NUTRETURILE MINERALE

Pentru echilibrarea ratiilor in substante minerale, trebuie administrate anumite suplimente minerale. Acest supliment este format fie din diversi compusi minerali (NaCl, sulfat de cupru), fie din nutreturi de origine animala care au un continut ridicat in substante minerale in special calciu si fosfor (faina de oase, faina de scoici, cojile de oua).

1.MINERALE ANORGANICE

Sarea de bucatarie reprezinta sursa de Na si Cl. Nutreturile obisnuite sunt deficitare in Na dar contin cantitati suficiente de Cl ceea ce face dificila echilibrarea ratiilor in cele doua minerale.

Cantitatea necesara a se adauga in ratia zilnica difera in functie de: natura ratiilor, respectiv structura lor; nivelul productiei animale; temperatura si umiditatea mediului; categoria de varsta, forma de productie. La tauri necesarul de sare este de 35 - 72 g/zi; la berbeci 10 - 20g/zi; la armasari 15 - 20g/zi; la vieri 12 - 28g/zi; la vacile de lapte se va asigura zilnic 50 - 80g sare, la vacile gestante 25 - 50g/zi; la tineretul bovin 5 - 20g/zi; la bovine adulte la ingrasat 50 - 60g/zi, la tineret bovin la ingrasat 30 - 40g/zi; la oi gestante si in lactatie 8 - 10g/zi, tineret ovin de prasila 5 - 10g/zi, ovine la ingrasat 5 - 8g/zi; la iepe gestante si in lactatie 15 - 20g/zi, tineret cabalin 11 - 42g/zi; la scroafe gestante 15 - 30g/zi, scroafe in lactatie 20 - 45g/zi, tineret porcin de prasila 3 - 12g/zi si tineret porcin la ingrasat 4 - 22g/zi; pasari 0,05 - 1,5g/zi,

Nivelurile de suplimentare a ratiilor cu NaCl la diferite specii si categorii de animale sunt apropiate de cerintele reale ale animalelor si sunt mult inferioare nivelurilor care ar putea deveni toxice (tabelul 52).

Tabelul 52

Suplimentul de NaCl la diferite specii si categorii de animale

Sursa: Berger,1993 (citat de P. Halga, 2005)

La pasari, nivelul maxim de sare introdus in hrana nu trebuie sa depaseasca 1%, limitele optime fiind intre 0,25 - 0,50%. Deficitul de sare sau sodiu la pasari poate duce la scaderea consumului de nutret combinat, reducerea cresterii, a productiei si la o conversie mai slaba a nutreturilor (NRC, 1994). La deficitul de sodiu din hrana, pasarile devin vulnerabile la boli, prin slabirea sistemului imunitar. Excesul de sodiu in nutreturile pentru pasari poate duce la deprecierea asternutului (umed), productie redusa, mortalitate ridicata, fiind toxic, iar tineretul este mai sensibil decat adultele (NRC, 1994).

Sarea se administreaza la animale sub forma macinata in amestecurile de concentrate sau nutreturi combinate si sub forma de bulgari sau brichete pentru lins. Sarea poate fi asociata cu alte minerale (Fe, Cu, Zn, Mn, Co, I, Se), antihelmintice (vermifuge), substante ionofore (Monensin, Lasalocid) pentru taurine si ovine la pasune, antibiotice (oxitetraciclina), vitaminele A si D, magneziul pentru prevenirea tetaniei de iarba, sau sulful in cazul folosirii surselor de azot neproteic la rumegatoare.

Cantitatea de sare pe care o ingera un animal poate depasi limitele, cu conditia ca acestea sa aiba apa la discretie. In caz contrar apar intoxicari. Mai sensibile la cantitati mari de sare sunt porcinele si pasarile. In lipsa apei, acestea mor prin deshidratarea tesuturilor, cauzata de sare.

In regiunile unde solul si apa sunt sarace in iod se foloseste sarea iodata, care contine 5 mg iodura de potasiu la 1 kg clorura de sodiu. Sarea se aseaza intr-un strat de 5 - 6 cm grosime si se stropeste cu solutie de iodura de potasiu. Se folosesc 3 g iodura de potasiu la 1 l apa, pentru 100 kg sare.

Carbonatul de calciu reprezinta sursa de calciu. Pentru prepararea calciului furajer de buna calitate se cere ca materia prima sa contina cel putin 93% CaCO₃ si cel mult 3% nisip. Ca materie prima se poate utiliza piatra de var si creta, care se administreaza sub forma macinata. Se introduce in nutretul combinat in proportie de 6,5 - 7% la pasarile ouatoare, 1 - 1,5% la celelalte categorii de pasari si la porcine. In structura amestecului de concentrate pentru rumegatoare se incorporeaza in proportie de 1 - 1,5%. In cazul ratiilor la rumegatoare pe baza de siloz sau frunze si colete de sfecla se administreaza 1,5 - 2 g creta furajerǎ la 1kg din nutreturile amintite, pentru tamponarea acizilor organici din siloz si a acidului oxalic din frunzele de sfecla.

Cojile de oua contin 95 - 98% substante minerale, din care calciu sub forma de carbonat reprezinta 90%. Dupa sterilizare si maruntire se pot folosi ca sursa de calciu in amestecurile de concentrate destinate pasarilor si porcinelor. Se dau in proportie de 1 - 2% din substanta uscata a hranei.

Fosfatii furajeri se utilizeaza mai ales in hrana tineretului in crestere si pentru femele in lactatie, asigurand fosforul si calciul in ratia animalelor. Redam in tabelul 53 lista celor mai frecvente surse anorganice de fosfor utilizate in hrana animalelor monogastrice.

Tabelul 53

Suplimentele de fosfati furajeri utilizati in hrana animalelor

Fosfatii furajeri se utilizeaza in structura nutreturilor combinate pentru porcine si pasari in proportie de 0,5 - 1,5%, iar in amestecul de concentrate destinat rumegatoarelor se introduc in proportie de 0,5 - 1%.

Sarea fina de Tazlau. La tineretul si animalele adulte de reproductie adaosul de potasiu in hrana sub forma de saruri fine de Tazlau determina cresterea sporului mediu zilnic, sporirea fecunditatii si reducerea consumului de hrana pe unitatea de produs.

Dupa Gh. Salajan si col. proportiile de saruri fine de Tazlau care asigura cerintele de NaCl si suplimentul optim de potasiu sunt: pentru vitele de reproductie de la varsta de 6 luni pana la prima fatare, 1,14% din substanta uscata a ratiei (50 g/zi intre 6 - 9 luni; 100 g/zi intre 9 - 18 luni si 110 - 120 g/zi intre 18 - 21 luni); pentru tineretul porcin si scroafe de reproductie 1% din greutatea nutretului.

Faina de oase este foarte bine utilizata de animale, reprezinta o sursa de calciu si fosfor. Se foloseste in amestec cu uruieli de concentrate in urmatoarele cantitati: 25 - 30 g la taurine si cabaline; 10 - 20 g la ovine si porcine si 1 - 3 g la pasari. Se incorporeaza in structura nutreturilor combinate destinate porcinelor si pasarilor in proportii de 0,5 - 0,7 %.

Sursele de asigurare ale macroelementelor si microelementelor sunt redate in tabelul 54.

Tabelul 54

Sursele de asigurare al macro - si microelementelor

(dupa Lavinia Stef, 2002)

2.MINERALELE ORGANICE

In ultimii ani, nutritionistii acorda o importanta deosebita obtinerii si utilizarii mineralelor organice in hrana animalelor. In aceasta forma, mineralul sau microelementul respectiv este legat chimic de un agent chelatant sau ligand, reprezentat de aminoacizi sau peptide. De aici provine si denumirea de minerale sau oligoelemente proteinate. In nutreturile vegetale si animale se intalnesc multe microelemente sub forma de complecsi proteinati sau chelati. Pentru obtinerea mineralelor organice se pot folosi drojdiile furajere, care au un continut ridicat in saruri minerale. Daca mediul de cultura este deficitar in sulf, drojdiile pot sa incorporeze seleniul sub forma de selenometionina si selenocisteina, in cantitati mult mai mari decat cerintele lor nutritive. Anumite tulpini de drojdie sunt capabile sa formeze peste 97% selenometionina. O astfel de tulpina de S. cerevisiae este utilizata in producerea de Sel-plex (seleniu organic) obtinut de firma americana Alltech. Organismul animal absoarbe si metabolizeaza selenometionina in acelasi fel ca si metionina.

Mineralele organice au o biodisponibilitate si o activitate biologica mult mai mare comparativ cu a sarurilor anorganice si pot fi folosite in doze mai mici. Ele sunt mai stabile fata de reactiile adverse induse in tractusul digestiv de alti nutrienti din hrana. Se stocheaza in cantitati mai mari decat formele anorganice la nivelul ficatului, muschilor sau in produse (lapte, oua) constituind rezerve pentru organismul animal si sursa importanta de microelemente pentru alimentatia omului. Administrate in hrana femelelor gestante si lactante, mineralele organice trec mai usor prin placenta spre fetusi, iar laptele este mai bogat in microelemente, determinand marirea numarului de produsi viabili, imbunatatirea performantelor de crestere ale tineretului si reducerea mortalitatii. Microelementele proteinate imbunatatesc de asemenea, performantele de productie, activitatea de reproductie si protejeaza sanatatea animalelor.

Mineralele organice de mare importanta pentru nutritia animalelor sunt: fierul, cuprul, zincul, seleniul si cromul. Firma americana Alltech a realizat si comercializeaza produsele minerale Sel-plex si Bioplex care cuprind formule diferite de microelemente minerale pentru porcine, pasari si vaci de lapte.

Redam in continuare efectele acestor produse asupra performantelor de productie si reproductie la diferite specii de animale.

La vaci de lapte - mineralele organice au un rol benefic in reluarea dezvoltarii foliculare si in cresterea fertilitatii. Lyons (1993) in urma experientelor efectuate pe 1800 vaci, prin inlocuirea selenitului de sodiu cu seleniul organic, obtine o reducere a numarului de insamantari artificiale pentru obtinerea unei gestatii. Prin utilizarea produsului Bioplex-Dairy la vaci, rata gestatiei la prima insamantare artificiala a fost mai mare la lotul tratat (65 % fata de 58%). Aceste rezultate arata ca mineralele Bioplex au un rol benefic in reproductia vacilor de lapte. Kellogg (1990), in urma cercetarilor efectuate pe vaci, constata ca zincul organic determina scaderea numarului de celule somatice cu 22 - 50%, in functie de doza de zinc utilizata si cresterea productiei de lapte. Multe cercetari s-au orientat spre reducerea numarului de celule somatice in timpul suplimentarii cu zinc organic, deoarece acesta are biodisponibilitate mai mare la rumegatoare decat formele anorganice (Harmon, 1998).

Haris (1995), in urma administrarii unui supliment de 400 mg zinc pe vaca si zi sub forma de Bioplex Zn, constata o reducere a numarului de celule somatice la lotul experimental cu 24% si o crestere a acestora cu 36% la lotul martor. Numarul de celule somatice la lotul experimental a fost la sfarsitul experientei cu 57 % mai mic. Rezultatele acestei cercetari sunt prezentate in tabelul 55.

Tabelul 55

Reducerea numarului de celule somatice in cazul utilizarii mineralelor

organice (dupa diferiti autori)

Utilizarea mineralelor organice la porcine. Rolul potential al mineralelor organice in nutritia porcinelor a fost studiat pe larg de Close W. (1998). Adaosul de fier organic in doze de 600 g Bioplex Fe/t in nutreturile combinate pentru scroafe in lactatie, a determinat greutati mai mari la purceii intarcati. Aceste cercetari au aratat ca prin suplimentarea hranei scroafelor gestante si lactante cu fier proteinat va creste numarul purceilor viabili, au un spor de crestere mai mare, sunt mai sanatosi si supoarta mai usor stresul de intarcare.

De asemenea, cuprul proteinat are o biodisponibilitate mai buna decat formele anorganice. Bioplex Cu in doza de 100 ppm/kg nutret la purceii intarcati determina un spor mediu zilnic mai bun cu 10,8%, un consum specific mai mic cu 5,1% si o mai buna uniformitate a lotului fata de purceii lotului martor (Close W., 1999).

Administrarea seleniului organic in alimentatia scroafelor lactante, la acelasi nivel cu selenitul de sodiu, a determinat cresterea continutului de seleniu a laptelui de circa 3 ori, iar la purceii sugari s-a inregistrat un spor mediu zilnic mai mare cu circa 10g/zi si o mortalitate mai redusa (Close W., 1999). Sara A. si col. (2004), in urma administrarii seleniului organic (Sel-plex) in hrana scroafelor aflate in ultima luna de gestatie si in lactatie, in proportie de 0,03% constata urmatoarele: cele mai bune rezultate au fost obtinute la purceii care provin de la scroafele care au primit in hrana Sel-plex, respectiv o crestere a masei corporale a purceilor la intarcare cu 8,25%, a sporului mediu zilnic cu 8,20% si imbunatatirea starii de sanatate.

Utilizarea cromului organic, in comparatie cu formele anorganice, duce la cresterea numarului de produsi pe fatare la scrofite si scroafe (Lindemann, 1996).

Utilizarea mineralelor organice la pasari. In tabelul 56 sunt prezentate efectele suplimentarii cu Bioplex Cu la pui broiler.

Tabelul 56

Efectul suplimentarii cu Bioplex Cu asupra performantei broilerilor

(diverse sexe, 42 de zile)

(Mathis, 1999)

Cele mai bune rezultate s-au obtinut la lotul care a primit Bioplex Cu (50 ppm Cu).

La puii broiler utilizarea seleniului organic (Sel-plex) prezinta mai multe avantaje. Are un impact pozitiv asupra cresterii penajului. O mai buna dezvoltare a penajului inseamna o prelucrare mai usoara, o reducere a leziunilor pielii, un metabolism energetic mai eficient. In acest caz energia de intretinere si necesarul de nutret sunt mai scazute.

Tratarea puilor de carne cu seleniu organic a dus la reducerea seminificativa a consumului specific/kg spor la puii de carne care au primit seleniu organic (tabelul 57).

Tabelul 57

Efectul sursei de seleniu asupra performantei la puii broiler

(Caskey, 1997)

In cercetarile efectuate de Sara A. si col., (2004), se constata influenta favorabila a seleniului organic asupra performantelor de productie la puii de carne (tabelul 58).

Tabelul 58

Efectele Seleniului organic (Sel-plex) asupra performantelor de productie

la puii de carne

(dupa Sara A. si col., 2004)

De asemenea s-a constatat ca seleniul organic a imbunatatit greutatea eviscerata si productia de carne - piept.

La pasarile ouatoare, folosirea seleniului organic a determinat o crestere a continutului de seleniu in ou cu 20% fata de rezultatele obtinute cu seleniul anorganic.

Sara A. si col. (2005) urmarind principalii indici de productie si consum inregistrati la gaini ouatoare constata influenta favorabila a Seleniului organic administrat in hrana in doza de 0,03% asupra intensitatii ouatului, greutatii medie a oualor si conversei nutretului in productia de oua (tabelul 59).

Tabelul 59

Efectele Seleniului organic (Sel-plex) asupra performantelor de productie

la gaini ouatoare

(dupa Sara A., 2005)

In ceea ce priveste structura oului din datele prezentate in tabelul 60 se poate constata urmatoarele: greutatea medie a galbenusului, a albusului si a cojii, inregistreaza valori mai mari la lotul de gaini ouatoare care a primit in hrana seleniu organic (Sel-Plex).

Tabelul 60

Greutatea medie a principalelor componente structurale ale oului (g)

(dupa Sara A., 2005)

Imbogatirea oualor, carnii de pasare si laptelui cu seleniu organic din produsul comercial Sel-plex reprezinta o aplicatie comerciala de valoare si de perspectiva chiar si in tara noastra. Prezenta seleniului organic in alimentatia omului prin produsele amintite are influente benefice in principal asupra reducerii cancerului cu 50% dar si a supra altor maladii.

Produsul Eggshell 49 este un produs complex care contine oligoelemente organice (Zn, Mn, Cu) si macroelemente (carbonat de calciu si fosfat de calciu), administrat ca supliment mineral in hrana pasarilor ouatoare in scopul imbunatatirii calitati cojii oualor si reducerii numarului de oua sparte. Se introduce in cantitate de 1kg/tona nutret combinat pentru gaini ouatoare in a doua faza a ouatului (dupa varsta de 40 saptamani). Poate sa fie folosit ca supliment mineral de interventie in perioadele cu probleme legate de calitatea slaba a cojii oului.