NUTRETURILE DE ORIGINE VEGETALA

1. NUTRETURILE VERZI

Nutretul verde reprezinta hrana de baza a animalelor de ferma pe timpul verii. El este bogat in substante proteice cu valoare biologica ridicata in substante minerale si vitamine, fiind considerat din acest punct de vedere un nutret complet. El este un nutret suculent (contine 70 - 80% apa), consumat cu placere de animale, continand substante nutritive usor digestibile. Fata de celelalte nutreturi, este mai bogat in provitamina A, vitaminele E, C, B₁, fapt ce contribuie la intensificarea productiei si la mentinerea starii de sanatate a animalelor. Fiind un nutret bogat in substante nutritive si economic se impune folosirea lui pe scara larga in alimentatia tuturor speciilor de animale de ferma.

Nutretul verde poate constitui in timpul verii singura hrana a ovinelor, cat si a tineretului bovin in varsta de peste 10 luni. La vaci de lapte, se poate obtine o productie zilnica de pana la 15 - 18 litri numai pe baza de nutret verde. De asemenea, la porcine poate inlocui intre 20 - 30% hrana concentrata, iar la pasarile intretinute in sistemul extensiv este de neinlocuit in timpul verii.

Nutretul verde se poate obtine de pe pajistile naturale permanente si temporare, din culturi de plante furajere anuale si perene si din resurse ocazionale ca: frunze de sfecla, resturi din gradinile de legume, stuf, frunzar etc.

1.1. Pasunea naturala

Iarba de pe pasuni reprezinta un nutret valoros care se foloseste in hrana animalelor de ferma. Valoarea nutritiva superioara a pasunii se datoreaza faptului ca plantele sunt consumate in stadiu tanar cand continutul lor in substante nutritive este foarte ridicat, mai ales in ceea ce priveste proteina digestibila, carotenul, substantele minerale (calciu, fosfor, potasiu) si cantitati insemnate din vitaminele complexului B, C, D, E etc.

Iarba de pe pasune reprezinta un nutret complet si bine echilibrat, iar miscarea animalelor in aer liber, sub influenta razelor solare influenteaza favorabil sanatatea si functia de reproductie.

Tineretul de reproductie crescut pe pasune nu se imbolnaveste de rahitism, datorita formarii vitaminei D, care influenteaza asimilarea calciului si fosforului.

Data inceperii pasunatului reprezinta o importanta deosebita. Daca se pasuneaza primavara devreme, cand solul este inca umed, solul se taseaza, iar plantele valoroase vor dispare cu timpul. De asemenea se formeaza denivelari ale terenului, musuroaie, iar pe terenurile in panta incep procesele de eroziune a solului.

Pasunatul prea tarziu, cand continutul in celuloza din plante creste mult, iar proteina scade, nu este recomandat, deoarece scade consumabilitatea si efectul nutritiv al ierbii. In situatiile in care s-a depasit momentul optim de incepere a pasunatului, se recomanda recoltarea pentru fan a suprafetelor respective.

Stabilirea datei optime pentru inceperea pasunatului, este in functie de inaltimea ierbii, precum si de gradul de umiditate a solului. Pe pasunile formate din specii inalte, pasunatul poate incepe la inaltimea plantelor de 15 - 20 cm, iar in cazul pasunilor cu ierburi scunde, la inaltimea de 10 - 15 cm. Pajistile temporare se pasuneaza cand plantele au atins inaltimea de 30 cm. Animalele au acces pe pasune cand solul este zvantat. Pasunatul inceteaza cu 3 - 4 saptamani inaintea ingheturilor permanente.

Valoarea nutritiva a pasunilor depinde de compozitia floristica si poate fi influentata de prezenta unor plante toxice care produc animalelor tulburari digestive, respiratorii si nervoase. O pasune buna are in compozitia sa 60 - 80% graminee si 40 - 20% leguminoase. Substantele toxice din plante apartin alcaloizilor, glicozizilor, toxalbuminelor, uleiurilor eterice, saponinelor si nitrilglicozizilor. Dintre plantele toxice amintim: margaritarul, rasfugul, macul de camp, rostopasca, piciorul cocosului, calcia calului, nemtisorul de camp, omagul, ciumafaia, masalarita, matraguna, lanarita, mustarul, cucuta de apa, laptele cucului, brandusa de toamna, stirigoaia, veninarita, neghina si altele.

De retinut faptul ca toxicitatea variaza de la o zona la alta in functie de clima, sol, varsta plantelor, specia si categoria de animale.

Pentru a evita intoxicatiile animalelor, se recomanda ca inainte de pasunat, sa li se administreze fanul. Cand plantele toxice sunt mai frecvente pe anumite parcele, se va evita pasunatul, urmand ca acestea sa fie cosite.

In functie de compozitia floristica si zona geografica pajistile naturale din tara noastra reprezinta mai multe tipuri, care difera intre ele in ceea ce priveste productia si valoarea lor nutritiva. Astfel ele se pot clasifica in pajisti zonale (de campie si podisuri joase; de dealuri si podisuri inalte; de munte si alpine) si azonale (de saraturi, balti si mlastini). Valoarea nutritiva a pasunii variaza in limite foarte largi: 0,09 - 0,22 U.n. si 10 - 25 g proteina digestibila la 1 kg, sau 0,16 - 0,27 UNL/kg si 14 - 25 g PDIN/kg; 13 - 24 g PDIE/kg.

1.2. Nutreturile verzi cultivate

In vederea cultivarii plantelor pentru nutret verde se aleg speciile care au o productivitate mare la hectar si un continut ridicat in substante nutritive. Astfel, pentru animalele de ferma, din acest punct de vedere, cel mai bine corespund lucerna, trifoiul si porumbul. La acestea se adauga in suprafete mici alte culturi anuale sau perene.

Leguminoase perene folosite ca nutret verde

Lucerna. Este una dintre cele mai valoroase plante de nutret pentru toate speciile de animale. Are un continut ridicat in proteina, substante minerale (calciu) si vitamine (A, B, C, D, E, si K). Continutul in proteina si calciu creste cu avansarea in vegetatie, pana la jumatatea infloririi. Ca nutret verde se foloseste pana in faza de inflorire. In stadiu prea tanar are efect laxativ la vitei si cabaline. Dupa inflorire, in perioada de formare a pastailor, creste continutul in saponine, astfel data in hrana bovinelor si cabalinelor poate cauza imbolnaviri.

Valoarea nutritiva a lucernei variaza cu stadiul de vegetatie, avand maximum de U.n. si P.d. in perioada de la inceput si pana la jumatatea infloririi dupa care valoarea scade, datorita cresterii continue a continutului in celuloza.

Datele prezentate in tabelul 28 arata ca de la imbobocit si pana la infloritul deplin, proteina scade cu aproape 64%.

Valoarea nutritiva a 1 kg lucerna verde este de 0,16 U.n. si 30 g P.d. sau 0,17 - 0,20 UNL si 16 - 25 g PDIN; 12 - 18 g PDIE.

Tabelul 28

Influenta epocii de recoltare asupra calitatii lucernei

(% din substanta uscata)

Lucerna verde constituie un nutret valoros mai ales pentru tineretul animal destinat reproductiei, pentru reproducatorii masculi, vacile lactante, ovinele de reproductie si pentru femelele gestante din toate speciile. Avand un continut ridicat in proteina este necesar ca in ratia vacilor sa se adauge nutreturi bogate in glucide (concentrate, masa verde, paie). Stimuleaza productia de lapte si mareste rezistenta la imbolnaviri. Reprezinta o sursa de vitamina K pentru porcine, iar la gainile ouatoare influenteaza favorabil culoarea galbenusului. La animalele de ferma lucerna se poate folosi in ratie in urmatoarele cantitati: la vaca 45 - 60 kg, la iapa 35 - 40 kg, la tineretul bovin si cabalin de reproductie 10 - 25 kg, la ovine de reproductie 3 - 8 kg, iar la porcinele de reproductie in functie de varsta 1,5 - 10 kg. La caii de tractiune se pot da 20 - 35 kg lucerna verde.

La reproducatorii masculi lucerna verde se poate administra in ratie in cantitatile: 10 - 25 kg la tauri, 5 - 7 kg la berbeci, 20 - 30 kg la armasari, 4 - 7 kg la vieri.

La porcine lucerna trebuie administrata pana la inceputul infloririi, permitand astfel o mai buna asimilare a substantelor nutritive. Porcinele pot consuma lucerna prin pasunare, indeosebi tineretul si scroafele si prin administrarea la padoc. La pasarile adulte si tineretul aviar se recomanda lucerna verde, tanara si tocata.

In alimentatia taurinelor si ovinelor cu lucerna verde pot sa apara tulburari gastrointestinale (meteorizatii sau balonari). Dupa o brumare, in toamna pericolul meteorizarii este mai mare. Pentru a preveni aceste tulburari, se recomanda sa se respecte unele reguli in folosirea lucernei in stare verde la rumegatoare:

lucerna se va introduce treptat in hrana animalelor, astfel incat cantitatile maxime sa se dea dupa 7 - 8 zile; in aceasta perioada lucerna se da dupa o usoara palire, in amestec cu fibroase, sau dupa ce animalele au consumat alte nutreturi;

se va evita administrarea lucernei in stare umeda; in acest scop pasunatul se va face dupa ce s-a ridicat roua sau in cazul ploilor dupa zvantarea plantelor;

adapatul animalelor sau alimentarea cu alte nutreturi suculente sa nu se faca decat cel putin cu o ora inainte sau dupa consumarea lucernei.

O forma superioara de utilizare o reprezinta procedeul de deshidratare in faina de fan sau in granule si brichete nutreturire. Faina de fan se foloseste in alimentatia porcinelor, pasarilor si in producerea nutreturilor combinate.

In alimentatia porcinelor, faina de lucerna se foloseste sub forma uscata sau inmuiata cu apa si se administreaza in 2 - 3 tainuri, in urmatoarele cantitati: vieri de reproductie 0,3 - 1 kg/zi; scroafe gestante in primele 2 luni 0,5 - 1,5 kg/zi si 0,2 - 0,6 kg/zi in ultimele 2 luni de gestatie; scroafe cu purcei 1 - 1,5 kg/zi; purcei intarcati, varsta 2 - 4 luni 0,1 - 0,3 kg/zi; tineret porcin de reproductie de la 4 - 6 luni 0,2 - 0,3 kg/zi; tineret porcin de reproductie de la 6 - 10 luni 0,3 - 0,6 kg/zi.

Trifoiul rosu este o planta de nutret care da productii mari numai in regiunile umede si racoroase. Compozitia chimica, cat si valoarea nutritiva a trifoiului este apropiata de cea a lucernei. Trifoiul se poate folosi in alimentatia tuturor animalelor de ferma in aceleasi cantitati si cu respectarea acelorasi reguli ca si pentru lucerna. Are 0,18 U.n. si 26 g P.d. la 1 kg; 0,19 UNL si 21 g PDIN; 18 g PDIE.

Recoltat inainte de inflorire serveste la prepararea fainii de fan folosita in hrana porcinelor si pasarilor.

Lucerna si trifoiul se pot cultiva in amestec cu gramineele perene. Sub aceasta forma, pe langa realizarea unei productii ridicate la hectar este prevenita meteorizarea la rumegatoare in cazul utilizarii ca masa verde.

Sparceta este o planta foarte buna de nutret pentru terenurile calcaroase si uscate. Se foloseste in stare verde pana la inceputul infloririi. Spre deosebire de lucerna si trifoi nu produce meteorizarea rumegatoarelor. Are 0,17 U.n. si 27 g P.d. la 1 kg; 0,17 UNL si 20 g PDIN; 17 g PDIE.

In alimentatia animalelor de ferma sparceta se poate folosi in aceleasi cantitati ca si lucerna si trifoiul. Se poate utiliza un timp scurt ca masa verde. Dupa inflorire se lignifica rapid si nu mai este consumata.

Alte leguminoase perene: ghizdeiul, sulfina se cultiva mai rar in cultura pura fiind incluse in amestecurile pentru insamantarea pajistilor temporare.

Leguminoase anuale folosite ca nutret verde

Mazarea furajerǎ este utilizata dupa inflorire. Valoarea nutritiva maxima o are in faza de formare a pastailor, avand o influenta favorabila asupra productiei de lapte si calitatilor gustative ale untului. Se cultiva in amestec cu orz sau ovaz.

Mazarichea se cultiva in special in amestec cu o graminee formand borceagurile de toamna sau primavara.

Borceagul, la bovine, cosit si in adapost se administreaza 50 - 70 kg/zi. Este folosit bine pana la inspicare. Dupa aceasta faza se foloseste tocat sau pentru insilozat.

Gramineele anuale folosite ca nutret verde

Porumbul masa verde se poate administra la vaci de lapte 30 - 70 kg/zi, la taurine adulte la ingrasat 50 - 80 kg/zi, iar la tineret taurin 30 - 40 kg/zi. Se utilizeaza in hrana animalelor cand plantele au ajuns la inaltimea de 50 - 60 cm si pana la inspicare. Are un continut ridicat in zahar si mai redus in proteina, fapt pentru care se recomanda sa fie administrat in hrana in amestec cu alte nutreturi (lucerna).

Secara masa verde insamantata toamna asigura primul nutret verde primavara. Se foloseste din momentul in care plantele au inaltimea de 20 cm si pana la inspicare. Dupa inspicare nu este consumata de animale decat sub forma tocata si in ametesc cu alte nutreturi. La vaci de lapte se poate administra in cantitati de 50 - 60 kg/zi.

Iarba de Sudan, in anii secetosi si in stadiu tanar poate produce intoxicatii. Se recomanda sa fie utilizata de la inaltimea de 40 - 50 cm si pana la inspicare. Nu se administreaza la vacile gestante si tineret.

Sorgul se cultiva in regiunile secetoase si are un continut ridicat in glucide. Se poate da la vaci de lapte in cantitate de 40 - 60 kg. In anii secetosi are un continut ridicat in nitrilglicozizi. Prin uscare in fan, sau insilozat, isi pierde toxicitatea.

Alte plante cultivate pentru nutret verde

Rapita masa verde poate fi folosita ca nutret verde de primavara timpuriu si pana toamna tarziu. Dupa inflorire are un gust amar. Trebuie folosita pana la inflorire deoarece dupa aceasta faza se lignifica si devine amara, diminuand ingestibilitatea si digestibilitatea substantelor nutritive. Daca se foloseste in cantitati mari poate produce tulburari gastrointestinale si nefrite. Se foloseste in hrana vacilor de lapte cand are inaltimea de 30 - 40 cm si pana la inflorire. Influenteaza favorabil productia de lapte si continutul acestuia in proteina. Daca se administreaza la vaci dupa inflorire, laptele primeste un gust neplacut. La inceput, se dau in hrana cantitati mici 20 - 25 kg, iar dupa obisnuire consumul ajunge la 60 kg/zi.

Varza furajerǎ la vaci de lapte nu se da mai mult de 20 - 25 kg/zi. Contine, mai ales in anii ploiosi, un factor care inhiba activitatea glandei tiroide.

Floarea - soarelui se cultiva numai in regiunile secetoase si in amestec cu porumb, sorg, soia. Se foloseste numai sub forma tocata.

In tabelul 29 sunt redate cantitatile de nutreturi verzi ce se pot administra animalelor, in functie de specie, sex si varsta.

Tabelul 29

Consumul de nutret verde pe cap si zi (kg)

Reguli generale de utilizare a nutreturilor verzi

Efectul optim in alimentatia animalelor cu nutreturi verzi se obtine daca se respecta anumite reguli. Astfel, animalele vor fi obisnuite treptat cu nutretul verde timp de 10 - 15 zile. Se recomanda ca pasunile naturale sa fie utilizate numai dupa ce stratul vegetal a atins inaltimea de 10 - 15 cm, iar in cazul pajistilor semanate pentru pasunat inaltimea de 20 - 30 cm.

Nutretul verde se administreaza proaspat si nu incins si nici plouat sau cu roua. Trecerea de la un nutret verde la altul trebuie sa se faca in mod treptat, in cel putin 8 - 10 zile, mai ales in cazul lucernei sau trifoiului. Nutretul verde din plantele anuale se poate folosi din momentul in care plantele au atins inaltimea de 30 - 40 cm si pana la inspicare (exceptie face ovazul care poate fi consumat si in faza de inspicare). Nutretul verde provenit din cultura de lucerna sau trifoi, se lasa in brazda pentru palire pana la 2 - 3 ore, apoi se administreaza animalelor.

Tabelul 30

Valoarea nutritiva a principalelor nutreturi verzi utilizate in hrana rumegatoarelor

Nr. crt

Nutreturi verzi

SU (g/kg)

Valoare nutritiva /kgSU

Valoare energetica

Valoare proteica ( g)

Unitati de incarcare digestiva

Componenti minerali (g)

UFL

UFC

PDIA

PDIN

PDIE

UIDO

UIDL

UIDB

Ca

P

Pajisti de ses, inainte inspicare

Pajisti de ses, inspicare

Pajisti de ses, inflorire

Pajisti de deal, inainte inspicare

Pajisti de deal, inspicare

Pajisti de deal, inflorire

Dactylis, inceput inspicare

Dactylis, inspicare

Lolium, inceput inspicare

Lolium, inspicare

Secara, inceput inspicare

Secara, inspicare

Orz, inflorire

3.C

Iarba de sudan, inceput inspicare

Iarba de sudan, inceput inspicare

Porumb

Lucerna, inceput inflorire

Lucerna, inflorire

Trifoi,inceput inflorire

Trifoi, inflorire

Mazariche, inflorire

Mazare furajera

Floarea soarelui

Varza furajera

Rapita

UFL - unitati nutreturire lapte;

UFC - unitati nutreturire carne;

PDIA - proteine digestibile in intestin de origine alimentara, exprimata in g/kg;

PDIN - PDIA + proteinele microbiene digestibile in intestin, corespunzand azotului, nutretului fermentat in

rumen (g/kg).

PDIE - PDIA + proteinele microbiene digestibile in intestin, corespunzand energiei nutretului fermentat in

rumen (g/kg);

UIDO - valoarea de incarcare digestiva a unui nutret, exprimata in unitate de incarcare digestiva pentru ovine;

UIDL - unitatea de incarcare digestiva pentru vaca de lapte;

UIDB - unitatea de incarcare digesitva pentru celelalte bovine.

Pasunatul pe o pasune luxurianta si tanara, fertilizata cu azot, cauzeaza in special dimineata cand animalele sunt flamande, colici si balonari. Un sistem economic de utilizare a nutretului verde il constituie intretinerea animalelor in tabere de vara amenajate cu adaposturi simple, unde sunt scoase la pasunat.