CLASIFICAREA NUTRETURILOR de natura organica sau anorganica

CLASIFICAREA NUTRETURILOR

Prin nutret se intelege orice produs de natura organica sau anorganica, care folosit in hrana animalelor singur sau in amestec asigura acestora desfasurarea normala a proceselor fiziologice, fara a dauna sanatatii. Se considera nutreturi: plantele de nutret, subprodusele obtinute de la industrializarea produselor agricole, produsele de origine animala, minerala si microorganica.

Consumarea nutreturilor de catre animale asigura pe de o parte energia cheltuita pentru mentinerea functiilor vitale, iar pe de alta parte acestea sunt transformate in organism in diferite forme de productie: carne, grasime, lapte, lana, oua.

Clasificarea nutreturilor se face dupa urmatoarele criterii:

1.Dupa origine

a). Nutreturi de origine vegetala

nutreturi verzi provenite din pajisti naturale (pasuni de deal, munte, etc.) sau din culturi (lucerna, trifoi, sparceta, ghizdei, borceag, porumb, graminee perene etc.);

fanuri naturale (de deal, de munte, de padure etc.) si cultivate (de lucerna, de trifoi, de sparceta etc.);

nutret murat (siloz, semisiloz, semifan);

fibroase grosiere (paie si plevuri de cereale, vreji de leguminoase, coceni de porumb, ciocalai de porumb);

graunte de cereale (porumb, orz, ovaz, grau, secara etc.), boabe de leguminoase (mazare, soia, bob, lupin etc.) si seminte de oleaginoase (in, canepa, floarea - soarelui);

radacinoase (sfecla, morcovi), tuberculifere (cartof, topinambur) si bostanoase (bostan, pepene furajer);

fructe de arbori (ghinda, jirul, castanele salbatice);

subproduse rezultate de la prelucrarea industriala a materiei prime vegetale: de la industria moraritului (tarate, zoana, praf de moara), de la industria uleiurilor vegetale (turtele si sroturile de floarea - soarelui, soia, porumb, in dovleac, canepa, bumbac etc.), de la industria zaharului (taitei de sfecla, melasa), de la industria berii (borhotul, coltii de malt, drojdia de bere), de la fabricile de spirt si amidon (borhoturile), de la fabricile de vin si rachiu (tescovina, bostina).

b). Nutreturile de origine animala: faina de peste, de carne, de cadavre, de sange, de oase, lapte, zer, zara etc.

c). Nutreturi de origine microorganica: drojdiile furajere crescute pe diferite medii de cultura.

d). Nutreturi de origine minerala: sare de bucatarie, carbonat de calciu, fosfat dicalcic, sulfat de fier etc.

e). Nutreturi de sinteza: ureea, izobutiliden-diureea, aminoacizi sintetici, preparate enzimatice, corectori de gust, pigmenti etc.

2. Dupa continutul in principii nutritivi

a). Nutreturi concentrate, care la 1 kg au volum mic si valoare nutritiva mare (fainuri animale, graunte de cereale, boabe de leguminoase, sroturi etc.).

b). Nutreturi voluminoase, care la 1 kg au volum mare si valoare nutritiva mica (nutreturile verzi, fanurile, fibroasele grosiere, radacinoasele, tuberculiferele, bostanoasele, nutreturile murate, borhoturile etc.).

3. Dupa continutul in apa

a). Nutreturi uscate, care contin sub 15% apa (fanurile, fibroasele grosiere, fainurile animale, grauntele de cereale, boabele de leguminoase, nutreturile minerale etc.).

b). Nutreturi suculente, care contin pana la 80% apa (nutretul verde, radacinoasele, bostanoasele, nutretul murat etc.). Excesul de apa din aceste nutreturi este dat de apa de vegetatie, care are un rol important in organismul animal.

c).Nutreturi apoase, care contin pana la 95% apa (borhoturile de la fabricile de spirt, de amidon, de bere etc.). Excesul de apa din aceste nutreturi este dat de apa de preparatie (apa adaugata in timpul procesului de prelucrare industriala a materiei prime) care nu are valoare pentru organismul animal.

4.Dupa compozitia chimica

a).Nutreturi bogate in proteine (nutreturile de origine animala, sroturile, drojdiile furajere, boabele de legiuminoase etc.).

b).Nutreturile bogate in grasimi (semintele de oleaginoase, jirul, turtele de oleaginoase, jumarile industriale etc.).

				Nutreturi verzi
				Nutreturi murate
				Fanuri
				Grosiere
				Radacinoase, tuberculi, bostanoase
		1. De origine vegetala
				Seminte si fructe
				Subproduse provenite din prelucrarea industriala a produselor vegetale de la industriile: moraritului, uleiurilor vegetale, zaharului, amidonului, conservelor de legume, berii, spirtului, vinului si rachiului
NUTRETURI
				Laptele si subprodusele lui
				Subproduse de la industria
		2. De origine animala		carnii si pestelui
				Alte surse de nutret de origine animala
		3. De origine microorganica		Drojdiile furajere
				Saruri de calciu
		4. De origine minerala		Saruri de fosfor
				Alte saruri
		5. Nutreturi de sinteza (uree, aminoacizi sintetici, enzime etc.)

Fig. 17.Clasificarea nutreturilor dupa origine

c).Nutreturile bogate in celuloza (fibroasele grosiere, fanurile etc.)

d). Nutreturile bogate in zaharuri (morcovii, sfecla furajerǎ, melasa, zaharul brut etc.).

e).Nutreturi vitaminice, care sunt bogate in caroten sau vitamina A (morcovii, nutretul verde, faina de fan, untura de peste etc.), in vitaminele complexului B (drojdia de bere, drojdia furajerǎ), in vitamina E (grauntele de cereale germinate, nutretul verde).

Dintre criteriile mentionate in practica se utilizeaza cel mai mult criteriul dupa origine.