cazul tratamentelor cu antibiotice pe cale orala).

Utilizarea probioticelor ca biostimulatori ai productiei animale

Primele produse probiotice au fost obtinute sub forma de monocultura de bacterii acidolactice iar in prezent majoritatea acestor produse sunt realizate sub forma de policultura de microorganisme din genuri si specii diferite. Probioticele pot fi utilizate la diverse specii de animale ca biostimulatori.

Utilizarea probioticelor la rumegatoare

Cercetarile efectuate in Franta la tineretul taurin au relevat faptul ca lactobacilii amelioreaza indicii zootehnici cu 3,4%, iar streptococii cu 1,8%. S-a confirmat ca cele mai bune rezultate se obtin cand se folosesc amestecuri de diferite tipuri de microorganisme: lactobacili si chiar levuri.

Cercetarile privind utilizarea produselor probiotice la tineretul taurin s-au efectuat in tara noastra in cadrul I.B.N.A. Balotesti, I.C.P.C.B. Balotesti, S.C.P.C.B. Targu-Mures, Institutul de chimie alimentara Bucuresti. Utilizarea produsului probiotic Silabac la vitei (4 g/cap) de doua ori pe saptamana a determinat cresterea sporului mediu zilnic si o reducere a consumului specific la lotul experimental. Produsul Probiotin administrat la vitei in doze de 1% din nutretul concentrat in perioada 3 – 4 luni; 2% in perioada 4 – 5 luni si 5% perioada 5 – 6 luni a dus la cresterea sporului zilnic cu 7% fata de martor si reducerea consumului specific. Produsul Lactobac se poate administra inca din prima zi de viata in colostru respectiv in lapte in cantitate de 60g/cap si zi in primele 10 zile de viata, urmata de o pauza de 10 zile, apoi se administreaza intre zilele 20 – 30 de viata. In urma experientei cu acest produs s-au obtinut rezultate favorabile privind sporul de crestere. Aceleasi efecte le are pentru vitei si produsul Probios obtinut in SUA. Aceste produse probiotice administrate la vitei au avut ca efect si reducerea numarului de imbolnaviri si a tratamentelor. Lactosilul obtinut de I.B.N.A. Balotesti s-a dovedit a fi un produs cu efect probiotic in hrana tineretului taurin.

Administrarea la tineretul taurin la ingrasat a preparatului Cerbiobovis (obtinut in Franta), in doza de 17g/zi, in perioada de 5 – 7 luni, in ratii pe baza de porumb siloz s-au sfecla furajerǎ a determinat cresterea sporului mediu zilnic cu 8 -12%. In faza de finisare (90 – 120 zile) acest preparat probiotic a imbunatatit sporul zilnic si calitatea carcaselor.

La vaci de lapte utilizarea preparatului Cerbiobovis in cantitate de 50g/cap determina cresterea productiei de lapte dupa circa 3 saptamani de administrare. Efectul este mai mare vara cand se da masa verde de buna calitate, deoarece bacteriile produsului asigura producerea in cantitati mai mari a propionatului si lactatului. Acest preparat imbunatateste si nivelul proteic din lapte dar dupa o perioada mai lunga de administrare (circa 4 – 5 saptamani).

Taurinele adulte raspund foarte bine la S.cerevisiae si la Aspergillus oryzae deoarece aceste probiotice isi exercita efectul prin influentarea fermentatiilor ruminale, fara a genera efecte daunatoare ca ionoforii si antibioticele. La noi in tara se comercializeaza de catre firma americana Alltech – produsul YEA SACC¹⁰²⁶ care este pe baza de culturi de drojdii vii. Administrarea acestui produs la vaci determina imbunatatirea valorificarii hranei, sporirea productiei de lapte, cresterea continutului laptelui in proteina si grasime. Efectul drojdiilor este mai mare in primele 100 zile de lactatie. Productia de lapte a vacilor in ratia carora s-a folosit acest probiotic a crescut cu 1 – 2 litri/zi, iar la taurinele supuse ingrasarii si la tineretul de reproductie s-au inregistrat sporuri medii zilnice mai mari cu 6 – 8%.

Cercetarile lui Girard (1996) arata ca tulpina de drojdie 1026 stimuleaza cresterea si activitatea bacteriilor celulolitice, hemicelulolitice, proteolitice si acelor care utilizeaza lactatul din rumen daca se asigura o cultura cu o concentratie de 10⁴ – 10⁵ celule/ml asigurand o doza zilnica de 5 – 10g YEA SACC¹⁰²⁶/animal.

Produsul YEA- SACC¹⁰²⁶ contribuie la mentinerea ph-ului rumenal in limite normale si reduce incidenta cazurilor de acidoza.

Cercetarile efectuate de Sara A. si col. (2003) cu privire la efectele probioticului YEA SACC-1026 in alimentatia oilor in ultimele 6 saptamani de gestatie si in timpul lactatiei arata influenta favorabila a acestui preparat asupra sporului de crestere al mieilor si productiei de lapte. Astfel mieii proveniti de la oile din lotul experimental inregistreaza comparativ cu cei din lotul 1 martor greutati corporale mai mari cu 6,25% la nastere, cu 7,22% la varsta de 28 zile si cu 5,20% la intarcare. De asemenea se constata o crestere a productiei de lapte fizic la oile din lotul experimental cu 29,09% fata de martor.

Acest produs poate fi utilizat si in ratiile viteilor, mieilor, oilor adulte, cabalinelor si suinelor.

Utilizarea probioticelor la porcine

La aceasta specie, utilizarea probioticelor este determinata de particularitatile cresterii porcinelor. Astfel, trebuie mentionata mortalitatea ridicata a purceilor pana la intarcare, incidenta mare a diareei, dizenteria in perioada de ingrasare etc. Cele mai utilizate genuri pentru obtinerea unor probiotice la porcine sunt: Lactobacillus, Enterococcus, Bifidobacterium, Streptococcus, Bacillus. In alimentatia porcinelor se mai pot utiliza produse probiotice din drojdii vii, tulpini ale Saccharomyces cerevisiae. Probioticele pot fi administrate la putin timp dupa nastere, cand apar frecvent inbolnaviri la purcei.

Diferitele microorganisme actioneaza diferit asupra performantelor de productie a porcinelor:

L.acidophylus conduce la imbunatatirea sanatatii purceilor si la scaderea incidentei diareei; cresterea sporului zilnic si la o mai buna conversie a hranei.

L. fermentum conduce la un spor mai mare in greutate si la scaderea incidentei diareei.

- Enterococcus faecium (tulpina M 74) are efecte pozitive asupra cresterii si sanatatii purceilor;

Enterococcus faecium (tulpina C 68) administrat la porcine conduce la imbunatatirea performantelor, sanatatii animalelor si la scaderea incidentei diareei;

Bacillus toyoi la scroafe conduce la reducerea frecventei sindromului de mastita - metrita, cresterea sporului zilnic, imbunatatirea conversiei hranei si reducerea tratamentelor cu antibiotice.

Bacillus subtilis administrat la scroafe inainte de fatare, determina o crestere a ratei de supravietuire a purceilor.

Cele mai utilizate produse probiotice in hrana porcinelor sunt:

- Acosil - este un preparat pe baza de orz germinat imbogatit cu bacterii lactice care amelioreaza apetitul scroafelor gestante si a purceilor; avand o influenta asupra rezistentei organismului prevenind diareele la tineretul porcin.

- Paciflor - are efect de biostimulare a cresterii si valorificarii hranei. Astfel la purcei dupa intarcare in urma administrarii acestui produs sporul mediu zilnic a fost mai mare cu 15 – 18% iar consumul specific mai redus cu 4,6 – 6.2%. La porcinele supuse ingrasarii doza de 1 milion germeni (Bacillus)/g nutret utilizata timp de 17 zile la inceputul ingrasarii si apoi 200 000 germeni/g nutret pana la sfarsit, asigura un efect productiv mai bun pana la greutatea de 65 kg. Pe aceasta perioada se inregistreaza o crestere a sporului zilnic cu 7,5% si o reducere a consumului specific cu 6,6%.

- Lacto - Sacc - contine un complex de lactobacili si drojdii. Administrat in doza de 1g/kg nutret la scroafele gestante si lactante a determinat o reducere semnificativa a mortalitatii la purceii nou nascuti, urmata de o crestere a ingestiei, sporuri mai mari si reducerea consumului specific.

- Biosaf - este un probiotic pe baza de Saccharomyces cerevisiae, care administrat la scroafe si purcei asigura rezultate semnificative in cea ce priveste reducerea pierderilor in greutatea scroafelor in lactatie, a mortalitati iar la purcei sporuri mai mari.

La scroafele care alapteaza biosaful administrat in hrana, imbunatateste sporul mediu zilnic la purcei la inceputul alaptarii (+7%) si in perioada post intarcare (+10%). Daca biosaful se adauga la scroafele gestante cu o luna inainte de fatare si ideal pe parcursul gestatiei se inregistreaza o reducere semnificativa a pierderilor de greutate a scroafelor in lactatie si se obtine un numar mai mare de purcei intarcati pe scroafa. La intarcare purceii au o greutate mult mai mare. Aceste rezultate favorabile sunt datorate unei mai bune productii de lapte si unei trasmiteri echilibrate a florei de la mama la nou nascut

- Probiolact 1 si Probios - au efecte favorabile asupra starii de sanatate si evolutii ponderale;

- Bactosan - imbunatateste performantele de crestere la purcei si este obtinut pe baza de Baccillus subtilis. Produsul Bactosan dubleaza numarul de lactobacili in tubul digestiv la purceii tarati si reduce cu 14% Clostridiile si Escherichia coli.

- Suinlact - este realizat din culturi de L. acidophylus, L. plantarum, L.casei si Streptococcus faecium, avand efecte favorabile in combaterea diareei purceilor si in imbunatatirea cresterii si conversiei hranei.

- Lactosil - se obtine din culturi selectionate de bacterii acidolactice singure sau impreuna cu drojdii din genurile Torula si Monillia. Efectul sau se manifesta prin reducerea imbolnavirilor si a pierderilor prin mortalitate, avand si un efect de biostimulare a cresterii si valorificarii hranei. Folosirea acestui produs la purcei in cantitate medie de 200g/cap timp de 60 zile duce la cresterea sporului mediu zilnic cu 13 – 14% fata de martor.

Utilizarea probioticelor la pasari

Pentru puii de carne se utilizeaza frecvent probiotice apartinand bacteriilor lactice si drojdiilor vii. Utilizarea unor culturi bacteriene (lactobacili) a franat activitatea bacteriilor patogene din tractusul intestinal si a redus considerabil numarul salmonelelor in cecum si in carcasa puilor. Unele experiente efectuate pe puii de carne au dovedit ca utilizarea unui adaos combinat de probiotice au dat rezultate superioare antibioticelor sub raportul sporului in greutate, consumului de hrana si reducerii mortalitatii.

Redam in continuare cele mai importante produse probiotice care sunt utilizate in alimentatia pasarilor.

Probios - este un produs probiotic de import (SUA) care poate influenta favorabil performantele productive ale broilerului de gaina. Eficienta utilizarii sale depinde atat de doza cat si de momentul si durata administrarii. Cele mai bune rezultate (spor mediu zilnic cu 5 - 7% mai mare, consum specific cu circa 6% mai redus), se pot obtine in cazul administrarii probioticului inca din prima zi de viata a puilor, timp de mai multe zile (7 zile consecutiv) sau din 2 in 2 zile pana in ziua a 9-a inclusiv.

Imbunatatirea performantelor de productie ale puilor broiler, carora li s-a administrat acest probiotic in hrana, poate fi pusa pe seama modificarilor cantitative si calitative a florei digestive, cat si pe seama modificarii valorii pH-ului din tractusul digestiv al puilor. De asemenea, acest produs influenteaza pozitiv starea de sanatate a puilor, fiind reduse mortalitatile.

Lactosil - este un produs probiotic obtinut la IBNA Balotesti. Folosirea lui in alimentatia puilor de carne conduce la obtinerea unui spor mediu zilnic mai mare cu 5 - 10% si la un consum de hrana mai redus. De asemenea, pierderile prin mortalitate sunt reduse de la 6% la 2%. Aceasta influenta favorabila poate fi pusa pe seama inhibarii germenilor potentiali patogeni din tubul digestiv, datorita multiplicarii microorganismelor utile, indeosebi a bacteriilor lactice.

Paciflor - este un produs probiotic obtinut in Franta, format din microorganismele din genul Bacillus. In cazul utilizarii lui la puii de carne, acestea au devenit mai rezistenti la o coccidioza cu E. tenella.

Administrat in doza de 500 000 germeni/g nutret, imbunatateste sporul in greutate la puii de carne.

In cercetarile efectuate pe plan mondial s-a stabilit ca administrarea de lactobacili la pui, pe parcursul a 8 saptamani are un efect semnificativ asupra cresterii si a conversiei hranei. Daca nivelele de lizina si metionina sunt reduse in hrana la nivelul de 90% din optim, probioticele stabilesc performantele de productie comparativ cu ratiile necarentate. S-a stabilit ca L. plantarum are si capacitatea de a sintetiza lizina.

Se pare ca la pasari influenta microflorei digestive asupra digestiei, performantelor de productie si starii de sanatate este mai pregnanta decat la alte specii monogastrice.

Prin administrarea microflorei alcatuita din lactobacili, se poate mentine echilibrul microbian digestiv caracteristic starii de sanatate.

La gainile ouatoare, probioticele administrate in hrana determina cresterea productiei de oua si a eficientei hranei.

Utilizarea probioticelor la iepuri. In anumite conditii de crestere si exploatare utilizarea probioticelor devine benefica si la iepuri. Cele mai utilizate probiotice pentru iepuri sunt:

Paciflor, administrat in hrana iepuroaicelor care alapteaza determina cresterea in greutate a iepurasilor la intarcare.

Biosaf - administrat la iepuri in faza de ingrasare conduce la scaderea mortalitatilor, concomitent cu cresterea sporului mediu zilnic.

4.Prebioticele

Prebioticele sunt substante de origine organica sau anorganica naturale sau de sinteza care favorizeaza dezvoltarea si multiplicarea microorganismelor probiotice in tractusul digestiv, contribuind astfel la mentinerea sanatatii si la cresterea performantelor productive. Din aceasta grupa fac parte: oligozaharidele, acizii organici si anorganici.

Prebioticele pe baza de oligozaharide

Oligozaharidele reprezinta sursa de energie pentru dezvoltarea unor microorganisme utile si se obtin prin extractie din plante, prin hidrolizarea enzimatica a unor polizaharide, prin sinteza enzimatica sau prin extractie din peretele celular al drojdiei S.cerevisiae

Principalele oligozaharide folosite in scop prebiotic sunt: fructooligozaharide, alfa-glucooligozaharide si mananoligozaharide. Prin introducerea oligozaharidelor in hrana animalelor in doze mici se poate imbunatatii semnificativ sporul de crestere si starea de sanatate a animalelor, efectele fiind influentate de felul oligozaharidelor utilizate, specia si varsta animalelor. Oligozaharidele se ataseaza la receptorii epiteliului intestinal, impiedecand fixarea unor microorganisme patogene. Un prebiotic deosebit de eficient pe baza de oligozaharide il reprezinta produsul Bio-Mos obtinut de firma americana Alltech. Produsul se obtine din peretii celulari ai drojdiei S. cerevisiae cultivata pe un amestec complex de zaharuri. Acesta blocheaza dezvoltarea bacteriilor patogene actionand ca un burete pe suprafata caruia adera agenti patogeni, carora le impedica dezvoltarea eliminandu-i din tubul digestiv. Are si proprietati imunostimulatoare, determinand cresterea rezistentei organismului la imbolnaviri.

Potrivit mai multor experimente efectuate pe plan mondial s-a constatat ca produsul Bio-Mos imbunatateste performantele purceilor in crestere si a scroafelor de reproductie. James Pettigrew (2000) arata ca Bio-Mos imbunatateste rata de crestere a purceilor cu 7%.

Tratarea scroafelor cu Bio-Mos pare sa influenteze pozitiv performanta purceilor proveniti din acestea. Prin administrarea produsului Bio-Mos la scroafe de reproductie in doze de 5g/zi timp de 14 zile inainte de fatare si pe intreaga perioada de lactatie s-au obtinut un numar mai mare de produsi la o fatare.

Purceii acestor scroafe au avut greutati semnificative mai mari decat cei din loturile martor la 21 zile – 7,61 kg fata de 6,57 kg. Performanta mai buna poate fi datorata numarului mai mare de anticorpi din colostrul scroafelor tratate cu Bio-Mos sau capacitatii produsului Bio-Mos de a capta microorganismele patogene din mediu.

Viteii sunt foarte sensibili la diareea provocata de bacterii, mai ales de E.coli. Bio-Mos demonstreaza o mare capacitate de a lega aceasta clasa de bacterii si s-au efectuat un numar de studii pe plan mondial care arata efectele benefice asupra sanatatii si performantei.

Tabelul 61

Efectul suplimentarii cu Bio-Mos asupra performantei viteilor

(Dildey si col., 1997)

La puii de carne de gaina si curca produsul Bio-Mos a determinat un spor mai mare de crestere si reducerea mortalitatii. Cercetarile efectuate pe plan mondial au dovedit ca produsul Bio-Mos are efecte benefice pentru sanatatea si performantele porcinelor, pasarilor si viteilor. De asemenea produsul Bio-Mos a fost testat cu succes si la alte specii cum ar fi: iepurii, strutii si pestii.

Un alt prebiotic obtinut de firma Alltech il constituie produsul Mycosorb, care reprezinta o formula speciala de oligozaharide pe baza de glucomanani esterificati extrasi din peretii celulari ai culturii de drojdie S.cerevisiae tulpina 1026. Este recomandat pentru capacitatea s-a de a fixa micotoxinele produse de mucegaiuri fara sa capteze vitaminele si mineralele din ratie. Rezultatul este evitarea pierderilor economice care rezulta din impactul organismului cu micotoxinele la urmatoarele specii: suine, pasari, taurine.

Firma Noack comercializeaza in tara noastra prebioticul Mycofix Plus fabricat de Biomin din Austria. Acest produs obtinut din drojdii inactivate uscate de S.cerevisiae inactiveaza micotoxinele din nutreturile combinate destinate porcinelor si pasarilor. Are o eficienta mare in cazul tineretului si reduce pierderile prin mortalitate, mareste sporul in greutate si micsoreaza consumul specific.

Tabelul 62

Rate de utilizare a produsului Mycosorb pentru contaminarea ridicata

Prebioticele pe baza de acizi organici (substante acidifiante)

Acidifiantii se adauga in hrana sau apa de baut a porcinelor si pasarilor mai ales tineretului dar se pot utiliza si in alimentatia viteilor fiind inclusi in substituientii de lapte. Principalii acizi organici utilizati ca prebiotice sunt: acidul formic, acidul propionic, acidul lactic, acidul citric, acidul fumaric, acidul sorbic. In unele produse prebiotice alaturi de acizi organici sunt introduse si unele saruri ale acestora: propionati, citrati, formiati etc. Dozele de utilizare ale acestor produse sunt cuprinse intre 0,1 – 0,3%. Acidifierea hranei sau a apei de baut determina cresterea aciditatii gastrice si transformarea mai rapida a pepsinogenului in pepsina, contribuind astfel la imbunatatirea digestiei proteinelor din hrana. Efectele favorabile sunt obtinute de obicei la tineretul animal care are o aciditate gastrica redusa. Prin realizarea unei aciditati mai mari in tractusul digestiv se formeaza un mediu nefavorabil pentru dezvoltarea unor microorganisme patogene cum sunt: Salmonella, Clostridium, Escherichia. Prin administrarea acidifiantilor la purceii sugari si intarcati s-a imbunatatit sporul in greutate, s-au redus consumul specific, tulburarile digestive si mortalitatile.

In tara noastra firma belgiana Kemin comercializeaza produse pe baza de acizi organici: Myco Curb Dry, Toxi Bind Dry, Acid Lac Dry etc. Alaturi de acizi organici uneori sunt folosite bacterii acidolactice, enzime si electroliti, asa cum este produsul ,,Acid Pak 4 way” fabricat de firma americana Alltech fiind considerat un probiotic complex de generatia a doua. Acest produs este eficient la tineretul animal (purcei, pui, vitei, iepuri) si se administreaza in apa de baut, in nutreturile combinate starter si grower si in inlocuitorii de lapte pentru vitei. In urma administrarii lui creste gradul de utilizare a nutrientilor din hrana, creste sporul mediu zilnic, se micsoreaza consumul specific pe kg spor, se mentine starea de sanatate si se reduc mortalitatile.

Firma Biomin din Austria comercializeaza produsul Biotronic cu rol de acidifiant. Produsul BIOTRONIC SE FORTE administrat in hrana favorizeaza flora bacteriana benefica (lactobacilli), reduce semnificativ mortalitatea la pui si purcei, imbunatateste digestibilitatea nutretului si reduce consumul specific. Acizii organici pot fi utilizati ca substante conservante atat in producerea nutreturilor insilozate cat si in industria nutreturilor combinate.

5.Preparate enzimatice de uz FURAJER

Adaugarea enzimelor furajere in hrana porcinelor, pasarilor si mai recent la rumegatoare contribuie la: cresterea digestibilitatii substantelor nutritive si valorii energetice a nutreturilor; imbunatatirea performantelor productive (spor in greutate, conversia hranei); utilizarea in proportii mari a materiilor prime cu digestibilitate mai scazuta (orz, ovaz); reducerea potentialului poluant al dejectiilor (utilizarea fitazelor la porcine si pasari) si reducerea costurilor hranei pe unitatea de produs.

Utilizarea enzimelor furajere in nutritia animalelor se bazeaza pe urmatoarele: porcinele si pasarile nu pot sintetiza unele enzime cum ar fi β-glucanaza, celulaza, fitaza si ca urmare nu pot sa valorifice eficient substantele nutritive existente in nutreturi. Tineretul animal are echipamentul enzimatic incomplet dezvoltat si datorita acestui fapt substantele nutritive din hrana lor sunt utilizate in proportie mai redusa fata de animalele adulte. Trebuie sa se tina seama si de continutul ridicat in celuloza bruta a nutreturilor care scade digestibilitatea substantelor nutritive.

Unele poliglucide cum sunt: celuloza, hemiceluloza, pentozanii, betaglucanii denumite si poliglucide neamidonoase nu pot fi digerate de monogastrice din cauza lipsei enzimelor specifice acestor substraturi. Boabele de cereale, boabele de leguminoasele, taratele, sroturi de floarea-soarelui contin cantitati mari de poliglucide neamidonoase (PNA). Beta-glucanii se gasesc in cantitati mari in orz si ovaz, pentozanii in taratele de grau, rafinoza in soia, celuloza in srotul de floarea-soarelui.

La producerea enzimelor furajere trebuie sa se tina seama de particularitatile tubului digestiv si ale digestiei la diferite specii de animale. Pe plan mondial sunt comercializate atat produse enzimatice de fermentatie unica cat si amestecuri enzimatice. Daca in hrana porcinelor si a pasarilor se folosec cantitati mari de tarate si srot de floarea soarelui, preparatul multienzimatic trebuie sa contina o proportie mai mare de celulaze si pectinaze.

Pentru tineretul animal, pui, purcei, vitei se folosesc amilazele, proteazele si celulazele. In acest fel adaosul acestor enzime participa alaturi de cele endogene la o mai buna digerare a substantelor nutritive. Pentru utilizarea eficienta a grasimilor adaugate in nutretul combinat se folosesc cu bune rezultate si lipazele microbiene.

La animalele adulte in scopul maririi gradului de digerare a substantelor nutritive se pot utiliza: celulaza, hemicelulaza, pentozanaza, β-glucanaza, xilanaza, fitaza etc.

Compania americana Alltech a obtinut primul preparat enzimatic protejat pentru rumegatoare numit Fibrozyme. Prin administrarea acestui preparat enzimatic la vaci de lapte in amestecul de concentrate a crescut productia de lapte cu 2,5 l/vaca. Aceasta crestere se datoreaza unei ingeste de hrana mai mari si a unei fermentatii rumenale mai eficiente a substraturilor greu digestibile. La tineretul taurin la ingrasat adaosul de acest preparat enzimatic a determinat o crestere a ingestei de substanta uscata si a sporului zilnic.

Fitaza este o enzima obtinuta prin biosinteza care se utilizeaza pentru scindarea substantelor complexe din boabele de cereale care contin fosfor nedigestibil (acid fitic, fitina). Prin utilizarea acestei enzime fosforul este digerat si absorbit. Animalele poligastrice isi produc fitaza, iar probleme apar numai la porcine si pasari la care lipseste aceasta enzima. Fitazele utilizate in hrana animalelor monogastrice diminueaza cu peste 30% continutul in fosfor al dejectiilor de la porcine si pasari.

La noi in tara s-a obtinut un preparat enzimatic pentru porcinele supuse ingrasarii numit subtilaza Z care este adaptata digestiei amidonului si proteinei din cereale iar pentru purcei preparatul aspergiLaza.

Institutul de Cercetari Chimico-Farmaceutice Bucuresti a obtinut prin biosinteza proteaza bacteriana care se foloseste in hrana tineretului porcin intarcat si celulaza Cx care se utilizeaza in hrana puilor de carne si a porcinelor destinate ingrasarii. In prezent nu dispunem de produse enzimatice indigene, acestea fiind aduse in tara de la companii internationale. Astfel compania americana Alltech ofera urmatoarele preparate enzimatice: Allzyme Vegpro pentru srotul de soia, Allzyme FD pentru hidroliza enzimatica a fainii de pene, Allzyme Phytase pentru fosforul fitic si Fibrozyme. Firma Kemin comercializeaza la noi in tara preparatele enzimatice Kemzyme destinate nutreturilor combinate pentru pasari si porcine, iar firma Noack comercializeaza in Romania preparatul multienzimatic Avyzime destinat puilor de carne si preparatul multienzimatic Porzyme destinat purceilor si porcinelor la ingrasat. Firma Austriaca Biomin comercializeaza in tara noastra urmatoarele enzime de uz furajer: Biozym X1000, enzima care foloseste ca substanta activa β-xilanaza (aceasta enzima se include in retetele de nutreturi combinate pentru pasari si porcine care au nivele ridicate de grau, peste 15 – 20%); Biozym G2000 este o enzima furajerǎ ce se include in retetele de nutreturi combinate pentru pasari si porcine cu nivele ridicate de orz (pana la 50%); Biozym M 800, este un produs multienzimatic care se adauga in retetele de nutreturi combinate destinate pasarilor si porcinelor in care se includ porumb, srot de soia si de floarea-soarelui.

Actiunea enzimelor furajere si recomandarile de utilizare a lor sunt prezentate in tabelul 63.

Enzimele de uz furajer sunt adaugate in nutreturile combinate sub forma uscata sau lichida. Cele sub forma uscata sunt initial diluate pe un suport de cereale, tarate sau sroturi macinate foarte fin, realizandu-se un premix de enzima. Doza de administrare in nutreturile combinate este de 0,5 – 1%.

Tabelul 63

Enzime de uz furajer– actiune si utilizare

(dupa P. Halga, 2002)

6. Alti aditivi FURAJERI

Agenti de crestere a palatabilitatii. Din aceasta categorie de substante fac parte aromele furajere si indulcitorii. Sunt recomandate in special tineretului, in scopul obisnuirii cu consumul timpuriu de nutreturi si de a usura astfel trecerea peste etapa intarcarii. Substantele aromantizante se utilizeaza in nutreturile combinate prestarter si starter pentru purcei si in nutreturile pentru porcinele destinate ingrasarii. Cele mai cunoscute substante aromantizante sunt esentele sintetice de capsuni, fragi, vanilina, alaturi de vanilie, cacao si diferite uleiuri eterice vegetale. Doza de includere a acestor produse este de 0,1 – 0,3‰ in inlocuitori de lapte sau nutreturi finite.

Pentru inbunatatirea palatabilitatii nutreturilor si cresterea consumului de hrana indeosebi la purcei se folosesc indulcitorii (edulcoranti). Ca indulcitori artificiali se folosesc: zaharina, alitamul, aspartamul, sorbitolul, ciclamatii etc.

Firma Austriaca Biomin comercializeaza aditivul furajer concentrat Biomin PEP 1000 care are un miros pregnant de plante aromatice si contine extracte de plante uscate si fructo-oligozaharide. Administrat in furaj determina imbunatatirea palatabilitatii, cresterea apetitului si consumului, stimuleaza secretia salivara si gastrica, marind astfel digestia si absorbtia nutrientilor. Inhiba dezvoltarea bacteriilor patogene si are un efect calmant asupra sistemului nervos ducand la linistirea si diminuarea starilor conflictuale si de agitatie in loturile de pasari si porcine. Se recomanda la purcei, la porcine la ingrasat, scroafe gestante cu 10 zile inainte de fatare si 10 zile dupa fatare, la pasari si vitei.

Pigmentii. Substantele apartin carotenoizilor de tipul β-carotenului si a criptoxantinei si astaxantinei si sunt utilizate ca adaosuri la nutreturile combinate cu scopul de a asigura o pigmentare placuta galbenusului de ou cat si pielii puilor broiler. Xantofilele sunt folosite la pasari pentru coloratia pielii si a galbenusului de ou. Ele sunt de origine vegetala fiind extrase din porumb, lucerna sau flori de galbenele (pigment galben) sau din ardei (pigment rosu). Ele mai pot fi obtinute si prin sinteza chimica iar cu ajutorul microorganismelor se pot produce cantitati importante de pigmenti carotenoidici. Pentru pigmentare se poate utiliza extract din lucerna sau boia (faina de Capsicum annum). Extractul de faina de lucerna cu un continut de 1500 mg/kg xantofila si 750 mg /kg caroten se adauga in proportie de 0,2 - 0,3 % din masa nutretului combinat. Pigmentii principali din boia sunt capsantina si capsorubina si se adauga in proportie de 0,1 - 0,2 %.

Substantele antioxidante. Se adauga in scopul de a preveni oxidarea grasimilor (proces ce duce la formarea unor substante toxice), vitaminei A si provitaminei A cat si degradarea unor substante active. Aceste substante se mai pot folosi pentru imbunatatirea metabolismului animal, indeosebi la animalele de reproductie, la cele expuse unor factori de stres puternici sau la hibrizii cu performante ridicate (pui de carne pentru sustinerea performantelor de crestere). Cele mai cunoscute substante antioxidante sunt Etoxiquinul (Santoquinul) si BHT (butilhidroxitoluolul), iar ca antioxidanti naturali se folosesc tocoferoli (vitamina E), gossypol, lecitina. Se introduc curent in grasimile de uz furajer, in cantitati de 100 -500 g/tona, in substituentii de lapte, fainuri animale, faina de lucerna si nutreturi combinate in care predomina porumbul sau ovazul. Cel mai bun antioxidant este considerat Etoxiquinul, deoarece este bine metabolizat in organism.

Substantele emulgatoare (stabilizatore). Se folosesc in scopul mentinerii particulelor de grasime dintr-un mediu lichid in stare de emulsie. Masura se impune in prepararea inlocuitorilor de lapte, in care se incorporeaza de regula si grasimi.

Dintre substantele emulgatoare, lecitina, bogata in colina si fosfolipide are cea mai larga utilizare; in scop furajer se extrage din uleiuri vegetale, cu deosebire din soia. Lecitina se adauga in proportie de 2 - 5%, uneori in combinatii cu alti emulgatori si este hidrolizata, resorbita ca substanta nutritiva.

Substantele conservante. Sunt folosite cu scopul de a preveni mucegairea nutreturilor care au un procent mai ridicat de umiditate; pericolul apare si la nutreturile granulate, insuficient uscate. Dintre aceste substante, cea mai larga utilizare au primit-o acizii organici care au un efect puternic fungicid si bacteriostatic. Semintele de cereale, leguminoase, oleaginoase astfel tratate si conservate sunt bine consumate de animale. Dintre substantele conservante cele mai utilizate sunt: acidul propionic, acidul sorbic, acidul fumaric si acidul formic sau unele saruri ale acestora cum sunt propionatii de K, de Ca sau de Mg si formiatul de Ca. Pentru ca tratamentul sa aiba eficienta maxima, trebuie facut imediat dupa recoltare, iar acoperirea boabelor cu acid propionic sa fie completa. Doza utilizata este cu atat mai mare cu cat umiditatea boabelor la recoltare este mai ridicata si durata de pastrare este mai mare. Astfel, daca la o umiditate de 30 % si o durata de pastrare de circa 3 luni este suficient 1 kg acid propionic la 100 kg boabe (1%), la umiditatea de 35 % si 6 luni durata de pastrare, doza se majoreaza la 1,5 kg / 100 kg boabe.

Tot cu rol fungicid si fungistatic pentru cereale cu o umiditate de pana la 31%, la balotarea fanului incomplet uscat se poate utiliza ureea in proportie de 2 - 3%. Substantele conservante sunt utilizate si in inlocuitorii de lapte praf pentru vitei si purcei si in nutreturile combinate prestarter pentru purcei.

Chemoterapeuticele cuprind un numar mare de produse care se incorporeaza in masa nutreturilor utilizate la animale. Unele din acestea au o dubla actiune in organism: atat biostimulatoare cat si profilactica. Cele mai des utilizate sub forma de premixuri sunt Furazolidona (Pasersannul = 50 % Furazolidona), Dimetridazolul si Acidul arsanilic. Se incorporeaza in nutreturile combinate in doze de 20 - 100 mg/kg.

Tot in grupa chemoterapeuticelor pot fi incadrate coccidiostaticele: Salinomicin, Nicarbazin, Monensin (Elancoban), Amprol plus, Avatec (Lasolacid sodium).