CONTRACTE
Notiune, Caractere juridice, Conditii de validitate
Vanzarea-cumpararea este un contract prin care una dintre parti-vanzatorul-stramuta- proprietatea unui bun al sau asupra celeilalte parti - cumparatorul - care se obliga in schimb a plati vanzatorului pretul bunului vandut (art. 1294) Cod civil.
de esenta acestuia) ci si :
Un drept real (drept de superficie)
Un drept de creanta
Un drept din domeniul proprietatii intelectuale, saun exceptional (vanzarea unei mosteniri).
Nu pot forma obiect al contractului de vanzare-cumparare
Drepturi personale nepatrimoniale
Si cele patrimoniale cu caracter strict personal (drept real de uz, alutatie al sotului supravietuitor)
Drept de clientela al liberilor profesionisti
Dreptul la pensie.
1.- este contract sinalagmatic- da nastere la obligatii reciproce pentru ambele parti.
2.- este cu titlu oneros - ambele parti urmaresc anumite interese patrimoniale - adica primirea unui echivalent.
3.-este comutativ- existenta si intinderea obligatilor reciproce sunt cunoscute de parti, de la incheierea contractului si nu depind de un eveniment viitor.
4.-este consensual- prin exceptie de la principiul consensualismului in cazuri special prevazute de lege vanzarea devine contract solemn.
Exemplu: terenurile - vanzarea (actul trebuie sa imbrace forma autentica sub sanctiunea nulitatii absolute .
Daca instrainarea are ca obiect o constructie cu terenul aferent,dar contractul nu a fost autentificat cumparatorul - dobandeste numai un drept de superficie -in privinta terenurilor, deci:-drept de proprietate asupra constructiei
drept de folosinta asupra terenului.
-Radierea si inmatricularea in circulatie a autovehiculelor de catre organele de politie si financiare se face pe baza contractului tip de vanzare - cumparare incheiat la organele de politie, renuntandu-se la forma autentificata de notare.
Deci vanzarea - cumpararea de autovehicule este un contract consensual.
Faptul ca vanzarea - cumpararea unui bun se incheie intr-un act autentic (prin intelegerea partilor nu il transforma intr-un act solemn.
5. Contractul translativ de proprietate din momentul incheieri lui -prin efectul realizarii acordului de vointa.
Din momentul dobandirii dreptului de proprietate cumparatorul suporta si riscul pierii lucrului potrivit principiului res perit domino.
Vanzatorul suporta riscurile numai daca a fost pus in intarziere cu privire la executarea obligatiei de predare a lucrului vandut.
Principiul transmiterii imediate a dreptului de proprietate ( si a riscurilor) din momentul incheierii contractului opereaza daca sunt indeplinite conditile:
a) vanzatorul trebuie sa fie proprietarul lucrului vandut, iar contractul perfect valabil incheiat.
b) sa fie vorba de lucruri determinate individual (certe). Pentru lucrurile de gentransmiterea proprietatii se realizeaza prin individualizare adica predare.
Individualizarea se mai poate face si prin:
etichetarea coletelor
predarea coletelor unui caraus sau cumparator.
Asemanator lucrurilor de gen - in cazul obligatilor alternative ( cand vanzarea are ca obiect vanzarea unui lucru din doua) sau mai multe, determinate (certe) dar numai alternativ atunci proprietatea se transmite in momentul alegerii (prin alegere se individualizeaza lucrul.
Vanzatorul suporta riscul pieirii pana la alegere.
Daca doua obiecte sunt bunuri de gen (10 kg. grau, sau 10 kg. porumb) T pentru a opera transferul proprietatii si a riscurilor trebuie sa se procedeze si la individulaizarea propriu zisa a lucrului ales.
Pentru obligatiile facultative Tdeoarece are ca obiect un singur lucru, al doilea fiin prevazut numai ca o simpla posibilitate de plata- problema transferarii :
dreptul de proprietate
dreptul riscurilor
Acestea se rezolva dupa cum unicul obiect este cert sau de gen.
c) Lucrul trebuie sa existe si in cazul bunurilor viitoare- lucruri ce urmeaza a fi confectionate sau recolte desi pot forma obiectul contractului, transferul proprietatii poate opera numai din momentul in care au fost executate, terminate, in stare de a fi predate cumparatorului.
d) Trebuie ca partile sa nu fi amanat transferul proprietatii printr-o clauza speciala.
6. O precizare se impune in legatura cu publicitatea dobandirii drepturilor reale imobiliare (in virtutea Legii cadastrului Leg. 7/1996 )prin care s-a preazut unificarea sistemelor de publicitate imobiliara, sub forma inscrierii in cartile funciare.
I. Inscrierile facute in registrele (cartile)de publicitate imobiliara inainte de intrarea in vigoare a noii legi vor produce efecte :
constitutive in sistemul cartilor funciare
de opozabilitate in sistemul de transcriptie.
II. Dupa intrarea in vigoare a Legii 7/ 1996, toate actele translative sau constitutive de drepturi reale imobiliare- pentru a fi opozabile fata de terti -trebuie sa fie inscrise in cartea funciara.
Pentru lucrurile mobile nu exista un sistem de publicitatecaci posesia lor constituie cel mai bun mijloc de publicitate. Astfel daca vanzatorul a vandut de doua ori lucrul mobil, va avea preferinte cel care a intrat mai intai cu buna credinta in posesia lucrului .
CONDITIILE DE VALIDITATE ALE CONTRACTULUI DE VANZARE -CUMPARARE
-Consimtamantul
-Capacitatea
-Obiectul
-Cauza
CONSIMTAMANTUL
Vanzarea (ca orice contract) se incheie prin consimtamantul partilor.
Urmeaza sa analizam anumite probleme specifice vanzarii:
- promisiunea de vanzare: -unilaterala
sau
- bilaterala
- pactul de preferi
- dreptul de preemtiune.
PROMISIUNEA UNILATERALA DE VANZARE ( SAU DE CUMPARARE )
O persoana proprietar se obliga fata de o alta persoana sa-i vanda lucrul, daca aceasta din urma isi manifesta vointa de al cumpara.
Este un antecontract care da nastere la un drept de creanta, una din parti fiind obligata (obligatie de a face ) fata de cealalta sa vanda in viitor un bun, beneficiarul promisiunii putand opta in sensul de al cumpara sau nu.
- este contract unilateral = creeaza obligatii numai pentru una din parti (promitent).
Daca beneficiarul opteaza an sensul cumpararii si promitentul refuza vanzarea ( la termen stabilit ) atunci beneficiarul are dreptul la daune - interese.
PROMISIUNEA BILATERALA DE VANZARE
- adica de a vinde si de a cumpara - ambele parti se obliga sa incheie in viitor, la pretul stabilit contractul de vanzare- cumparare.
- este un antecontract asi oricare dintre parti poate cere incheierea contractului.
In dreptul francez - promisiunea de vanzare, valoreaza vanzare daca in exista consimtamantul reciproc al celor doua paarti asupra lucrului si asupra pretului.
Daca proprietarul unui teren agricol din extravilan intentioneaza sa il vanda, legea confera un drept prioritar la cumparare (drept de preemptiune)
-coproprietarilor
-arendasului
-statului (Art. 48-49 din Leg. 18/1991, Art.9 din Leg. 16/1994 - Leg. Arendarii
Dreptul de preemptiune are natura legala - fiind instituit printr-o normaa imperativa.
Instituirea acestui drept reprezinta o derogare de la principiul liberei circulatii a bunurilor si de la principiul potrivit caruia proprietarul dispune liber (exclusiv si absolut) de bunul sau ( art. 480 Cod civil ).
este un drept patrimonial
este un drept absolut, opozabil erga omnes.
vanzatorul nu raspunde pentru o tulburare de fapt care nu are un temei juridic.
in contra tulburarilor de fapt cumparatorul se poate apara singur prin actiuni posesorii.
Dreptul invocat de tertul evnigator poate fi un drept real ( drept de proprietate, drept de uzufruct).
In cazul ipotecilor si privilegiilor - obligatia de garantie se declanseaza numai daca debitorul principal nu-si plateste datoria si creditrul trece la realizarea creantei.
Evictiunea poate exista si in cazul invocarii de catre un tert a unui drept de creanta (imbunatatiri aduse de locatar pe care cumparatorul este obliga sa le plateasca .
Daca a avut cunostinta de pericolul evictiunii inseamna ca a acceptat riscul-contractul aand caracter aleatoriu.
NATURA SI MODUL DE FUNCTIONARE A OBLIGATIEI DE GARANTIE
Cat timp evictiunea nu sa produs vanzatorul tinut sa se abtina de la orice fapt - obligatie de a nu face .
Daca evictiunea e pe cale de a se produce - vanzatorul este obligat sa-l apere pe cumparator impotriva pretentiilor tertului T obligatie de a face, daca cumparatorul este actionat in justitie de catre un tert, trebuie sa-l introduca in proces si pe vanzator printr-o cerere de chemare in garantie.
Daca evictiunea s-a produs T raspunderea vanzatorului este de a da.
EFECTELE OBLIGATIEI DE GARANTIE IN CAZ DE EVICTIUNE CONSUMATA
IN CAZ DE EVICTIUNE TOTALA
vanzatorul este obligat sa restituie integral pretul primit.
cumparatorul are drept la valoarea fructelor pe care a fost obligat sa le inapoieze tertului evingator ( deoarece posesorul de buna credinta dobandeste fructele) ( art. 485 Cod civil ).
cumparatorul are dreptul sa ceara restituirea cheltuielilor de judecata
atat ale procesului din care a rezultat evictiunea
cat si daca este cazul, ale actiunii in regres contra vanzatorului.
cumparatorul are drept la daune interese potrivit dreptului comun .
EVICTIUNE PARTIALA are ca obiect:
-fie o fractiune din lucru
-sau o cota ideala din dreptul de proprietate
-fie valorificarea sau negarea unui alt drept cu privire la lucru.
a) daca evictiunea unei parti a lucrului este atat de importanta, incat cumparatorul nu ar fi cumparat, el poate cere rezolutiunea vanzarii ( cumparatorul restituie bunul primeste pretul + despagubiri.
b) Daca cumparatorul nu cere rezolutiunea T are dreptul la valoarea partii vandute prin efectul evictiunii.
PRESCRIPTIA - incepe sa curga de la data producerii evictiunii .
POT INTERVENI T MODIFICARI CONVENTIONALE ALE GARANTIEI CONTRA EVICTIUNII.
in privinta clauzelor de agravare a raspunderii vanzatorului, legea nu prevede limitari.
in privinta clauzelor de exonerare de raspundere, inlaturare sau micsorare, de raspundere a vanzatorului legea prevede doua limitari:
a) obligatia negativa de garantie a vanzatorului pentru fapte personale nu pot fi:
- nici inlaturata
- nici micsorata
(sanctiunea fiind nulitatea clauzei).
b) exonerarea totala sau partiala pentru fapta unui tert este permisa, dar nu poate scuti pe vanzator de a restitui pretul ( fara despagubiri).
GARANTIA CONTRA VICIILOR LUCRULUI VANDUT
vanzatorul trebuie sa asigure cumparatorului folosinta utila a lucrului.
Vanzatorul raspunde de viciile ascunse ale lucrului daca din cauza lor lucrul este:
Impropriu intrebuintarii dupa destinatie
Sau daca viciile micsoreaza valoarea de intrebuintare, astfel incat nu ar fi cumparat lucrul daca ar fi stiut sau ar fi platit un pret mai mic.
CONDITII:
VICIUL SA FIE ASCUNS - vanzatorul nu raspunde de viciile aparute si despre care cumparatorul a putut singur sa se convinga.
VICIUL SA FI EXISTAT IN MOMENTUL INCHE IERII CONTRACTULUI- pentru viciile ivite ulterior vanzatorul nu raspunde.
VICIUL SA FIE GRAV - adica din cauza lui lucrul sa fie impropriu intrebuintarii.
Toate cele trei elemente care conditioneaza obligatia de garantie a vanzarii sa fie dovedite de cumparator.
Obligatie de garantie pentru vicii se aplica la orice vanzare, cu doua exceptii:
In cazul vanzarii prin licitatie publica (care se face prin intermediul justitiei)
In cazul vanzarii de drepturi succesorale, vanzatorul raspunde numai de calitatea sa de mostenitor, nu si de calitatea bunurilor din mostenire .
EFECTELE SI INTINDEREA RASPUNDERII VANZATORULUI PENTRU VICII
Cumparatorul are facultatea de a cere:
Fie rezolutiunea vanzarii- redhibitorie
Fie o reducere a pretului- estimatorie
Actiunea prin care cumparatorul cere rezolutiunea vanzarii se numeste redhibitorie.
Vanzatorul este obligat in cazul admiterii actiunii care reprimind lucrul, sa restituie pretul + cheltuielile vanzarii suportate de cumparator.
Actiunea speciala de reducere de pret proportionala cu reducerea valorii lucrului datorata viciului se numeste estimatorie.
Legea reglementeaza optiunea intre aceste doua actiuni.
Totusi literatura de specialitate si practica intrevede si posibilitatea, remedierii defectiunilor (inlaturarii vicilor ) de catre sau in contul vanzatorului.
In cazul viciilor ascunse vanzatorul este obligat sa plateasca daune interese numai daca cumparatorul dovedeste cu orice mijloace de proba ca vanzatorul a fost de rea credinta (a cunoscut viciile).
RISCUL PIEIRII LUCRULUI
Daca lucrul a pierit din cauza viciilor, vanzatorul este obligat sa restituie pretul si cheltuielile vanzarii, iar daca a fost de rea credinta - poate fi obligat la plata daunelor interese .
Daca lucrul a pierit fortuit - vanzatorul nu raspunde pentru vicii.
TERMENUL DE INTENTARE A ACTIUNILOR
Conform Decretului 167 /1958
Dreptul la actiune privitoare la viciile ascunse ale unui lucru transmis se prescrie prin implinirea unui termen de 6 luni, in cazul in care viciile nu au fost ascunse cu viclenie.
Actiunile :
Redhibitorii
Estimatorii (sau remedierii vicilor)
Pot fi intentate in termen de 6 luni.
Iar daca viciile au fost ascunse cu viclenie ( deci vanzatorul a fost de rea credinta) - in termenul general de prescriptie pot fi intentate actiunile.
In cazul constructiilor dreptul material la actiune privind vicile ascunse ale unei constructii se prescrie in termen de 6 luni, socotit de la data descoperirii viciilor, care trebuie constatate cel mai tarziu in 3 ani de la predare constructiei.
Descoperirea acestora, de la care curge prescriptia trebuie sa aiba loc cel mai tarziu intr-un an de la predarea lucrului.
MODIFICARI CONVENTIONALE ALE GARANTIEI PENTRU VICII
Clauza de limitare sau de inlaturare a garantiei pentru vicii, este valabila numai daca vanzatorul fos de buna credinta (nu a cunoscut viciile ).
Clauzele de agravare a obligatiei de garantie nu comporta limitari.
OBLIGATIILE CUMPARATORULUI
1.Plata pretului
2.De a lua in primire lucrul vandut
PLATA PRETULUI
Daca nu s-a prevazut altfel in contract cumparatorul este obligat sa plateasca pretul.
La locul
Si in momentul in care i se face predarea lucrului vandut.
I. conform regulilor generale in materie de obligatii plata se face, in lipsa de stipulatie contrara la domicilul debitorului (cherabila).
II. iar in materi de vanzare- la locul unde se face predarea lucrului vandut - deci obligatia de plata a pretului este portabila.
In dreptul comun:- in lipsa de termen, plata se poate cere imediat.
-iar in materie de vanzare - in momentul predarii lucrului vandut.
Daca partile au stabilit un termen pentru plata pretului - la scadenta cumparatorul trebuie sa plateasca datoria in intregime.
DOBANDA PRETULUI
Cumparatorul este obligat sa plateasca dobanda pana la efectiva achitare a pretului in cazurile
daca exisa conventie in acest sens
daca lucrul vandut si predat este producator de fructe
daca si din momentul in care cumparatorul a fost pus in intarziere printr-o notificare.
SANCTIUNEA NEPLATII PRETULUI
In caz de neplata, vanzatorul poate alege intre mai multe posibilitati:
vanzatorul poate cere obligarea cumparatorului la executarea in natura a obligatiei, ceea ce este intotdeauna posibila ( aceasta actiune are caracter personalsi se prescrie in termenul general de 3 ani )
vanzatorul poate invoca exceptia de neexecutare ( confundata cu dreptul de
retentie daca cumparatorul a devenit proprietar inainte de invocarea ei.
vanzatorul poate cere rezolutiunea contractului .
LUAREA IN PRIMIRE A LUCRULUI VANDUT-CUMPARAT
cumparatorul este obligat sa ia in primire lucrul vandut:
la locul
si la termenul la care vanzatorul s-a obligat sa-l predea, suportand cheltuielile de ridicare.
In caz de neexecutare (dupa punerea in intarziere a cumparatorului ) vanzatorul poate cere instantei:
obligarea cumparatorului la luare inprimire a lucrului/cominatorii
sa-l depuna in alt loc, cheltuielile de depozitare fiind in sarcina cumparatorului.
Vanzatorul - poate cere rezolutiunea contractului cu daune interese.
Daca partile nu au stipulat in contract un pact comisoriu expres care sa aiba ca efect rezolutiunea ea se produce pe cale judecatoreasca.
Rezolutiunea se produce de drept fara e xistenta unui pac comosoriu daca in contract s-a stabilit un termen ( de ridicare ) in favoarea vanzatorului.
Rezolutiunea este producatoare de drepturi - termen de ridicare in favoarea vanzatorului.
SUPORTAREA CHELTUIELILOR VANZARII
In lipsa de stipulatie contrara - cheltuielile de vanzare ( taxe de timbru- onorariu notarial, de publicitate imobiliara) le suporta cumpartorul.
VARIETATI DE VANZARE
VANZARE DUPA:
GREUTATE
NUMAR SAU
MASURA
Aceasta vanzare are ca obiect bunuri de gen dintr-un lot determinat (gen limitat) si este necesar sa se apeleze la cantarire, numarare, masurare pentru individualizarea cantitatii vandute din lot ( se vand 10 kg. cartofi dintr-o cantitate mai mare ).
Vanzarea este perfecta - din momentul in care partile au cazut de acord asupra lucrului si pretului.
Efecte - pana la cantarire, numarare, masurare T proprietatea si riscurile.
Nu se transmit pentru ca nu este individualizat lucrul vandut sau nu este determinat pretul.
Daca prin lucrul fortuit vanzatorul nu poate cere pretul sau daune interese.
DELIMITAREA FATA DE VANZAREA CU GRAMADA SAU IN BLOC
Aceasta are ca obiect- o cantitate determinata prin masa ei (graul dintr-un hambar).
In acest caz pretul este determinat global pentru intreaga cantitate.
Obiectul fiind bine individualizat transmite in momentul incheierii contractului proprietatea si riscurile.
VANZAREA PE INCERCATE
Este un contract incheiat din momentul realizarii acordului de vointa - in care se prevede conditia suspensiva a incercarii lucrului de catre cumparator.
Cumparatorul nu poate refuza lucrul pe motiv ca nu-i place, ci numai daca lucrul este in mod obiectiv necorespunzator.
Pana la indeplinirea conditiei- riscul pieirii fortuite a lucrului este in sarcina vantatorului (proprietar sub conditie rezolutorie).
Dupa indeplinirea conditiei T cumparatorul devine proprietar al lucrului in mod retoactiv din momentul (ziua) incheierii contractului.
DELIMITAREA FATA DE VANZAREA PE GUSTATE
Acestea vantari se socotesc incheiate decat dupa ce cumparatorul a gustat marfa si a declarat ca ii convine.
El poate refuza pe motiv ca nu-i place.
Nu este o vanzare sub conditie, deoarece ar afecta vanzarea- ar fi conditie pur protestativa.
Proprietatea se transmite dupa individualizare.
VANZAREA CU PACT DE RASCUMPARARE
este o vanzare supusa unei conditii rezolutorii exprese ce consta in facultatea pe care si-o rezerva vanzatorul de a relua lucrul vandut, restituind pretul si cheltuielile facute de cumparator intr-un anumit termen.
O asemene vanzare este nula de drept.
Acestea sunt interzise deoarece de cele mai multe ori ascund :
imprumuturi cu dobanzi camataresti (garantate real sau cu lucrul respectiv)
imprumutul impunand stipularea in contractul de vanzare-cumparare, drept pret o suma disproprtional de mare fata de suma imprumutata.
In lipsa pactului de rascumparare, conditia rezolutorie (ca si suspensiva) poate fi prevazuta in contract.
VINZAREA UNEI MOSTENIRI (CESIUNEA)
Este un contract prin care titularul unui drept succesoral instraineaza cu titlul oneros acest drept altei persoane.
poate avea loc dupa deschiderea mostenirii.
Deoarece vanzarea are ca obiect o universalitate - ea cuprinde tot activul mostenirii.
Vanzatorul este obligat sa predea cumparatorului :
fructele percepute
creantele incasate
pretul lucrurilor vandute din masa succesorala
Se renasc prin efectul vanzarii si datoriile vanzatorului.
Cumparatorul dobandeste si pasivul mostenirii si este dator sa restituie vanzatorului = sumele platite de acesta pentru datoriile si sarcinile mostenirii.
Datoriile mostenirii fata de alti creditori decat vanzatorul - trec asupra cumparatorului in cadrul universalitatii dobandite.
Obligatia de garantie - vanzatorul raspunde numai de calitatea sa de mostenitor, nu si de continutul universalitatii transmise.
Daca mostenirea cuprinde si dreptul de proprietate asupra unui teren, contractul trebuie incheiat in forma autentica.
VANZARE DE DREPTURI LITIGIOASE SI RETRACTUL LITIGIOS
Dreptul litigios- supus unei contestatii judiciare-poate forma obiectul vanzarii (cesiunii) indiferent ca este un drept real sau de creanta inclusiv drept de proprietate intelectuala sau drepturi succesorale.
Contractul este aleatoriu-deoarece vanzarea are ca obiect sansele castigarii-pierderii procesului.
Coditii:
Pentru exercitarea retractului litigios:
a) sa existe un proces inceput, dar neterminat asupra fondului dreptului.
Procesul trebuie sa fie in curs de judecata
atat in momentul cesiunii
cat si in momentul exercitarii retractului
b) cesiunea sa fie facuta in schimbul unui pret.
c) Sa se realizeze faptul material al platii real al cesiunii.
d) Retractul sa fie exercitat inaintea instantei
In cazurile limitative -retractul de litigios nu se poate exercita:
Cand cesiunea s-a facut de catre un comostenitor sau coproprietar al dreptului cedat
Cand cesiunea s-a facut la un creditor spre plata creantei (dare in plata)
Cand cesiunea s-a facut de catre posesorul fondului asupra caruia exista dreptul litigios
Cand litigiul are ca obiect un teren agricol din extravilan, iar cesionarul (cumparatorul) are dreptul de preemtiune .
EFECTE (pag.87)
In cazuri limitative retractul litigios nu se poate exercita.
VANZAREA CU ARVUNA
constituie o varietate a contractului de vanzare-cumparare care constitie o clauza de arvuna cu functie de garantie.
Arvuna = suma de bani pe care una din parti o da celeilalte cu ocazia incheierii unui contract = ce reprezinta de regula o parte din pret.
In caz de neexecutare a contractului din culpa unuia aceasta sa piarda suma data sau sa restitui dublul sumei primite.
Arvuna = indeplineste functia clauzei penale = evalueaza anticipat cuantumul daunelor interese compensatorii.
Daca contractul nu se executa fara vina vreunei parti T arvuna ramane fara efect Daca contractul este dus la bun sfarsit T arvuna este o parte integranta a prestatiei partii care a dat-o.
Arvuna nu se confunda cu acontul.
Acontul = o suma de bani platita de cumparator vanzatorului anticipat (avans la pret). Nu are rol de clauza penala, si in caz de neexecutare a contractului, acontul trebuie restituit.
Statuarea asupra caracterului de arvuna sau acont a sumei platite de cumparator, vanzatorului este o chestiune de fapt asupra careia urmeaza sa se pronunte instanta de judecata.
VANZAREA LA LICITATIE
Bunul ce urmeaza a fi vandut este pus in vanzare:
in mod public
si cu respectarea unor proceduri speciale, fiind vandut (adjudecat prin justitie aceluia dintre participanti care ofera mai mult - pretul cel mai mare).
Vanzarea prin licitatie poate fi :
voluntara
silita (judiciara)
Vanzarea la licitatie voluntara :
-este frecvent utilizata pentru lichidarea starii de indiviziune cand obiectul dreptului indiviz nu poate fi impartit comod.
Vanzarea la licitatie este obligatorie:
-are loc prin intermediul instantei judecatoresti - cand copartasii nu se inteleg cu privire la impartirea bunului.
Licitatia se desfasoara:
sub conducerea unui agent al instantei de judecata
Licitatia se incheie :
printr-o ordonanta de adjudecare, ce constituie titlul de proprietate al cumparatorului.
Daca vanzarea la licitatie are loc in cadrul procedurii executarii silite - sunt aplicabile normele speciale din Codul de procedura civila.
CONTRACTUL DE SCHIMB (ART.405)
NOTIUNE SI CARACTERE JURIDICE
Schimbul este un contract prin care partile -numite coopermutanti -asi dau respectiv un lucru pentru altul.
Este un contract:
semialogmatic (bilateral)
cu titlu oneros
comutativ
consensual
translativ de proprietate (dar poate mijlocii si transmiterea altor drepturi reale si de creanta).
Daca echivalentul este o obligatie :
de a face
de a nu face
nu mai este contract de schim, ci nenumit.
Cu exceptia catorva reguli speciale din Codul civil, si alte normative schimbul este guvernat de regulile prevazute pentru contractul de vanzare- cumparare.
Daca valoarea bunurilor nu este egala, echivalenta se restabileste prin plata unei sume de bani, numita sulta T careia i se aplica dispozitiile privind plata pretului.
Cheltuielile contractului daca nu s-a prevazut altfel sunt suportate de ambi.
REGULI SPECIALE
Daca unul din copermutanti dovedeste ca lucrul primit este proprietatea unui tert, poate refuza predarea lucrului promis in schimb.
Schimbul lucrului altuia este nul.
Copermutantul emis are la alegere 2 actiuni:
1.actiunea prin care cere daune interese reprezentand echivalentul valorical lucrului primit din care a fost emis.
2.actiunea prin care cere intoarcerea lucrului sau, reprezentand o actiune in rezolutiunea contractului.
SCHIMBUL DE IMOBILE
Imobilele pot forma obiectul schimbului:
fie ca se schimba proprietatea a doua imobile cu sau fara sulta
fie ca in schimbul transmiterii proprietatii asupra unui imobil instrainatorul primeste alte drepturi.
Legea fondului funciar - precizeazaa ca schimbul de terenuri intre persoane fizice se face prin - acordul acestora exprimat in forma autentica (dispozitie aplicabila orcarui alt teren ).
Fiecare teren dobandeste situatia juridica a terenului pe care il locuieste cu respectarea drepturilor reale.
Si dreptul de servitute (sau de superficie )subzista nemodificat, chiar daca se schimba doua terenuri.
Celelalte drepturi reale (exemplu de garantie imobiliara se stramuta si asupra sultei platita sau datorata pentru echilibrarea redarii terenului.
CONTARCTUL DE DONATIE (art. 801 Cod civil, art. 803 Cod civil)
Donatia este un contract :
-solemn
-unilateral
-cu titlu gratuit, prin care una din parti numita donator cu intentie liberala tsi micsoreaza:
in mod actual
irevocabil
patrimoniul siu cu un drept (real sau de creanta) marind patrimoniul celeilalte parti, numita donator cu acelasi drept, fara a urmari sa primeasca ceva in schimb (art.801 si 803 Cod civil )
Este o liberalitate -deoarece are ca efect micsorarea patrimoniului donatorului (spre deosebire de contractele dezinteresate prin care nu se micsoreaza patrimoniul comodatul , mandatul sau depozitul gratuit, etc. )
Nu se aplica reguli speciale de interpretare a clauzelor contractului de donatie, in consecinta se aplica regulile generale de interpretare a contractului.
CONDITIILE DE VALIDITATE A CONTRACTULUI
bunul (dreptul ) ce formeaza obiectul contractului trebuie sa fie in circuitul civil, determinat sau determinabil, posibil, licit, sa existe sau sa poata exista in viitor (recolta viitoare ).
Dintre bunurile viitoare, numai succesiunile nedeschise nu pot forma obiectul donatiei.
( Dupa deschiderea succesiunii, mostenitorul poate instraina universalitatea dobandita, sau cota-parte indiviza.)
-daca bunul donat este individual determinat donatorul trebuie sa aiba calitatea de proprietar.
CONDITII DE FORMA
Toate donatiile se fac prin act autentic.
Deci contractul de donatie produce efecte juridice numai daca consimtamantul ambelor parti este manifestat in forma autentica.
-forma autentica este o masura de protectie a vointei donatorului care dispune tn mod actual si irevocabil de un drept in favoarea unei alte persoane.
-deasemenea inzestrarea unui copil in vederea incheierii casatoriei, nu poate fi facuta decat tot prin inscris autentic.
-pentru donatia nula pentru vicii de forma sa produca efecte juridice, ea trebuie sa fie refacuta in intregime cu respectarea formei cerute de lege(art. 1168 Cod civil).
In schimb dupa moartea donatorului, nulitatea unei donatii pentru vicii de forma poate fi acoperita prin :
confirmarea
ratificarae
executarea voluntara a donatiei
de catre mostenitorii sau reprezentantii donatorului.
intre absenti
-prin oferta si acceptare, separate, atit oferta de a darui cat si acceptarea trebuie sa fie facuta in forma autentica.
-pentru validitatea donatiei acceptata printr-un inscris separat, se mai cere ca acceptarea sa aiba loc in timpul vietii donatorului.
In caz de moarte a donatorului mai inainte de acceptare oferta devine caduca.
-se mai cere ca actul de acceptare sa fie comunicat (notificat) donatorului in timpul vietii lui.
Revocarea poate fi:
expresa
tacita
daca inainte de comunicarea actului de acceptare, donatorul vinde lucrul care urmeaza sa faca obiectul donatiei, constituie o revocare tacita (revocarea nu trebuie notificata donatorului ).
STATUL ESTIMATIV
Daca donatia are ca obiect bunuri mobile :
incorporale
sau corporale
pe langa conditiile examinate, se mai cere ca obiectele mobile donate sa fie trecute intr-
un stat estimativ semnat de :
donator
si donator
si care sa cuprinda
descrierea
si evaluarea
cel putin glbala a lucrurilor mobile daruite (art.827 Cod civil).
Statul estimativ poate fi cuprins chiar in inscrisul donatiei sau se poate intocmi un inscris separat.
Se poate admite ca lipsa statului estimativ nu atrage nulitatea, ci este cerut numai ad. probationem .
darurile manuale
donatiile indirecte
sunt scutite de formalitatea statului estimativ.
Donatia de imobile- cerintele de forma trebuie respectate, iar dreptul de preemtiune (la terenuri) nu este aplicabil donatiei.
CAPACITATEA PARTILOR
Legislatia noastra cuprinde deispozitii speciale cu privire la capacitatea partilor stabilind incapacitati speciale:
de a dispune
si de a primi
prin intermediul contractului de donatie.
A) INCAPACITATI DE A DISPUNE
-Minorii si persoanele puse sub interdictie judecatoreasca nu pot incheia contracte de donatie in calitate de donatori :
nici prin reprentantii legali
si nici personal cu incuviintarea ocrotitorului legal
-in favoarea tutorelui, minorul nu poate dispune prin donatie nici dupa ce a ajuns la majorat , cat timp autoritatea tutelara nu a dat tutorelui descarcare pentru gestiunea sa (exceptie-cand tutorele este ascendentul minorului.
INCAPACITATI DE A PRIMI
Nu au capacitatea de a primi donatii (direct) persoanele neconcepute si organizatiile care nu au dobandit personalitatea juridica.
Persoanele neconcepute pot fi gratificate numai indirect (prin liberalitati cu sarcini) facute unor terte persoane capabile.
Persoanele-organizatiile ce nu au dobandit personalitate juridica - pot primi donatii in cursul constituirii "dar numai daca acestea sunt cerute pentru ca persoana juridica sa ia fiinta in mod realabil".
Dupa dobandirea personalitatii juridice - unitatea poate primi donatii cu respectarea principiului specialitatii capacitatii de folosinta.
Cetatenii straini si apatrizi nu pot primi donatii ce au ca obiect dreptul de proprietate asupra terenurilor (art. 41 Constitutie).
Medicii si farmacistii inclusiv persoanele care practica ilegal medicina care au tratat o boala de care o persoana a murit (nu pot primi donatiile daca bolnavul a murit din aceasta boala).
aceasta dispozitie se aplica si preotilor care au asistat pe donator din punct de vedere religios in cursul ultimei boli.
Ceea ce intereseraza nu este calitatea de medic ci asistenta cu caracter repetat.
Minorii si interzisii:
au dreptul de a primi donatii
dar nu au exercitiul acestui drept
aceasta donatie se accepta prin reprezentantii sai legali, sau cu incuviintarea prevazuta de lege.
Surdo-mutul - nu poate accepta o donatie decat cu asistarea unui curator special numit de autoritatea tutelara.
Persoanele juridice - pot primii donatii daca :
-dreptul care formeaza obiectul donatiei coresunde scopului stabilit prin lege, actul de infiintare sau statutul.
Donatiile facute statului urmeaza sa fie acceptate dupa cum urmeaza:
donatii oferite ministerelor se accepta de ministerul sau conducatorul organului sau institutiei centrale de stat
donatii oferite unitatilor administrativ-teritoriale - se accepta de Consiliul Judetean sau al Municipiului Bucuresti
Donatii oferite regiilor autonome sau societatilor comerciale cu capital majoritar de stat se accepta de conducatorii acestora.
Daca obiectul donatiei este un teren agricol se cere avizul Ministerului Agriculturii.
Pentru lucrurilegrevate de sarcini, se accepta cu avizul Ministerului Finantelor.
-persoanele juridice care nu sunt de stat - adica asociatiilor sau fundatiilor fara scop patrimonial se face cu autorizatie prealabila, cu avizul Guvernului (MO 33/31.01.2000)
Persoanele juridice care nu sunt de stat dar urmaresc un scop patrimonial, precum si sindicatele, pot accepta donatiile, prin organele lor, fara autorizatie prealabila.
MOMENTUL CAND CAPACITATEA ESTE CERUTA
Daca donatia se tncheie prin acte separate donatorul trebuie sa fie capabil :
In momentul facerii ofertei
In momentul acceptarii ei de donator
In momentul primirii comunicarii actului de acceptare
Iar donatorul trebuie sa fie capabil in momentul acceptarii.
SANCTIUNEA INCAPACITATILOR SPECIALE
De a face donatie
De a primi donatie
- se sanctioneaza cu nulitatea relativa
Cand incapacitatile sunt dictate de interese de ordine publica-sanctiunea este nulitatea absoluta.
PRINCIPIUL IREVOCABILITATATII DONATIILOR
-Liberalitatiile intre vii sunt prin esenta, irevocabile.
Forta obligatorie a oricarui contract actioneaza si in cadrul contractului de donatie, dar irevocabilitatea are un caracter special, mai accentuat decat forta obligatorie.
CLAUZE INCOMPATIBILE CU PRINCIPIUL IREVOCABILITATII
O donatie nula daca este facuta:
Sub conditie pur potestativa (a carei realizare depinde excusiv de vointa donatorului.
Sub conditia simpla potestativa din partea donatorului (a carei realizare depinde de vointa lui si de circumstantele exterioare).
este nula donatia care impune donatorului plata datoriilor pe care donatorul le.ar contracta in viitor si a caror valoare nu a fost specificata prin actul de donatie
in cazul in care donatorul si- a rezervat dreptul de a dispune
de un bun
sau de o suma determinata
din bunurile daruite ,donatia este nula cu privire la acel bun sau suma ,chiar daca donatorul moare.
CLAUZE PERMISE
-donatia poate fi cu termen (ca modalitate a actului juridic), care afecteaza numai exercitiul acelui drept
-donatia poate fi afectata de o conditie (cazuala sau mixta)
-poate fi stipulata plata datoriilor prezente ale donatorului si viitoare - daca sunt specificate in contractul de donatie
-donatia cu rezerva uzufructului in favoarea donatorului sau a unui tert.
REVOCABILITATEA DONATIILOR INTRE SOTI
Contractul de donatie incheiat intre soti (in timpul casatoriei) poate avea ca obiect numai bunurile proprii ale sotului donator .
O regula speciala :
-"orice donatie facuta intre soti in timpul maritajului este revocabila".
Revocarea se poate realiza prin vointa unilaterala a sotului donator oricand:
-fie in timpul casatoriei
-fie dupa incetarea ei
-si chiar dupa decesul sotului donator impotriva mostenitorilor lui.
Aceasta donatie devine :
-definitiva
-si irevocabila
numai din momentul mortii donatorului.
Donatia dintre soti deroga de la :
1.principiul irevocabilitatii donatiilor
2.forta obligatorie a oricarui contract.
Pentru a asigura posibilitatea revocarii unilaterale,legea interzice sub sanctiunea nulitatii absolute:
-donatiile mutuale reciproce intre soti facute in acelasi act.
-donatiile deghizate sau facute prin interpunere de persoane.
DONATIILE SIMULATE, INDIRECTE, DARURILE MANUALE
1.SIMULATIA IN MATERIE DE DONATII
-Se intalneste sub forma -donatiei deghizate ,ascunsa sub aparenta unui contract cu titlu oneros.
-interpunerii de persoane , prin care se ascunde persoana adevaratului beneficiar al liberalitatii.
-se aplica regulile ce guverneaza simulatia actelor juridice.
DONATIILE DEGHIZATE
Donatia este deghizata cand actul public presupune o operatiune juridica cu titlu oneros.
Deci actul public este neadevarat deoarece ascende o donatie (deoarece ascunde natura gratuita a contractului secret).
Donatia deghizata care intruneste conditiile generale de validitate ale contractelor este valabila.
Ea este supusa regulilor de fond prevazute special pentru donatii.
In ceea ce priveste forma acestei donatii exista controversa
-practica judiciara- pentru validitatea acestor donatii nu se cere respectarea formei autentice ,ci numai forma prevazuta de lege pentru contractul care deghizeaza donatia.
Doctrina- solicita respectarea formei autentice a donatiilor.
Dovada-in ceea ce priveste proba deghizarii se aplica regulile din materia simulatiei,deci partile si succesorii lor universali ori cu titlu universali o pot dovedi prin contrainscris sau inceput de dovada ce poate fi completata cu martorii si prezumtii.
DONATIILE PRIN INTERPUNERE DE PERSOANE
-In acest simulatia nu vizeaza :
-natura gratuita a contractului
-si persoana adevaratului donator .
se recurge la aceasta cand adevaratul donator este incapabil sa primeasca liberalitati de la donator.
Contractul care se incheie cu persoana interpusa este o donatie care trebuie sa fie incheiat in forma autentica.
DONATIILE INDIRECTE
-Donatiile indirecte sunt acte juridice incheiate cu intentia de a gratifica (nesimulat).
-sunt supuse regulilor de fond prevazute pentru liberalitati
-dar infaptuite pe calea unui act juridic diferit de contractul de donatie.
-nu se cere respectarea formei autentice (pentru ca nu-s contracte de donatie)
Deci supuse
-conditii de fond pentru donatii
-nu si de forma
Actele cele mai intrebuintate pentru realizarea unei "donatii"indirecte sunt:
-renuntarea la un drept
-remiterea la donatie
-stipulatia in folosul altuia.
RENUNTAREA LA UN DREPT
-daca renuntarea este facuta cu intentia de a gratifica atunci are ca rezultat facerea unei liberalitati .
-deci numai intentia de a gratifica da nastere la donatii indirecte .
Fara intentie liberala ,prin renuntarea la un drept nu se realizeaza o donatie indirecta (exemplu: mostenitorul renunta la mostenire pentru a nu suporta sarcinile si datoriile succesiunii.
-cu intentie liberala - renuntarea la mostenire de care va profita comostenitorul ori mostenitorul subsecvent, renuntarea la uzufruct de care va profita vechiul proprietar.
REMITEREA DE DATORIE
-Prin care un creditor -cu acordul debitorului -renunta:
total sau partial
cu titlu gratuit
la valorificarea unui drept de creanta constituie o donatie indirecta.
STIPULATIA IN FAVOAREA UNEI TERTE PERSOANE
-facuta cu intentia de a gratifica reprezinta tot o donatie indirecta scutita de formele prevazute pentru donatie.
DARURILE MANUALE
-reprezinta o categorie speciala de donatie pentru a carei valabilitate se cer doua elemente
a) acordul de vointa pentru:
a transfera
si a dobandi
un drept cu titlu gratuit.
b) traditiunea,predarea efectiva si reala (materiala) a bunului daruit.
Singura conditie speciala ce trebuie indeplinita in cazul darurilor manuale este
predarea
traditiunea
reala a bunului fiind deci contracte reale.
REGULI APLICABILE
-darurile manuale deroga de la regulile de forma ale donatiilor
-dar este supus acelorasi reguli de fond ca si celelalte donatii(liberalitati)
OBIECTUL DARURILOR MANUALE
-numai bunurile mobile corporale susceptibile de traditiune pot forma obiectul darurilor manuale.
-titlurile la purtator - asimilate imobilelor corporale si biletele de banca Tpot face obiectul darurilor manuale.
Nu :
imobilele
mobilele incorporale (drepturi de creanta, drepturi de creatie intelectuala ,fond de comert.
Daca obiectele pe care donatorul voieste sa le daruiasca se afla deja in mainile donatorului,darul manual se poate perfecta prin declaratia donatorului ca intelege sa le daruiasca .
-constituie dar manual
si depunerea unei sume de bani la CEC pe numel unei alte persoane
si depunerea de catre parinti a unei sume de bani la CEC pe numele copilului lor minor (sau major) chiar daca pe libret s-a trecut o clauza de imputernicire in favoarea unuia dintre parintiTnu mai fac parte din bunurile comune ale sotilor T si nu mai formeaza obiectul partajului la incetarea comunitatii.
-aceeasi valoare de donatie valabila = si transferarea unei sume de bani de pe un carnet
CEC pe altul.
Darul manual se poate realiza prin forme moderne ce nu implica o predare efectiva materiala a bunului donat dar asigura T transferul efectiv al valorilor dintr-un patrimoniu in altul.
PROBLEMA DARURILOR DE NUNTA
-reprezinta aplicatii relativ frecvente ale darului manual
S-a decis ca ele urmeaza a fi considerate bunuri comune ale sotilor in cote egale (chiar daca au fost facute de parintii unuia dintre sotiTdeoarece sunt dobandite in timpul casatoriei si pentru ca " se presupune intentia (mentiunea ) dispunatorului ca ele sa devina comune.
Numai daca donatia se face (de parintii unuia dintre soti)ulterior, nu cu ocazia sebarii nuntii, bunul se considera ca fiind propriu.
Prin derogare de la regula comunitatii bunurilor dobandite in timpul casatorieiTsunt calificate bunuri proprii ale fiecarui sot"bunurile dobandite in timpul casatoriei prin donatie afara numai daca dispunatorul a prevazut ca ele vor fi comune"
Bunurile dobandite prin donatie -inclusiv darurile de nunta -devin bunuri proprii ale fiecarui sot,daca dispunatorul nu a dispus ca ele sa devina comune.
DOVADA DARULUI MANUAL
-deoarece se perfecteaza prin faptul predarii, fiind o chestiune de fapt poate fi dovedita prin orice mijloc de probaTse cere existenta unui inscris sau inceput de dovada scrisa care poate fi completata cu:
martori
sau prezumtii
conform regulilor generale in materie de probe.
EFECTELE CONTRACTULUI DE DONATIE
OBLIGATIILE DONATORULUI
sa predea bunul daruit potrivit clauzelor stabilite
sa-l pastreze pana la predare
in cazul darului manual problema obligatiei de predare nu se pune.
OBLIGATIA DE GARANTIE
-in principiu donatorul nu datoreaza garantie pentru evictiune si nici pentru vicii ascunse T deoarece contravtul este cu titlu gratuit.
Prin exceptie datoreaza garantie in situatiile:
daca a promis expres garantia pentru vicii si evictiune
daca evictiunea provine dintr-un fapt personal (vinde imobilul inainte de efectuarea formelor de publicitate).
In caz de dol, donatorul raspunde de paragrafele rezultand din viciile ascunse cunoscute de el si necomunicate ce au cauzat un prejudiciu donatorului
Daca donatia, nu este pur gratuita(donatie cu sarcini)donatorul raspunde de evictiune in limita valorii sarcinilor.
OBLIGATIILE DONATORULUI
DONATIA CU SARCINI
Cand donatia este pur gratuita , donatorul nu are nici o obligatie ,ci numai o indatorire numita traditional "de recunostinta " care in anumite cazuri prevazute de lege este sanctionata cu posibilitatea donatorului de a revoca donatia pentru cauza de ingratitudine.
Astfel se pune problema daca donatia este cu sarcinaTcare este impusa donatorului .
Deci sarcina se aseamana cu o conditie rezolutorie , ele nu trebuie confundate.
Sarcina poate fi prevazuta:
In favoarea donatorului (plata unei datorii)
Fie in favoarea unei terte persoane (stipulatia pentru altul)
Fie in favoarea donatorului insusi (efectuarea unei calatorii de studii)
Deoarece donatia cu sarcini (in limita sarcinii ) este un contract sinalagmatic - in caz de neexecutare, intervin efectele specifice contractelor sinalagmatice.
Se poate cere :
Indeplinirea prestatiei ce formeaza obiectul sarcinii cu daune interese
Revocarea (rezolutiunea) donatiei pentru neexecutarea de obligatii
Revocarea (in caz de admitere a actiunii) produce efecte retroactive :
Atat impotriva donatorului si succesorilor sai
Cat si imptriva tertilor.
CAUZELE LEGALE DE REVOCARE A DONATIILOR
Partile pot stipula in contract - cu respectarea principiului irevocabilitatii - anumite clauze ce pot duce la desfiintarea contractului.
Legea prevede 3 cazuri de revocare (numite cauze legale de revocare) - deoarece opereaza fara a fi prevazute in contract.
Revocarea este judiciara pentru:
Neexecutarea sarcinii
Ingratitudine
Iar revocarea pentru survenienta de copil T opereaza de drept.
REVOCAREA PENTRU INGRATITUDINE
-situatiile sunt limitative enumerate de Codul civil:
1. atentat la viata donatorului (uciderea din culpa nu este cauza de revocare)
2.delicte,cruzimi sau injurii grave (se cere ca fapta sa fie savarsita cu intentie)
3.refuzul de alimente ceea ce presupune ca donatorul :
A avut nevoie
Si a cerut alimente de la donator
Refuzul nu este sanctionat , donatorul avea rude ce aveau obligatie de intretinere.
ACTIUNEA IN REVOCARE PENTRU INGRATITUDINE
Este o pedeapsa civila ce se caracterizeaza prin:
Sanctiune strict personala,de aceea poate fi intentata numai de donator in mod exceptional mostenitorii pot deveni titulari ai actiunii in revocare daca:
-donatorul a decedat inainte de terminarea procesului fiind vorba de aplicarea unei pedepse (ceea ce nu se produce niciodata de drept ) titularul actiunii cunoscand faptul de ingratitudine il poate ierta pe donator.
Actiunea nu se poate intenta decat in contra autorului faptului de ingratitudine (nici de mostenitori) .
Actiunea nu produce efecte retroactive fata de terti.
Inseamna ca drepturile dobandite de terti inainte de intentarea actiunii raman neatinse.
Din partea donatorului restituirea trebuie sa fie integrala T adica sa cuprinda :
Bunul daruit
Cu accesoriile sale.
Fructele se restituie numai de la data cererii de revocare.
Toate donatiile sunt supuse revocarii pentru cauza de ingratitudine.
REVOCAREA PENTRU SURVENIENTA DE COPIL
Donatia se revoca de drept in cazul in care donatorul nu avea nici:
Nici un copil
Sau alt descendent in momentul incheierii contractului de donatie si posterior i se naste un copil din:
-casatorie
-din afara casatoriei.
(Face exceptie donatia intre soti ).
NATURA JURIDICA
-Revocarea opereaza de drept ( pentru ca se produce in interesul copilului ).
Actiunea in restituire poate fi intentata de catre :
-donator
-succesorii sai in drepturi
-creditorii pe calea actiunii oblice.
Aceast actiune in restituire T se prescrie dupa 30 de ani de la nasterea copilului .
Conditii ( pentru ca revocarea sa se produca).
1.donatorul sa nu aiba vreun :
-copil
-sau alt descendent in viata in momentul incheierii contractului de donatie (intra in aceasta categorie si copilul conceput pentru ca se considera nascut)
2.sa i se nasca un copil, fie si postum (dupa moarte) daca copilul a fost conceput la data incheierii contractului- indiferent daca este din :
-casatorie
-din afara casatoriei.
O PROBLEMA CARE SE PUNE ESTE IN LEGATURA CU ADOPTIA
Practica judecatoreasca a admis solutia dupa care copilul adoptat nu se include in enumerarea limitativa a art. 836 din Cod civil.
Teoretic se mai pune problema- dupa felul adoptiei.
Cu efecte depline T inceteaza legaturile de rudenie dintre parintele firesc si copilul adoptat.
EFECTE
Revocarea produce efecte retroactive de la data incheierii contractului
Revocarea produce efecte nu numai impotriva:
donatorului si succesorilor sai
dar si in privinta tertilor.
Fructele bunului sunt supuse restituirii numai din ziua cand s-a notificat donatorului nasterea copilului.
CONTRACTUL DE LOCATIUNE (ART.1441 COD CIVIL)
Este un contract prin care o persoana numita locator se obliga sa asigure unei alte persoane numita locator (chirias) folosinta temporara:
totala
sau partiala,
a unui bun in schimbul unei sume de bani (sau alte prestatii) numita chirie.
Reprezinta o "vanzare de folosinta "Tdeci transmiterea folosintei = ca dreptul de creanta - asupra lucrului , iar nu cu drept real .
CARACTERE JURIDICE :
Este un contract:
sinalagmatic
cu titlu oneros (daca folosinta se transmite gratuit T contractul este nul ca locatiune.
Comutative
Consensual ( pentru proba este necesara forma scrisa ).
Cu executarea succesiva - care este de esenta locatiunii .
DURATA CONTRACTULUI - ea poate fi si nedeterminata, dar nu poate fi perpetua, vesnica.
Locatiunile ereditare ( concesiunile perpetue de folosinta imobiliara) cunoscute in vechiul drept sub denumirea de emfiteoze sunt prohibite de lege.
Locatiunea:
nu transmite dreptul de proprietate
ci numai dreptul de folosinta T deci riscul pieirii fortuite T este suportat de locator.
CONDITII DE VALIDITATE:
sa aiba capacitatea de a face acte de administrare pentru ca locatiunea este un act de administrare.
In cazul imobilelor , daca durata locatiunii depaseste termenul de 5 ani T este considerata de lege T ca ACT DE DISPOZITIE T si deci se cere capacitate speciala pentru a face acte de dispozitie.
Locatorul nu este intotdeauna proprietarul bunului pentru ca nu se transmite proprietatea ci poate fi :
Un uzufructuar
sau locatar
OBIECTUL CONTRACTULUI
Poate fi:
mobil -corporal
-incorporal (drept de proprietate industriala)
sau imobil
Obiectul locatiunii il formeaza:
bunuri nefungibile (individual determinate dupa natura lor sau vointa partilor)
un lucru viitor T cu exceptia succesiunilor nedeschise inca.
Nu poate avea ca obiect o persoana.
Exemplu : daca se inchiriaza un lucru cu personalul de deservire (un autovehicul cu sofer ) T contractul este mixt:
este locatiunea in privinta pretului
si prestare de servicii in privinta personalului de deservire.
PRETUL
-In schimbul folosintei se plateste chirie
-Se fixeaza in raport de durata contractului:
fie global
fie pe unitatii de timp
-se plateste la termenele stipulate de regula succesiv.
-se determina la incheierea contractului.
EFECTELE CONTRACTULUI DE LOCATIUNE
Toate obligatiile decurg din principiul Tca locatorul trebuie sa asigure T folosinta lucrului in tot timpul locatiunii (obligatia de a face).
1.Obligatia de predare - lucrul dat in locatiune se poate cere la termenul convenit de parti, in caz contrar locatorul poate cere predarea silita.
se preda intr-o stare corespunzatoare destinatiei in vederea careia a fost inchiriat.
2.Obligatia de efectuare a reparatiilor- trebuie sa mentina lucrul in stare de a servi la
intrebuintarea pentru care a fost inchiriat
trebuie sa efectueze reparatiile necesare in tot timpul locatiunii:
reparatii capitale
degradari
-nu trebuie sa efectueze "reparatiile locative " care apartin locatarului.
3. Obligatii de garantie - se aseamana cu obligatia de garantie a vanzatorului, cu deosebirea ca dreptul :
transmis
si garantat
este proprietate .
locatorul trebuie sa se abtina de la orice fapt personal care ar avea consecinta tulburare locatarului :
tulburare de drept
sau tulburare de fapt
Locatorul "nu poate in cursul locatiunii sa schimbe forma lucrului inchiriat " .
Locatarul trebuie insa sa suporte tulburarile nascute din reparatiile ce au caracter "urgent" T care trebuie facute ian cel mult 40 zile.
Locatarul T are dreptul sa ceara o scadere de chirie proportionala cu lipsa partiala a folosintei.
Daca tulburarea folosintei provine de la un tert legea distinge intre :
tulburare de drept
si tulburarea de fapt
Locatorul se poate apara contra tulburarilor de fapt prin actiunile posesorilor ( desi nu este posesor ci detentor precar ),
- singur
sau in nume personal.
Cand tulburarea este de drept- locatarul poate sa iasa din proces, aratand cine este locatorul impotriva caruia pretentia tertului trebuie sa fie indreptata si care este obligat sa-i apere folosinta.
VICIILE
locatorul este garant pentru viciile ascunse (defecte, stricaciuni) care ii impiedica intrebuintarea.
Gravitatea viciilor se apreciaza de instanta. Locatorul raspunde chiar daca a fost de buna credinta la incheierea contractului.
Potrivit regulilor generale - in cazul descoperirii viciilor locatarul poate cere :
o reducere proportionala din pret
sau rezilierea contractului cu daune interese.
Obligatia de garantie pentru :
evictiune
si vicii ascunse
poate fi modificata prin conventia dintre parti prin:
agravare
limitare
sau inlaturare.
Limitarea sau inlaturarea garantiei produce efecte numai daca locatarul este de buna credinta.
OBLIGATIILE LOCATARULUI
1.de a intrebuinta lucrul ca un bun proprietar adica de a intretine lucrul in timpul locatiunii in stare de intrebuintare astfel cum a fost predat.
-raspunde de
stricaciunile
pierderile provocate de persoanele familiei sau sublocatari.
2.Plata chiriei - trebuie sa plateasca pretul locatiunii la termenele stipulate.In lipsa de stipulatie contrara,plata se face la domiciliul debitorului(cherabila).
-si in caz de penalitate de locatari obligatia este conjuncta (divizibila).
3.restituirea lucrului - locatarul, la incetarea ,locatiunii, trebuie sa restituie lucrul in starea in care a fost predat conform inventarului facut.
-Restituirea lucrului poate fi ceruta de locator printr-o actiune :
personala
sau actiune in revendicare.
Locatarul nu raspunde de:
pieirea
deteriorarea lucrului din cauza vechimii, fortei majore sau cazului fortuit.
4.Raspunderea pentru incendiu - incumba locatarului unei cladiri daca nu va dovedi ca incendiul a provenit din caz fortuit, forta majora sau defect de constructie.
Daca sunt mai multi locatori fiecare raspunde pentru pagubele pricinuite de incendiul proportional cu valoarea locativa a partii din imobilul ce-l ocupa.
5.Apararea contra uzurparilor- Locatorul mai este ocupat de a apara lucrul inchiriat contra uzurparilor.
Prin uzurpare se intelege T orice atingere pornita de la un tert asupra :
proprietatii
sau posesiei lucrului dat in locatiune.
CONTRACTUL DE SUBLOCATIUNE SI CESIUNEA CONTRACTULUI
In principiu contractul de locatiune nu este un cintravt incheiat intre persoane .
Sublocatiunea este permisa cu respectarea a 2 conditii:
a) transmiterea folosintei sa nu fie interzisa prin contractul principal .Interzicerea sublocatiunii reprezinta o exceptie si trebuie stipulata expres , nu se prezuma.
b) Sublocatiunea sa nu fie convenita in conditii in care sa contravina conditiilor din contractul principal.
CESIUNEA
In conditiile in care poate interveni sublocatiunea este permisa siT cesiunea contractului de locatiune catre locatar.
Cele doua institutii sunt diferite:
Sublocatiunea este un nou contract de locatiune
Cesiunea este o vanzarea a dreptului de folosinta
INCETAREA LOCATIUNII
Pe langa acordul de vointa al partilor - reilierea conventionala - contractul de locatiune inceteaza prin :
1.denuntarea unilaterala - daca partile nu au determinat durata locatiunii , contractul ia sfarsit prin denuntarea unilaterala de oricare dintre parti cu conditia termenului de preaviz.
Termenul de preaviz= intervalul de timp dintre manifestarea de vointa de a desface contractul si data la care contractul urmeaza sa inceteze in urma denuntarii.
2.expirarea termenului- daca termenul locatiunii a fost determinat prin conventia partilor, locatiunea inceteaza de drept.
Tacita relocatiune sau reconductiune - daca locatarul ramane in folosinta lucrului dupa expirarea termenului contractului si fara ca locatorul sa-l impiedice, deci cu permisiunea lui ,locatiunea se considera reinnoita prin tacita relocatiune.
3.Rezilierea pentru neexecutare - cu daune interese.
-se tine seama daca este cazul si de pactul comisoriu expres stipulat in contract.
4.Pieirea lucrului - se desface cu drept.
5.Desfiintarea (desfacerea )titlului locatorului - atunci locatorul nu mai este in masura sa ii asigure locatarului folosinta lucrului.
CONTRACTUL DE INCHIRIERE A SUPRAFETELOR LOCATIVE
Inchirierea se deosebeste de locatiunea de drept comun prin obiectul ei specific= suprafata locativa.
Definitia caracterelor juridice , ale contractelor de inchiriere cu ale contractelor de locatiune sunt identice.
SUPRAFATA LOCATIVA (FOND LOCATIV) =totalitatea incaperilor cuprinse intr-o cladire care servesc pentru locuinta (bucatarii, camere de baie, vestiare)sau orice alt scop (birouri , activitati social-culturale, garaje).
SUPRAFATA LOCATIVA -cu destinatie de locuinta cuprinde suprafata locuibila si dependintele.
SUPRAFATA LOCUIBILA- suprafata camerelor care , determinate ca atare prin constructia lor servesc pentru locuit, inclusiv holurile si camerele de trecere (Legea 5/1973).
Dependintele -incaprile care deservesc suprafata locuibil:vestibul,antreu , tinda ,veranda,closet,oficiu.
Acestea sunt enumerate limitativ de catre lege .
Apartamentul cuprinde una sau mai multe camere de locuit cu dependinte aferente situate la acelasi nivel sau la nivele diferite.
Suprafata excedentara = chiar daca reprezinta o camera separata ,nu constituie o suprafata disponibila si nu poate fi inchiriata altei persoane daca este ocupata de o persoana indreptatita la o camera in plus numita suprafata suplimentara.
REGULI SPECIALE PRIVIND INCHIRIEREA SI FOLOSINTA SUPRAFETELOR LOCATIVE CU DESTINATIE SPECIALA
-Aceste reguli sunt in privinta locuintelor care se inchiriaza ca accesoriu al contractului de munca ,a locuintei de serviciu si a camerelor de serviciu.
-aceste suprafete locative pot fi inchiriate , daca exista solicitanti , numai personalului (salariatilor) unitatii , beneficiara a fondului contractul de inchiriere fiind in aceste cazuri accesoriu contractului de munca.
-se considera locuinta de serviciu suprafata locativa aflata in administrarea sau dupa caz in proprietatea unei unitati, situata in incinta unitatii ori imediata apropiere a acesteia sau a locului de munca destinata cazarii personalului si membrilor lor de familie.
In aceste cazuri inchirierea se face numai in consideratia raportului de munca , dar chiar in consideratia functiei indeplinite de persoana incadrata in munca.
Camerele de serviciu - locuintele de serviciu nu trebuie sa fie confundate cu camerele de serviciu destinate a servi ca locuinta personalului de deservire al cladirilor cu mai multe locuinte(de exemplu: portar, mecanic de bloc) precum si personalului casnic.
Totusi terminologia s-a modificata incepand din 1991 prin Legea 1/1991 privind protectia sociala a somerilor si reintegrarea lor profesionala care s-a republicat in 1992.
Locuintele de serviciu au fost inlocuite cu locuinte de interventie.
Putem mentiona si categorialocuintelor de protocol care au servit sau servesc demnitarilor sau altor persoane alese sau numite in functii drept locuinte pe durata exercitarii functiei.
Locuinta poate fi ocupata numai dupa incheierea contractului de ichiriere.
PARTILE CONTRACTANTE
Contractul de inchiriere se incheie , in calitate de locator de catre unitatea care are in proprietate sau administrare imobilul din care face parte suprafata locativa ce se inchiriaza.
Locatarul principal = persoana care incheie contractul de inchiriere cu clitatea de locatar principal,de titular al contractului.Inseamna ca acel membru al familiei apare ca mandatar legal al celorlalti membri de familie .
Prin efectul contractului incheiat membrii familiei dobandesc calitatea de locator.
Fac parte din familie, in sensul legislatiei locative, numai sotii si copii , precum si parintii sotilor intretinuti de acestia.Membrii familiei vor fi prevazuti nominal in contractul de inchiriere.
Pierderea din orice cauza(plecare,deces,etc.) de catre titularul contractului a dreptului sau de folosinta asupra locuintei nu atrage pierderea acestui drept de catre ceilalti membri ai familiei.
Ceilalti locatori membrii ai familiei sale continua raporturile de locatiune in baza drepturilor lor proprii de locatari, drepturi recunoscute de lege, modificandu-se numai continutul contractului de inchiriere in raport cu membrii de familie ramasi in viata.
OBIECTUL CONTRACTULUI
In contractul de inchiriere trebuie sa fie determinat obiectul lui:
Suprafata locativa (suprafata locuibila si dependintele)
Curtea si gradina (daca este cazul)
Si chiria care se plateste de locator
Dependintele sunt un accesoriu al suprafetei locuibile si nu pot forma obiect al unui contract separat.
Modalitatea folosirii in comun a dependintelor poate fi stabilita si prin conventia dintre colocatari.
Dreptul locativ asupra curtii si gradinii poate fi recunoscut numai in conditiile prevazute in contract.
Chiria- se calculeaza cu tariful de baza gradul de confort si retributia tarifara lunara sau pensia locatarului.Pentru suprafata locuibila excedentara se plateste o majorare progresiva.
TERMENUL DE INCHIRIERE
Potrivit contractului tip se incheie pe o perioada determinata .
Expirarea termenului nu atrage dupa sine pierderea dreptului de folosinta. Chiriasul are dreptul la reinnoirea contractului.In afara de cazurile exprese prevazute de lege (modificarea sau rezilierea) contractului se poate face numai cu acordul ambelor parti.
EFECTELE CONTRACTULUI DE INCHIRIERE
1.OBLIGATIILE LOCATORULUI :
a) PREDAREA LOCUINTEI - sa predea suprafata loativa inchiriata in stare normala de folosinta.
b) EFECTUAREA REPARATIILOR -la repararea si inlocuirea tuturor elementelor de constructii si instalatii din interiorul si exteriorul cladirilor si al anexelor ei, a elementelor de instalatii aferente cladirii si al anexelor .
Lucrarile pot fi executate de catre locatari , in contul proprietarului , retinand contravaloarea acestora din chirie.
2.OBLIGATIILE LOCATARULUI
a) FOLOSIREA LOCUINTEI POTRIVIT DESTINATIEI
Locatarul este obligat sa foloseasca suprafata locativa inchiriata potrivit destinatiei.El nu mai are dreptul sa execute modificari de spatii sau alte modificari constructive .
b)INTRETINEREA LOCUINTEI - locatarul trebuie sa intretina in bune conditii suprafata locativa deoarece la mutare trebuie sa o predea in stare de curatenie si folosinta tinindu-se seama de starea in care a fost inchiriata.
c)PLATA COTELOR DE CHELTUIELI COMUNE
locatarul este obligat sa plateasca cu regularitate cotele ce-i revin din cheltuielile de intretinere si reparare a partilor si instalatiilor de folosinta comuna a cladirii.
d)PLATA CHIRIEI. MODALITATEA DE PLATA
Pentru locuinta detinuta in cladirile din fondul de stat se retine pe statul de plata din retributia lunara , in termen de cel mult 10 zile de la expirarea lunii pentru care urmeaza a se face plata, dupa expirarea acestui termen chiriasul fiind de drept in intarziere.
Chiria prevazuta in contract se recalculeaza ori de cate ori ea este rezultatul unei erori sau modificari ale elementelor de stabilire ale chiriei.
Plata chiriei si executarea celorlalte obligatii locative incumba nu numai locatarului principal, ci si membrilor familiei sale care locuiesc cu el si care au venituri proprii.
CONTRACTUL DE SUBINCHIRIERE
Locatarul principal are dreptul sa subinchirieze o parte din suprafata locativa a locuintei daca aceasta nu constituie suprafata disponibila.
Contractul de subinchiriere trebuie incheiat in forma scrisa si inregistrat la Circumscriptia Financiara competenta.
EFECTE:
Nu produce efecte fata de locator ( proprietar) fata de acesta ramanand raspunzator locatarul principal.
Contractele de subinchiriere sunt guvernate de dispozitiile dreptului comun(sublocatarul nu are dreptul la reinnoirea contractului).
Astfel subchiriasul poate fi evacuat la expirarea termenului prevazut in contract sau dupa denuntarea contractului cu respectarea termenului de preaviz ,daca a operat tacita locatiune.
Sublocatarul nu dobandeste un drept propriu la folosinta locuintei T odata cu desfiintarea titlului celui ce a consimtit subinchirierea , inceteaza si dreptul sublocatarului de a folosi locuinta , care poate fi evacuat odata cu locatarul principal, chiar daca termenul de subinchiriere nu a expirat inca.
In toate cazurile, evacuarea sublocatarului se poate face prin hotarare judecatoreasca si fara a i se pune la dispozitie o alta locuinta.
Persoana tolerata - situatia juridica a subchiriasului nu trebuie confundata cu aceea a persoanei tolerate. Locatarul principal are dreptul fara a incheia un contract de subinchiriere ca alte persoane sa se foloseasca temporar de locuinta ce o ocupa (fara a-si asuma sau a avea vreo obligatie juridica) ( exemplu : nepot cu titularul contractului de inchiriere si locuirea este de durata)
INCETAREA CONTRACTULUI DE INCHIRIERE SI EVACUAREA LOCATARULUI
Principiul care exista in acest sens prevazut de Legea 5/1973 - nici o persoana nu poate fi evacuata din locuinta detinuta in mod legal decat in cazurile si conditiile prevazute de lege.
CAZURI - vointa unilaterala :
1.denuntarea contractului de catre locator - au loc daca contractele au fost incheiate pe durata nedeterminata sau pentru care a intervenit tacita relocatiune( care opereaza tot pe durata nedeterminata).
2.denuntarea contractului de catre locatar - are acest drept cu conditia de a anunta , in scris,locatorul cu cel putin 30 de zile inainte de mutarea din locuinta inchiriata.
EVACUAREA PE CALE ADMINISTRATIVA
Conform Legii 5 /1973 aceasta situatie icidenda pentru T persoanele care ocupa fara contract de inchiriere o suprafata locativa din fondul de stat ce se inchiriaza de catre intreprinderile din subordinea organelor de administratie publica locala.
EVACUAREA PE CALE JUDECATOREASCA
1.Evacuarea din suprafatelor locativecu destinatie speciala ,ca urmare a incetarii raporturilor de munca :
a) - evacuarea din camera de serviciu
b) -evacuarea din locuinta de serviciu ( de interventie)
c) -evacuarea celorlalti locatari care ocupa suprafata locativa pe baza de contract de ibnchiriere accesoriu al contractului de munca
d) -evacuarea ca urmare a pierderii dreptului de folosinta prin refuz .(exemplu: persoanele care se muta definitiv in alta localitate isi pastreaza dreptul de folosinta asupra locuintei pe care o detine ,cel mult 6 luni de la data mutarii.
e) Evacuarea pentru savarsirea de fapte culpabile :
-daca pricinuiesc stricaciuni locuintei , cladirii in care aceasta este situata, instalatiilor.
-daca prin comportarea lor fac imposibila convietuirea pentru alti locatari.
-daca locuinta a fost obtinuta ca urmare a infractiunii de filodorma.
-daca nu platesc cu rea credinta timp de 3 luni consecutiv chiria sau cota -parte a cheltuielilor ce le revin potrivit dispozitiilor legale.
f) -evacuarea in cazul detinerii de catre soti sau alte persoane o a doua locuinta .
Legislatia locativa nu este aplicabila in cazul locuintelor proprietate particulara situate in mediul rural.Folosinta acestora de catre proprietarii lor sau de catre chiriasi este guvernata de dispozitiile dreptului comun prevazute in Codul civil referitoare la :
nasterea
exercitarea
si incetarea
dreptului de folosinta.
CONTRACTUL DE ARENDARE
-este varietate a contractului de locatiune = una din parti= arendator , transmite celeilalte parti , numita arendas ,bunuri agricole in vederea exploatarii pe o durata determinata in schimbul unui pret numit arenda, stabilita in produse agricole si care se presteaza in natura sau prin echivalentul lor in bani.
Reglementare - Legea 16/1994 -Legea arendarii .
Contractul de arendare s-a modificat prin Legea 58/1995 si Norme metodologice .In completarea lor se aplica" regulile particulare de arendare" prevazute in Codul civil.
CARACTERE JURIDICE :
sinalagmatic
cu executare succesiva
netranslative de proprietate ca si locatiunea
cu titlu oneros (daca e cu titlu gratuit este valabil ca imprumut de folosinta- comodat)
FORMA CONTRACTULUI
-este un contract solemn spre deosebire de locatiune.
Legea prevede forma scrisa si inregistrata ad validitatem, sub sanctiunea nulitatii absolute.
CONDITII DE VALIDITATE
Partile contractului pot fi :
persoane fizice
sau persoane juridice.
ARENDATOR- poate fi proprietar , uzufructuar sau alt detinator legal al bunurilor care formeaza obligatiile contractului si care are dreptul la exploatarea agricola a bunurilor respective.
Si are capacitatea necesara pentru incheierea contractului de locatiune
ARENDASUL - nu poate avea calitatea de ARENDATOR , nu poate subarenda, chiar daca arendatorul ar fi de acord , sunt interzise si oficiile de arendasi.
-folosinta bunurilor arendate nu poate fi adusa ca aport social intr-o societate agricola sau asociere simpla in agricultura.
Contractul incheiat intre :
arendator
si arendas
este INTUITU PERSONAE.
Dar arendasul nu este obligat sa execute personal toate lucrarile Tel poate contracta executarea unor lucrari cu persoane fizice sau juridice si T poate incheia contracte de munca cu salariatii permanenti sau sezonieri care se bucura de toate drepturile si de protectie sociala.
ARENDASUL - poate fi oricare membru dintr-o familie - contractul poate fi incheiat numai de catre persoane fizice care sunt cetateni romani cu domiciliu in Romania , persoane juridice(arendasi) trebuie sa aiba nationalitate romana cu sediul in Romania .
-obiectul de activitate T fiind exploatarea bunurilor agricole .
OBIECTUL CONTRACTULUI
-au dublu obiect:
bunurile arendate
si pretul platit de arendas numit arenda.
Bunurile arendate pot fi :
terenuri cu destinatie agricola
pasuni impadurite, drumuri tehnologice(art.1 din Legea arendarii).
Bunurile arendate trebuie sa fie
complet
si precis determinate (adica descrierea lor si inventarierea lor).
-Bunurile mentionate trebuie sa fie destinate exploatarii agricole de catre arendas.
ARENDA
Codul civil :
aceasta sa fie sub forma unei sume de bani
sau sub forma unei cantitati de produse agricole.
Legea 16/1994 prevede stabilirea ei intr-o cantitate determinata de produse agricole cuprinsa intre un minim si un maxim din productie.
TERMENUL ARENDARII - durata arendarii trebuie determinata daca intre parti in contract cu respectarea unor norme prevazute imperativ de lege .
-Durata nu poate fi mai mica de 5 ani.
Prin derogare T poate fi mai mica de 5 ani in cazul plantatiilor de vita de vie , pomi arbusti fructiferi, hamei, duzi.
EFECTELE CONTRACTULUI DE ARENDARE
Arendasul are dreptul de preemtiune daca:
este o persoana fizica
arendarea are ca obiect terenuri agricole situate in extravilan
instrainarea terenului agricol de catre arendator (proprietar ) se face prin vanzare iar nu prin alte acte translative de proprietate:
-schimb
-donatie , mostenire
SUPORTAREA RISCURILOR
-Partile contractante pot stabili :
cazurile
si limitele
suportarii daunelor produse de calamitati naturale.
RISCUL LUCRULUI - adica paguba rezultata din pieirea fortuita a bunurilor arendate (animale ,constructii ,masini) T se suporta potrivit regulilor generale , de catre proprietarul arendator.
RISCUL CONTRACTULUI -problema se pune sub doua aspecte (spre deosebire de alte contracte cu executare succesiva cum ar fi T contractul de antrepriza).
1.In caz de pieirea fortuita a bunurilor arendate, riscul contractului este suportat de arendator- in calitate de debitor al al obligatiei imposibil de executat.
2.Mai dificila este problema in caz de pieire fortuita :
totala
sau partiala
nu a bunurilor arendate ci a recoltei(a productiei) = din cauza
exemplu : grindina , bruma , inundatie, incendiu.
Problema se rezolva tot in lumina legislatiei civile care completeaza materia.
OBLIGATIILE PARTILOR
Legea 16/1994 consacra putine texte pentru reglementarea obligatiilor partilor.
In completare se aplica regulile de drept comun privind locatiunea T cu unele precizari.
OBLIGATIILE ARENDATORULUI
Cel ce da in arenda este obligat sa predea bunurile arendate .
la termenul stabilit
si in conditiile stabilite
-sa garanteze pe arendas de evictiunea totala si partiala
-sa execute toate celelalte obligatii asumate prin contract
1.OBLIGATIILE ARENDASULUI
-de a intrebuinta bunurile arendate ca un bun proprietar T se apreciaza dupa tipul abstract al omului prudent si diligent , tinand seama de faptul ca arendasul este un profesuionist.
-arendatorul are dreptul de a controla oricand modul in care arendasul administreaza bunurile arendate.
2.PLATA ARENDEI - in natura si / sau prin echivalentul in lei al produselor :
la termenele
si la locul
Daca nu s-a prevazut locul platii ,plata se face la domiciliul arendasului fiind cherabila.
3.RESTITUIREA BUNURILOR
arendate la incetarea contractului in starea in care le-a primit conform inventarului (proces-verbal )facut la predare.
4.ALTE OBLIGATII
-Taxele:
de redactare
si inregistrare
a contractului de arendare sunt in sarcina arendasului.
-Pe plan financiar , fiind agricultor este obligat sa plateasca impozitele datorate pe veniturile realizate.
SANCTIUNEA NEEXECUTARII OBLIGATIILOR
-in caz de neexecutare culpabila a obligatiilor se aplica dreptul comun.
Oricare din parti poate cere rezilierea pentru neexecutare.
INCETAREA CONTRACTULUI
1.EXPIRAREA TERMENULUI -desi textul de lege este neclar pentru ca contractul de arendare poate fi reinnoit potrivit intelegerii partilor si cu respectarea prevederilor prezentei legi.
Reinnoirea contratului nu poate avea loc impotriva vointei arendasului .
Deci la expirarea termenului prevazut contractul inceteaza daca nu a fost reinnoit T aici nu-s aplicabile dispozitiile dreptului comun din Codul civil referitoare la tacita relocatiune.
EFECTELE INSTRAINARII BUNURILOR ARENDATE PRIN ACTE INTRE VII
-existenta contractului de arendare nu atrage indisponibilizarea (inalienabilitatea ) bunurilor arendate.
Contractul de arendare va fi opozabil dobanditorului in conditiile prevazute de lege in materia locatiunii de imobile, cu deosebirea ca sunt opozabile numai contractele de arendare incheiate in scris si inregistrate la Consiliul Local indiferent de durata arendarii potrivit Legii 16/1994.
DEOSEBIRI FATA DE ALTE CONTRACTE
CONTRACTUL DE MUNCA T salariul se plateste dupa cantitatea si calitatea
muncii depuse
T la antrepriza = dupa rezultatul muncii
antreprenorului , predat clientului .
Salariatul isi executa obligatiile de serviciu fiind in dependenta totala de patron.
Antreprenorul se bucura de independenta juridica, el este liber sa incredinteze executarea efectiva (materiala) unor lucratori inclusiv unor subantreprenori.
Contractul este calificat antrepriza T daca din intentia partilor rezulta ca procurarea materialului de catre antreprenor nu constituie decat o clauza accesorie a contractului, al carui obiect principal este realizarea lucrarii .
CONTRACT DE MANDAT - mandatul are ca obiect incheierea de catre mandatar de acte juridice pe seama mandantului cu terte persoane = si mandatarul are putere de reprezentare.
-antreprenorul nu are putere de reprezentare.
CARACTERELE JURIDICE
contract sinalagmatic
cu titlu oneros
comutativ
cu executare succesiva
consensual
-In principiu este incheiat intentii personal
In ceea ce priveste proprietatea - daca materialele sunt procurate de antrprenor, el ramane proprietarul, el ramane proprietarul lor si al lucrarii pana la terminarea ei,dupa care clientul poate obtine predarea silita , devenind proprietar.
CONDITII DE VALIDITATE
1.CAPACITATEA PARTILOR
-Clientul trebuie sa aiba capacitatea ceruta de lege pentru incheierea :
fie a actelor de administrare
fie a actelor de dispozitie
Exemplu : de administrare Treparatii curente la un imobil
De dispozitie Tconstruirea unei case.
Antreprenorul T trebuie sa aiba in toate cazurile , capacitate deplina de exercitiu.
REGULI GENERALE CU PRIVIRE LA ANTREPRIZA
RISCURILE
-riscul pieirii fortuite a lucrului este suportat de proprietar
-daca materialele au fost procurate de client in calitate de proprietar, el suporta riscul pieirii lor
-riscul contractului este suportat, in toate cazurile de antreprenor deoarece s-a obligat pe riscul sau - si este debitorul obligatiei impozitul de executat.
RECEPTIA LUCRARII
-Clientul este obligat :
sa receptioneze si
sa ia in primire lucrarea dupa terminarea ei integrala.
Daca nu-si executa obligatia T va putea angaja raspunderea lui potrivit dreptului comun:daune interese pentru cheltuieli de depozitare, conservare, etc.
RASPUNDEREA ANTREPRENORULUI
1)Raspunderea pentru neexecutare fata de client potrivit dreptului comun : clauza penala, daune interese.
2)Raspunderea pentru viciile lucrarii:
-pentru viciile ascunse
ale materialelor procurate de el
ale lucrarii dupa ce a fost receptionata de catre client si chiar daca lucrarea nu a fost executata de catre el personal
Termenul de prescriptie potrivit Decretului 167/1958 - cu privire la dreptul la actiune cu privire la viciile ascunse se prescrie prin implinirea unui termen de 6 luni, in cazul in care viciile nu au fost ascunse cu viclenie.
-daca au fost ascunse cu viclenie - se aplica termenul general de prescriptie de 3 ani.
Termenele incep sa curga de la data descoperirii viciilor, insa cel mai tarziu de la implinirea unui an de la predare(acest termen putand fi modificat prin conventia partilor).
INCETAREA CONTRACTULUI
CAZURI PARTICULARE:
-prin moartea meseriasului ,arhitectului sau antreprenorului(deoarece contractul se formeaza intuitu personae)
REGULI GENERALE
-la cererea uneia din parti -antrepriza poate fi rezoluita,pentru neexecutarea obligatiilor de catre cealalta parte.
-in caz de imposibilitate fortuita de executare:
daca e temporara, se suspenda executarea
daca e definitiva - obligatia se stinge fiind aplicabila teoria riscului contractului.
REGULI SPECIALE PRIVIND ANTREPRIZA DE CONSTRUCTII
-Cel mai cunoscut gen de antrepriza este T antrepriza de constructii : construire de cladiri si alte imobile : cai de comunicatie ,dotari subterane.
Autorizatii - in toate cazurile Texecutarea constructiilor se poate face ,incepe cu exceptii ca zugraveli,reparatiiTnumai in temeiul si cu respectarea autorizatiei eliberate de prefecturi sau primariile municipiilor ,oraselor sau comunelor.
Actul normativ de baza este Legea 10 /1995.
SUBANTREPRIZA
Antreprenorul - in lipsa de stipulatie contrara -are dreptul sa incredinteze executarea unor parti din lucrare unor subantreprenori, incheind un contract de subantrepriza.
Subantreprenorii contracteaza numai cu antreprenorul, deci clientul nu are nici o actiune contractuala impotriva lor .
Dar antreprenorul raspunde contractual pentru toate lucrarile executate de subantreprenori, fata de client.
Daca-s mai multi coantreprenori - fiecare va raspunde pentru partea de lucrare executata si are dreptul la partea corespunzatoare din pret deoarece obligatia civila cu pluralitate de parti este conjuncta daca in contract nu s-a prevazut solidaritatea sau indivizibilitatea.
Lucratorii au deci o actiune directa contra clientului cu toate ca raport juridic direct nu exista intre ei. La aceasta se adauga si privilegiul imobiliar de care se bucura lucratorii, precum si antreprenorii de constructii pentru garantarea creantelor neonorate de client.
RASPUNDEREA ANTREPRENORULUI PENTRU CALITATEA CONSTRUCTIEI
Antreprenorul(arhitectul) raspunde daca :
constructia se darama in tot sau in parte
sau ameninta invederat daramarea din cauza unui viciu de constructie
sau al terenului T intr-un termen de 10 ani din ziua terminarii lucrarii.
Decretul 167/1958 -stabileste untermen de 3 ani de la predare pentruTdescoperirea viciilor unei constructii Tdeci raspunde pentru orice vicii ascunse.
-pentru viciile structurii de rezistenta rezultate din nerespectarea normelor de proiectare si executie in vigoare la data realizarii ei T raspunderea este pe toata durata constructiei.
RASPUNDEREA ANTREPRENORULUI
-Vizeaza numai raporturile lui cu :
clientul
si succesorii lui in drepturi.
Fata de terti (inclusiv locatarul constructiei= raspunderea antreprenorului poate fi angajata numai delictual.
Raspunderea pentru vicii poate sa revina:
nu numai antrprenorului care executa lucrarea
dar si arhitectului (proiectantului).
Impartirea raspunderii intre:
antreprenor
si arhitect
se rezolva in functie de clauzele din contract.
Sarcina probei Tclientul trebuie sa dovedeasca numai existenta viciului.
CONTRACTUL DE MANDAT (1532 Cod civil)
Notiune - este un contract prin care o persoana numita mandatar, se obliga sa incheie unul sau mai multe acte juridice pe seama unei alte persoane ,numita mandant,care ii da aceasta imputernicire si pe care il reprezinta.
FORMA MANDATULUI
-Este un contract consensual de regula, in practica mandatul este constatat de obicei printr-un inscris numit procura sau imputernicireT este un act juridic unilateral.
Daca mandatarul este imputernicit sa:
cumpere
sau sa schimbe
un teren, sau sa :
incheie un contract de donatie
sau sa constituie o ipoteca
procura trebuie autentica.
Consimtamantul partilor poate fi dat si:
in mod expres
dar si in mod tacit.
Mandatul tacit rezulta din acele imprejurari de fapt care face neindoielnica intentia partilor.
Mandatul aparent(nu se confunda cu mandatul tacit)- in acest caz tertii contracteaza cu credinta scuzabila si legitima ca mandatarul aparent are puteri de reprezentare - adica "credinta legitima valoreaza titlu"
CAPACITATEA PARTILOR
Mandantul -trebuie sa fie capabil de a contracta el insusi actul de a carui indeplinire il insarcineaza pe mandatar.
Capacitatea mandantuluise apreciaza in functie de natura actului juridic:
de conservare
de administrare
de dispozitie
Mandatarul trebuie sa aiba capacitate deplina de exercitiu.
OBIECTUL SI INTINDEREA MANDATULUI
Obiectul trebuie sa fie :
determinat
posibil
licit
numai incheierea de acte juridice de catre mandatar
actele materiale putand avea numai caracter accesoriu.
INTINDEREA MANDATULUI
Poate fi :
special
sau general.
1.este special cand se da :
pentru o singura operatiune juridica
sau pentru anumite operatii determinate.
2.este general cand mandatarul primeste imputernicirea de a se ocupa de toate treburile mandantului.
Pentru actele de dispozitie se cere un mandat special.
Actele de conservare
Sau de administrare
Pot fi incheiate pe baza unui mandat general.
In toate cazurile ,mandatarul nu poate face nimic afara de limitele mandatului sau, el trebuie sa se incadreze in limitele imputernicirii primite.
EFECTELE CONTRACTULUI DE MANDAT
EFECTELE INTRE PARTI
Obligatiile mandatarului -
1.Indeplinirea mandatului T adica de a-l executa in caz de :
Neexecutare
Sau neexecutare corespunzatoare.
Mandatarul este raspunzator : - de dol
- sau culpa simpla.
Conditiile raspunderii mandatarului T pot fi modificate prin conventia partilor.
2. Obligatia de a da socoteala despre indeplinirea mandatului
este dator sa de in primire mandantului tot ce i s-a predat in puterea mandatului pe care l-a executat .
3.Obligatii rezultand din substituirea unei terte personae
Mandatarul (in principiu) trebuie sa execute personal insarcinarea primita T deoarece este un contract incheiat intuitu personae, avand la baza increderea mandantului in mandatar.
Se poate prevede in contract dreptul mandatarului de a-si substitui o terta persoana , iar mandatarul este obligat sa raspunda de faptele substituitului.
In raportulrile dintre mandatar si persoana substituitase aplica regulile mandatului.
In caz de pluralitate a mandatarilor T daca li s-a dat imputernicirea printr-un singur mandat, nu exista solidaritate intre ei, decat daca aceasta s-a stipulat expres.
Fiecare mandatar poate insa executa mandatul singur daca nu s-a prevazut altfel prin contract.
OBLIGATIILE MANDANTULUI
1.Desdaunarea mandatarului
este obligat sa restituie toate cheltuielile facute cu ocazia executarii mandatului
trebuie sa plateasca dobanzi la sumele avansate de mandatar - care curg fara punere in intarziere
mandantul suporta si pierderile suferite de mandatar cu ocazia indeplinirii mandatului, daca nu i se imputa vreo culpa.
2.Plata remuneratiei - daca este cu titlu oneros, mandantul este obigat sa plateasca suma stipulata chiar daca operatiunea in vederea careia a fost conferit mandatul nu a putut fi efectuata.
Numai culpa mandatarului il scuteste pe mandant de plata remuneratiei in indeplinirea mandatului.
3.Solidaritatea mandatarilor - daca mai multe personae au numit un mandatar pentru o afacere comuna, fiecare dintre ele este raspunzatoare solidar pentru toate efectele mandatului. In acest caz solidaritatea este legala.
4.Dreptul de retentie al mandatarului - se admite ca mandatarul poate retine lucrurile pe care le-a primit pentru mandant, pana la achitarea cheltuielilor facute pentru indeplinirea mandatului. Dreptul de retentie se poate recunoaste si pentru garantarea altor creeante ale mandatarului fata de mandant izvorate din raporturile de mandat.
EFECTE FATA DE TERTI
RAPPORTURILE DINTRE MANDANT SI TERTI
Intre mandant si terti se creeaza raporturi juridice directe:
in fapt tertul trateaza cu mandatarul
in drept tertul contracteaza cu mandantul.
Toate efectele legale ale actului incheiat de mandatar cu tertul se rasfrang asupra mandantului, el devine personal:
creditorul
sau debitorul
tertului, ori titularul dreptului real dobandit prin actul incheiat .
in schimb, actele incheiate de mandatar cu depasirea imputernicirilor primite nu obliga pe mandant daca nu le-a ratificat :
expres
sau tacit
(art. 1546 Cod Civil ) T ratificarea valoreaza mandat.
RAPORTURILE DINTRE MANDATAR SI TERTI
Deoarece mandatarul contracteaza :
in numele
si pe seama
mandantului nu se creeaza raporturi juridice intre el si tertii cu care contracteaza.
Pentru actele sale excesive mandatarul - este obligat sa cunoasca limitele imputernicirii- este insa raspunzator fata de terti, deoarece este tinut sa le garanteze validitatea actelor.
INCETAREA CONTRACTULUI DE MANDAT
CAZURI PARTICULARE
1.Revocarea mandatului - in principiu mandatul este revocabil, mandantul poate revoca ( denunta unilateral ) mandatul oricand chiar daca este cu termen, si poate sa-l constranga pe mandatar a-i restitui procura.
2.Renuntarea mandatarului se poate face notificand mandantului renuntarea sa indifferent ca este cu :
titlu oneros
sau cu titlu gratuit
3.Moartea unei parti :
fie a mandantului
fie a mandatarului.
4. Alte cauze de incetare:
- prin punere sub interdictie, insolvabilitate si falimentul mandantului sau mandatarului.
Cauze generale de incetare:
prin executarea mandatului
prin expirarea termenului stipulat
prin realizarea conditiei rezolutorii
prin imposibilitatea fortuita de executare.
EFECTELE INCETARII MANDATULUI
- indiferent de cauza de incetare ( nu numai prin revocare ) T mandatarul este obligat:
sa restituie mandantului procura primita
sa-i predea orice alte acte ( hotarari judecatoresti, titulri de proprietate ) sau bunuri primite in cursul executarii mandatului.
MANDATUL FARA REPREZENTARE
CONTRACT DE INTERPUNERE
are loc cand mandatarul incheie actul cu tertul
in nume propriu (proprio nomine)
si pe seama mandatului
intrucat reprezentarea :
nu este de esenta
si numai de natura contractului de mandat alaturi de mandatul fara reprezentare din dreptul commercial.
Contractul de interpunere - este de fapt un mandat simulat prin interpunere de personae.
Se recurge la aceasta cand o persoana ( mandantul) vrea sa incheie un act juridic, dar in asa fel ancat persoana sa sa nu fie cunoscuta de terti cum ar fi cocontractantul mandatarului ocult si alti terti ( creditori chirografari, rude de vocatie la mastenire ).
Aceasta se mai numeste conventia de prLte - nom si este considerata dupa o parere - un caz particular .
In cazul contractelor care se incheie, potrivit legilor, intuitu personae - regulile care guverneaza contractul de interpunere de persoane nu sunt aplicabile.
Exemplu : - contractul incheiat ( valabil ) in considerarea persoanei mandatarului fara reprezentare ( adica cumparare de casa din fondul de stat , contract de societate civila ) produce efecte numai fata de acea persoana care devine titulara :
drepturilor
si obligatiilor
rezultand din actul icheiat.
IMPRUMUTUL DE FOLOSINTA ( COMODATUL)
Notiune si caractere juridice
Este un contract prin care o persoana, numita comodant, remite spre folosinta temporara unei alte persoane numita comodatar, un lucru cu obligatia de a constata din urma de a-l restitui in natura, in individualitatea sa. (art. 1560).
Caractere :
1. contract real - fiind necesara pentru initierea lui :
atat realizarea acordului de vointa
cat si predarea lucrului.
OBIECTUL CONTRACTULUI
-poate avea ca obiect numai lucruri nefungibile (individual determinate ), intrucat urmeaza sa fie restituite in natura in individualitatea lor.
Exceptional pot fi si lucruri consumptibile potrivit naturii lor T pot fi considerate prin vointa partilor nefungibile.
Exemplu : fructele sunt imprumutate pentru aranjarea unei expozitii.
Obiectul contractului il poate forma orice lucru mobil- in masura in care imprumutarea nu este interzisa prin norme speciale ori permisa numai in anumite conditii.
DREPTUL TRANSMIS T comodatorul dobandeste nu mai dreptul de folosinta, devenind un simplu detentor precar, obligat la innapoierea lucrului.
Capacitatea partilor - ambele parti trebuie sa aiba capacitatea de a incheia acte de administrare. Deoarece contractul nu este translativ de proprietate, comodantul poate sa nu aiba calitatea de proprietar.
poate fi:
un uzufructuar
sau locator.
DOVADA CONTRACTULUI -este ca inscrisurile sub semnatura privata, cerut adprobationem daca valoarea lucrului depaseste 250 lei sa fie redactat intr-un singur exemplar (pentru comodant ), cerinta multiplului exemplar cerandu-se pentru contracte T sinalagmatice .
Faptul predarii lucrului poate fi dovedit prin orice mijloc de proba.
EFECTELE CONTRACTULUI
OBLIGATIILE COMODATARULUI
1.Conservarea lucrului T ca un bun proprietar
2. Folosirea lucrului potrivit destinatiei determinata prin natura lui sau prin acordul partilor sub sanctiunea de a plati daune- interese si rezilierea contractului potrivit regulilor generale.
3. Suportarea cheltuielilor de folosinta (de intretinere - exemplu : hrana calului imprumutat, reparatii locative ale casei ) - nu are dreptul sa ceara restituirea acestor cheltuieli, care nu sunt un accesoriu al folosintei.
4.Restituirea lucrului la scadenta in natura sa specifica - daca bunul produce fructe si daca partile nu au convenit altfel T este obligat sa restituie fructele. Exemplu : sporul natural al animalului. El are dreptul la restituirea cheltuielilor facute pentru producerea lor.
Comodatarul are dreptul de retentie pana la plata cheltuielilor:
extraordinare
necesare
si urgente
facute pentru conservarea lucrului.
Daca comodatarul refuza fara temei restituirea lucrului, comodantul are drept optiune intre 2 actiuni:
o actiune reala in revendicare - care prezinta avantajul ca este prescriptibila
o actiune persionala,care deriva din contract - are avantajul ca il scuteste de a mai face dovada dreptului sau de proprietate.
SCADENTA OBLIGATIEI DE RESTITUIRE
comodantul nu poate cere restituirea lucrului inainte de implinirea termenului sau daca nu s-a ptrevazut termen,inainte de a se fi indestulat trebuinta comodatarului ce s-a avut in vedere la incheierea contractului ( art. 1572 ).
PRESCRIPTIA ACTIUNII PERSONALE IN RESTITUIRE
Termenul general de prescriptie incepe sa curga de la:
expirarea termenului convenit
sau de la data indestularii trebuintei comodatarului ce s-a avut in vedere la incheierea contractului .
RASPUNDEREA COMODATARULUI
Comodatarul raspunde pentru:
deteriorarea
sau pieirea
in tot sau in parte a lucrului, daca nu dovedeste ca deteriorarea sau pieirea s-a produs fortuit
sau ca deteriorarea este consecinta folosirii potrivit destinatiei si fara culpa din partea sa.
SUPORTAREA RISCURILOR DE CATRE COMODATAR
De regula riscul:
deteriorarii
sau pieirii fortuite
este suportat de comodant in calitate de proprietar.
Totusi riscurile sunt suportate de comodatar daca:
intrebuinteaza lucrul contrar destinatiei determinata prin natura lui sau prin conventie
prelungeste folosinta dupa scadenta ( art. 1565) si nu dovedeste ca lucrul ar fi pierit si la comodant
ar fi putut salva lucrul imprumutat inlocuindu-l cu un bun al sau
lucrul a fost evaluat in momentul contractarii.
PLURALITATEA DE COMDATARI
Daca mai multe persoane au imprumutat acelasi lucru, ele raspund solidar fata de comodant pentru executarea obligatiilor.
Este unul din cazurile de solidaritate legala pasiva.
Aceasta solidaritate poate fi inlaturata:
Total
sau partial
printr-o clauza expresa contrara.
OBLIGATIILE COMODANTULUI
Regula T fiind contract unilateral:
nu creeaza obligatii decat in sarcina comodatarului
dar in cursul executarii contractului se pot naste si :
obligatii extracontractuale
in sarcina comodantului .
1.RESTITUIREA CHELTUIELILOR DE CONSERVARE
Aceste cheltuieli au caracter :
extraordinar
necesar
si foarte urgent.
Aceasta obligatie se naste din gestiunea intereselor altuia.
2.PLATA DESPAGUBIRILOR
comodantul are obligatia de a-l despagubi pe comodator pentru pagubele provocate de viciile lucrului daca el avea cunostinta de ele si nu le-a adus la cunostinta comodatorului.
Comodantul- deci trebuie sa dea instructiuni necesare folosintei lucrului daca este cazul.
STINGEREA EFECTELOR COMODATULUI
1.restituirea lucrului :
in stare corespunzatoare
la termenul prevazut in contract
-poate fi si inainte de scadenta daca prin contract nu s-a prevazut altfel.
2.prin reziliere
-Exemplu : daca lucrul s-a intrebuintat in alte scopuri- conform regulilor generale, desi contractul este unilateral si partile nu au stipulat un pact comisoriu expres.
3.Moartea comodatarului:
prin moartea uneia din parti, obligatiile trec asupra succesorilor in drepturi
daca contractul este incheiat - intuitu personae- mostenitorii sunt obligati sa restituie imediat bunul, chiar daca in contract s-a prevazut un termen ulterior.
IMPRUMUTUL DE CONSUMATIE (PROPRIU-ZIS )
Notiune T este un contract prin care o persoana, numita imprumutator T transmite in proprietatea unei alte persoane, numita imprumutat o catime de lucruri cu obligatia pentru imprumutat de a restitui la scadenta o cantitate egala de bunuri:
de la acelasi gen
si calitate.
Caractere juridice :
contract real
contract unilateral T cu deosebirea ca obiectului contractului il formeaza lucruri care sunt fungibile de gen si consumptibile potrivit naturii lor.
Imprumutatul devine proprietar si suporta riscurile de regula este cu titlu gratuit, dar poate fi si oneros.
CAPACITATEA PARTILOR
-capacitatea este translativ de proprietate, deci imprumutatorul trebuie sa aiba capacitatea ceruta de lege pentru actele de dispozitie ca si imprumutatul de altfel.
DOVADA CONTRACTULUI
Daca valoarea lucrului depaseste 250 lei T dovada se poate face prin:
inscris authentic
sau inscris sub semnatura privata
deci nu prin alte :
inscrisuri
sau martori
ori prezumtii
actul trebuie sa fie scris in intregime de catre imprumutat, sau cel putin acesta sa adauge, la finele actului, cuvintele " bun si aprobat " .
este sufficient ca inscrisul sa fie redactat intr-un singur exemplar (pentru imprumutator ) .
EFECTELE IMPRUMUTULUI DE CONSUMATIE
OBLIGATIILE IMPRUMUTATULUI
1.Obligatia de restituire T la scadenta lucruri.
De acelasi gen
In aceeasi cantitate
Si de aceeasi calitate.
Scadenta obligatiei de restituire
imprumutatorul nu poate cere restituirea inainte de termen, iar in lipsa stipularii unui termen, instanta va determina termenul restituirii dupa imprejurari.
Raspunderea imprumutantului T daca la scadenta desi in principiu "genera non pereunt ", imprumutatul este totusi in imposibilitate de a restitui lucruri de aceeasi natura, el va face plata in bani dupa valoarea pe care o au lucrurile:
la termenul
si in locul unde urma a se face restituirea
-daca termenul si locul restituirii nu au fost determinate, dupa valoarea lucrurilor din momentul si in locul incheierii contractului.
In caz de intarzietre, imprumutatul datoreaza si daune interese moratorii (denumite "dobanzi" de legiuitor ) dar nu mai de la data " cererii prin judecata a imprumutatului " ( art. 1586 Cod Civil ).
OBLIGATIILE IMPRUMUTATORULUI
Raspunderea pentru vicii
-in principiu, imprumutatorul nu are nici o obligatie. Eventualele cheltuieli de conservare sunt in sarcina imprumutatului ca proprietar.
Desi art. 1580 - dispune ca imprumutatorul este raspunzator (delictual ) dee daunele cauzate prin viciile ascunse ale lucrului, la fel ca si comodantul, este lipsit de importanta practica, caci lucrurile :
fungibile
si consumptibile
numai in mod exceptional pot provoca daune.
IMPRUMUTUL CU DOBANDA
In acest caz imprumutatorul pretinde de la imprumutat :
pe langa obligatia de restituire
o prestatie oarecare in schimbul transferarii proprietatii lucrului imprumutat
Aceasta prestatie consta intr-o suma de bani numita dobanda.
Acest contract are ca obiect dublu :
lucrul imprumutat (codul civil il numeste capital )
si dobanda.
Lucrul imprumutat- in cazul imprumutului de bani la scadenta trebuie sa fie restituita suma imprumutata.
Daca schimbarea valorii monedei are loc dupa scadenta si dupa ce debitorulm a fost pus in intarziere, se admite reevaluarea sumei imprumutate.
DOBANDA - potrivit decretului nr. 31- 1954 pentru stabilirea dobanzii legale, dobanda stabilita in conventii nu poate depasi dobanda legala+, care erste de 6% pe an.
In toate cazurile dobanda se calculeaza numai:
asupra capitalului ( asupra sumei imprumutate )
dobanda la dobanda (anatocismul) fiind interzisa ( art. 3) (Leg. 313/ 1879)
deoarece imprumutul ar fi prea oneros.
Dovada platiilor dobanzilor:
se face potrivit dreptului comun inclusiv prin prezumtia (absoluta, respectiv relativa ) de liberare a debitorului rezultand din remiterea voluntara a titlului original facuta de creditor debitorului.
Aici Codul Civil:
prevede o regula speciala
daca imprumutatorul elibereaza o chitanta de primire a capitalului, fara a face mentiunea in privinta dobanzilor, ele sunt prezumate a fi fost platite (art.1590).
REGULI SPECIALE PRIVIND RASPUNDEREA IMPRUMUTATULUI PENTRU NERESPECTAREA OBLIGATIILOR CIVILE IN CAZUL IMPRUMUTURILOR BANESTI
-in aceasta privinta se aplica dreptul comun din materia raspunderii contractuale cu anumite particularitati:
daunele moratorii sunt echivalente cu dobanda legala
creditorul nu este obligat sa dovedeasca paguba suferita, deoarece daunele moratorii sunt datorate independent de :
-existenta
-sau intinderea pagubei
punerea in intarziere a debitorului se poate face numai printr-o cerere de chemare in judecata, nu si prin notificare (art. 1088 si art. 1586 Cod Civil ) .
PRESCRIPTIA DREPTULUI LA ACTIUNE PENTRU PLATA DOBANZILOR
- deoarece imprumutatul este obligat sa plateasca dobanzile pentru prestatii succesive
lunare- aca partile nu au convenit altfel ( art. 5 Decretul 311-1954 ) T dreptul la actiune cu privire la fiecare din aceste prestatii se stinge printr-o prescriptie deosebita (art. 12 din Decretul 167 /1954 ) , termenul calculandu-se de la data exigibilitatii fiecarei rate de dobanda.
Dobanzile sunt T pretentii accesorii .
Momentul inceperii prescriptiei pentru acestea nu este legat de inceputul dreptului la actiune privind pretentia principala. ( aici nu se va aplica principiul accesorium secquitur principale ).
STINGEREA IMPRUMUTULUI DE CONSUMATIE
1.prin plata facuta la termenul prevazut:
in contract
sau printr-o hotarare judecatoreasca
sau la termenul platii efectuata de buna voie
deoarece termenul este stabilit de regula in favoarea debitorului T plata se poate face si inainte de termen.
Daca termenul este stipulat in favoarea ambelor partii - debitorul poate face plata inainte de termen cu consimtamantul creditorului.
sunt prevazute de dreptul comun:
remiterea de datorie
confuziune
dare in plata
compensatiune
el avand ca obiect bunuri fungibile.
In caz de moarte a oricareia dintre parti , drepturile si obligatiile ce rezulta din imprumut se transmit mostenitorilor potrivit regulilor generale.
CONTRACTUL DE DEPOZIT
Notiuni si caractere juridice
Depozitul este un contract prin care o persoana numita deponent incredinteaza un lucru altei persoane, numita depozitar, care se obliga sa-l pastreze pe o perioada:
determinata
sau nedeterminata
si sa-l restituie la cerere.
Caractere juridice
1.este un contract real care se perfecteaza numai prin si din momentul predarii
acest contract poate fi precedat si de o promisiune, de un antecontract de depozit ce se poate perfecta prin simplul consimtamant al partilor.
2.poate fi:
cu titlu gratuit
sau cu titlu oneros
3. este un contract unilateral deoarece naste obligatii numai in sarcina depozitarului.
Antecontractul de depozit poate fi :
unilateral
sau sinalagmatic.
4. este un contract creator de raporturi de obligatii intre parti. Prin acest contract :
nu se transmite dreptul de proprietate
si nici chiar posesiunea lucrului asupra depozitarului. El devine un simplu detentor precar.
FELURILE CONTRACTULUI DE DEPOZIT
Codul Civil distinge doua feluri de depozit:
depozit propriu-zis
si sechestru
acesta din urma se deosebeste de depozitul propriu-zis prin faptul ca are ca obiect bunuri litigioase, inclusive imobile si poate fi nu numai :
conventional
dar si judiciar
depozitul propriu-zis, care este in toate cazurile conventional si poate avea ca obiect numai lucruri mobile nelitigioase are 3 variante:
depozitul obisnuit:
voluntar
regulat
depozitul necesar
depozitul neregulat.
DEPOZITUL OBISNUIT
Obiectul contractului
Potrivit Codului Civil acest depozit nu poate avea ca obiect decat lucruri mobile.
-data fiind necesitatea traditiunii aceste lucruri mobile trebuie sa fie corporale pot fi si creante constatate printr-un titlu la purtator, asimilate lucrurilor mobile corporale .
obiectul trebuie sa fie individual determinat chiar daca dupa natura lui ar fi un bun consumptibil si fungibil.
CAPACITATEA PARTILOR
Deponentul sa aiba capacitatea pentru a incheia actele de administrare.
depozitarul face acte de dispozitie.
DOVADA CONTRACTULUI
Pe langa predarea lucrului se mai cere ca depozitul - acordul de vointa dintre parti sa fie constatat printr-un inscris.
Forma scrisa este ceruta T ad. Probationum.
NATURA JURIDICA A DEPOZITULUI OBISNUIT
Scopul principal urmarit de parti este:
pastrarea
si conservarea lucrului de catre depozitar.
Prin acest element se deosebeste depozitul
de obligatia de pastrare si conservare vanzatorului atunci cand bunul vandut transmis in proprietatea cumparatorului nu se preda cu ocazia incheierii contractului
sau de obligatia de :
pastrare
si conservare
a cumparatorului in cazul vinzarii pe incercate cand lucrul i se preda in vederea incercarii, desi proprietatea nu se transmite cu ocazia incheierii contractului.
DEPOZITUL CU TITLU ONEROS T se aseamana si cu contractul de antrepriza in cazul in care depozitarul efectueaza anumite lucrari in vederea conservarii lucrului.
EFECTELE CONTRACTULUI
Obligatiile depozitarului
1. Obligatia de pastrare- trebuie sa se ingrijeasca de paza lucrului depozitat ca de propriul sau lucru (art. 1599 ) .
CULPA DEBITORULUI
se apreciaza in concret, in functie de grija depusa in conservarea propriilor lucruri si nu dupa tipul abstact al omului prudent si diligent.
In legatura cu aceasta obligatie, Codul Civil mai precizeaza ca depozitarul nu raspunde nici odata de stricaciunile provenite din forta majora, afara de cazul cand a fost pus in intarziere pentru restituirea bunului depozitat.
2.Obligatia de restituire
- trebuie sa restituie insusi lucrul depozitat , in natura (art. 1604 ali. 1 Cod Civil ).
- nu insa si fructele pe care putea sa le perceapa dar nu le-a perceput.
In caz de neexecutare a obligatiei de restituire, depozitarul datoreaza daune interese pentru repararea tuturor prejudicilor suferite de deponent.
In caz de moarte a depozitarului obligatia de restituire (si de pastrare pana la restituire ) se transmite in cadrul patrimoniului succesoral, asupra mostenitorilor.
Creditorul obligatiei de restituire- depozitarul este obligat sa restituie lucrul deponentului, respectiv mandantului (daca depozitarea s-a facut in numele sau de catre mandatar ), sau persoane indicate de deponent ( art. 1609 Cod Civil ) - neavand drept sa pretinda ca deponentul sa dovedeasca dreptul de proprietate asupra lucrului.
In caz de moarte a deponentului- lucrul nu se poate restitui decat mostenitorilor chiar daca deponentul l-a autorizat pe depozitar sa restituie lucrul unei alte persoane. Prin aceasta dospozitie se apara interesele mostenitorilor rezervatari care ar putea fi fraudati (clauza respectiva este deci nula ).
Locul restituirii - in lipsa de stipulatie contrara, se face la locul unde lucrul se afla in deposit.
Daca partile au convenit in alt loc cheltuielile de transport sunt in sarcina deponentului.
Termenul restituirii - deponentul are dreptul sa ceara restituirea oricand chiar daca s-+ stipulat un termen pentru restituire.
Deoarece termenul se presupune stipulat in interesul deponentului .
Daca a fost stipulat in interesul depozitarului- el are dreptul la remuneratia stipulata sau la daune interese pentru prejudiciul cauzat prin restituirea anticipata.
Actiuni in restituire - daca depozitarul refuza, fara temei, sa restituie lucrul depozitat ,asemanator comodantului, deponentul poate intenta la alegere :
fie actiune personala ce deriva din contractul de depozit
fie o actiune in revendicare in calitate de proprietar.
OBLIGATIILE DEPONENTULUI
Fiind contract cu titlu gratuit, si unilateral da nastere numai la obligatii in sarcina depozitarului.
In cursul executarii se pot naste anumite obligatii contractuale :
daca depozitarul a facut cheltuieli pentru pastrarea lucrului sau a suferit pagube pricinuite de lucrul depozitat
PLATA REMUNERATIEI
cand partile au convenit ca depozitarul sa fie remunerat.
Ridicarea lucrului de :
la locul restituirii
la termenul convenit.
In caz de nerespectare a acestei obligatii , depozitarul nu este indreptatit sa vanda lucrul.
Depozitarul poate face o oferta reala urmata de consemnatie, potrivit dreptului comun.
DREPTUL DE RETENTIE
Asupra lucrului depozitat el
poate refuza restituirea lucrului pana
Nu poate retine lucrul depozitat in compensatie , deoarece acesta nu este fungibil.
DEPOZITUL NECESAR
Este necesar atunci cand deponentul fiind sub amenintarea unei intamplarii neprevazute si care prezinta un pericol real, incendiu, cutremur este nevoit sa incredinteze lucrul sau spre pastrare unei alte persoane, fara a avea posibilitatea sa aleaga liber persoana depozitarului si sa intocmeasca un inscris constatator al contractului.
Dovada contractului- se poate frace si cu martori si orice mijloc de proba admis de lege.
DEPOZITUL ASIMILAT CELUI NECESAR (HOTELIER )
Calatorul isi allege liber hotelul.
Domeniul de aplicare- dispozitiile prevazute de Codul Civil pentru hoteluri si hanuri sunt aplicabile si camerelor din statiunii balneo-climaterice, din case de odihna sau de turism.
Raspunderea hotelierului este apreciata cu mai multa severitate- el raspunde de orice culpa ca si in cazul depozitului obisnuit cu plata.
Pentrul furtul savarsit de straini, hotelierul nu raspunde numai daca dovedeste ca s-a comis cu mana inarmata sau in alt fel cu forta majora, cutremur, etc.
DEPOZITUL NEREGULAT IN DREPTUL COMUN
Se caracterizeaza prin faptul ca are ca obiect lucruri fungibile si consumptibilera, care nu trebuie sa fie restituite in individualitatea lor, ci prin alte lucruri asemanatoare.
DEPUNERILE DE SUME DE BANI LA C.E.C.
contractul de depunere de sume de bani la C.E.C. constituie o varietatae a contractelor de depozit neregulat incheiat intre C.E.C. , in calitate de depozitar, si o persoana fizica sau o persoana juridica in calitate de deponent, prin care depozitarul se obliga sa pastreze sumele de bani depuse si sa le restituie, la cerere, cu dobanzile aferente dintr-o data sau fractionat, titularului depunerii sau reprezentantului sau ,iar in caz de deces al titularului, mostenitorilor.
CLAUZA DE IMPUTERNICIRE
A fost calificata drept un mandat pe care titularul libretului nominativ il da unei persoane de a ridica suma de bani depusa.
Mai precis este o procura speciala (act unilateral).
CLAUZA TESTAMENTARA
Potrivit art. 19 din statut , titularul depunerii pe un libret nominativ are dreptul sa indice persoanele care urmeaza sa li se elibereze sumele depuse in caz de moarte a sa.
Fiind o liberalsitate pentru cauza de moarte produce efecte numai la decesul titularului de efect.
RASPUNDEREA C.E.C.
Din momentul depunerii banilor C.E.C. suporta riscul pieirii fortuite (calamitati si furt ) si raspunde de prejudiciile cauzate titularilor ( in calitate de comitenta ) in cazul eliberarii sau inregistrarii gresite a sumelor depuse din culpa personalului.
In caz de pierdere sau sustragere de librete nominative, CEC raspunde de platile facute persoanelor neindreptatite ( gasitorul , hotul prin inducere in eroare a lucratorilor intra in posesia depunerii ).
Raspunderea CEC poate fi angajata, in calitate de comitent solidar cu prepusii in caz de pierdere sau furt si inainte de momentele aratate ( blocarea contului ), dar numai daca se dovedeste culpa grava ( dolul ) prepusilor.
SECRETUL DEPUNERILOR
In materie ,date informative privind depunerile si operatiile efectuate se dau la cerere numai titularilor acestora si reprezentantilor lor, iar in cauze penale, organelor de urmarire penala si instantelor judecatoresti, numai dupa punerea in miscare a actiunii penale impotriva titularilor depunerii.
Nici un alt organ nu are drept la astfel de informatii.
In cauzele de mostenire fata de drepturile recunoscute de lege mostenitorilor asupra sumelor depuse pot fi obtinute informatii fara ca prin aceasta sa fie violat secretul depunerilor.
DOVADA DEPUNERILOR
In raporturile cu CEC , dovada depunerilor trebuie sa fie facuta prin prezentarea libretului sau indicarii numarului acestuia ori a altor elemente strict necesare identificarii libretului.
In raporturile dintre titularul de libret si alte persoane interesate problema este mai dificila in practica, intrucat relatiile in legatura cu depunerile pot fi cerute numai de organelle sau persoanele in anumite conditii.
CONTRACTUL DE ASIGURARE
Este necesar sa se clarifice anumite notiuni:
De regula asiguratul are si calitatea de parte contractanta si este titularul interesului asigurat ori persoana asupra careia poarta asigurarea (riscurile vizand patrimonial sau sau persoana
sa ) si totodata titularul indemnizatiei de asigurare in ipoteza survenirii cazului asigurat.
In raportul de asigurare mai poate interveni si o alta persoana.
BENEFICIARUL ASIGURARII
Beneficiar este o terta persoana careia in virtutea contractului sau a legii- asiguratorul urmeaza sa plateasca indemnizatia de asigurare la realizarea evenimentului prevazut in contract- caz asigurat.
Daca contractul este incheiat in favoarea beneficiarului , contractantul (asiguratul ) se mai numeste stipulantul asigurarii. De exemplu : un tata se asigura pentru caz de moarte in favoarea copilului sau.
RISCUL (PERICOLUL ) ASIGURAT
Este un eveniment viitor, posibil dar incert la care sunt expuse bunurile ori patrimonial sau viata ori sanatatea unei persoane (de exemplu: incendii, inundatii ) .
Asigurarea se face tocmai impotriva urmatoarelor pericole.
Incertitudinea poate privi indeplinirea ori neindeplinirea evenimentului deci reprezinta o conditie.
CAZUL ASIGURAT
- se numeste sinistru, este evfenimentul asigurat pentru inlaturarea consecintelor caruia s-a facut asigurarea si care intr-adevar s-a produs. ( in cazul asigurarii contra incendiului, incendiul survrnit ) . Spre deosebire de risc care este un eveniment ce se poate ivi, cazul asigurat este un eveniment care s-a produs.
PRIN OBIECTUL ASIGURARII
Se intelege ca s-au asigurat anumite bunuri, despagubirile datorate de asigurat ca urmare a raspunderii sale civile fata de o terta persoana (capacitatea de munca) , adica valorile patrimoniale sau nepatrimoniale expuse pericolului.
PRIN INTERESUL ASIGURARII
in cazul asigurarii de bunuri se intelege dauna efectiva, evaluabila in bani, pe care asiguratul o poate suferi in caz de pierdere sau degradare a bunului asigurat.
In material asigurarilor de bunuri, asigurata poate fi numai persoana care are un interes legitim patrimonial in conservarea bunului respective T persoana care in cazul pieirii sau deteriorarii acestui bun poate suferi un prejudiciu.
Interes la asigurare pot avea ( in afara de proprietar ) uzufructuarul creditorii cu garantii reale depozitarul, etc.
SUMA ASIGURATA
Este suma maxima in limita careia asiguratorul este obligat sa plateasca indemnizatia de asigurare la ivirea cazului de asigurat.
PRIMA
Prima de asigurare este suma de bani (remuneratia) pe care o plateste asiguratul (contractantul) asiguratorului pentru asumarea riscului ( pretul asigurarii ) .
PRIN INDEMNIZATIE DE ASIGURARE (despagubire sau suma asigurata )
Se intelege suma de bani pe care asiguratorul o achita asiguratului (beneficiarul ) la survenirea cazului asigurat.
DAUNA (PAGUBA)
Paguba de asigurare se numeste prejudiciul suferit de asigurat in urma realizarii cazului asigurat. Se au in vedere numai prejudiciile efective suferite de asigurat (damnum emergens), nu si beneficial nerealizat (lucrum cesous) .
Prin sisteme de acoperire de asigurare se intelege modul in care se stabileste nivelsul despagubirii si deci raportu dintre dauna de asigurare si indemnizatia de asigurare.
Si exista :
sistemul acoperirii proportionale
sistemul premiului risc
CLASIFICAREA ASIGURARILOR
1.in functie de natura juridica a raporturilor de asigurare :
asigurari comerciale (pentru ambele parti )
si asigurari mixte (fapta de comert pentru una dintre parti si civila pentru cealalta parte ) deci commercial.civile.
2.potrivit Legii 135/1995 raporturile de asigurare se nasc in baza contractului incheiat intre asigurator si asigurat ( contractant ).
Asigurarile prin efectul legii care se realizau in conditiile prevazute de lege - Decretul 471 /1971, au incetat sa-si produca de la 01.02.1996 data intrarii in vigoare a noii legi a asigurarilor.
De la aceastra data toate asigurarile au devenit contractuale societatile de asigurare fiind obligate sa plateasca indemnizatie de asigurare ( despagubiri sau suma asigurata ) numai daca creditorul indemnizatiei dovedeste:
incheierea
si validitatea
contractului de asigurare in conditiile legii.
Asigurarile contractuale pot fi:
asigurari facultative
si asigurari obligatorii.
Asigurari facultative- raporturile dintre parti deci drepturile si obligatile fiecarei parti se stabilesc prin contracte de asigurare.
Asigurari obligatorii - raporturile se stabilesc tot prin contractile dintre paprti, numai ca ambele parti au obligatia legala de a incheia contractul, iar dreptul si obligatia partilor rezultand din contractul incheiat sunt stabilite de lege.
asigurarii de bunuri- obiectul il constituie anumite bunuri: constructie, autovehicul, pentru caz de pieire , furt sau alte evenimente
asigurarea de raspundere civila - obiectul consta in valoarea patrimoniala egala cu despagubirile ce ar urma sa le plateasca asiguratul ca urmare a unui prejudiciu cauzat unei terte persoane pentru care raspunde potrivit legii civile.
Acestea 2 sunt asigurari contra pagubelor sau asigurari de daune avand drept scop repararea prejudiciului care ameninta patrimonial asiguratului.
Drept urmare aceste asigurari au caracter de despagubire / indemnitar.
OBIECTUL DE ASIGURARI DE PERSOANE
il constituie un anumit atribut al persoanei fizice (viata, integritate ).
Nu are caracter de despagubire, reprezentand o masura de prevedere , de capitalizare a unor sume de bani.
4. in functie de subiectele raporturilor de asigurare se disting :
Asigurari directe
Si sigurari
Daca in raporturile de asigurare apar mai multi asiguratri distingem:
Coasigurarea
Si asigurarea mutuala.
In asigurarea directa- raportul de asigurare ia nastere intre asigurator si o alta persoana fizica sau juridica, care are calitatea de asigurat.
Tot asigurare directa este si coasigurarea in care exista mai multi asiguratori.
REASIGURAREA
-reasigurarea reprezinta o asigurare a asiguratorului direct, ambele parti fiind societati comerciale de asigurare.
Reasiguratorul in schimbul primei de reasigurare, contribuie corespunzator cu riscurile preluate la suportarea indemnizatiilor de asigurare pe care reasiguratul le plateste la producerea evenimentului care a facut obiectul reasigurarii.
Reasigurarea contribuie deci la o mai mare dispersare a riscurilor.
ASIGURARILE FACULTATIVE:
Prin contractul de asigurare una dintre parti numita asigurat ( contractant ) se obliga sa plateasca celeilalte parti asigurator o anumita de bani (prima de asigurare), iar asiguratorul se obliga ca, in ipoteza survenirii cazului asigurat, sa plateasca asiguratului (sau contractantului ) ori tertului beneficiar, indemnizatia de asigurare -despagubire sau suma asigurata -in conditiile stabilite in contract.
INCHEIEREA CONTRACTULUI:
-trebuie sa fie incheiat in forma scrisa
-persoana care doreste sa incheie un astfel de contract trebuie sa faca o oferta de contract numita declaratie de asigurare, prin care trebuie sa raspunda in scris, la intrebarile formulate de asigurator.
Momentul incheierii contractului nu coincide obligatoriu cu momentul de la care incepe suportarea riscurilor de catre asigurator.
Momentul suportarii riscurilor de catre asigurator se precizeaza in contractul de asigurare.
Asiguratul - este obligat sa plateasca primele de asigurare la termenele stabilite in contract, asiguratorul nefiind obligat sa reaminteasca asiguratului scadenta ratelor de prima.
RISCUL
-trebuie sa fie determinat cu precizie in contract
-trebuie sa fie un eveniment:
viitor
posibil
dar incert
-trebuie sa fie independent de fapta intentionata a asiguratului.
Noua lege nu exclude de la asigurare riscul de razboi.
Asiguratul este obligat sa comunice asiguratorului producerea riscului asigurat, in termenul prevazut in contractul de asigurare.
ASIGURAREA OBLIGATORIE
Potrivit Legii 136 / 1995 este obligatorie numai asigurarea de raspundere civila pentru pagube produse prin accidente de autovehicule supuse inmatricularii in Romania sau care se folosesc pe teritoriul Romaniei, fiind inmatriculate in strainatate.
In materia asigurarilor obligatorii, legea care reglementeaza raporturile dintre parti-nu prevede termene de pasuire.
Incheierea contractului este obligatorie nu numai pentru detinatorii de autovehicule, dar si pentru asigurator.
Refuzul societatii comerciale autorizate de a incheia contractul de asigurare obligatorie, la cererea detinatorului de autovehicul, constituie contraventie si se sanctioneaza cu amenda, inclusive masura suspendarii activitatii pe o perioada de pana la un an.
Asigurarea obligatorie se practica numai la asiguratorii autorizati:
care incheind contracte, elibereaza un inscris probator al asigurarii .
aceste asigurarii obligatorii de raspundere civila sunt raporturi de asigurare directa.
Legea nu exclude posibilitatea pentru asigurator de a incheia contractul de reasigurare in baza caruia reasiguratorul, in schimbul primei de reasigurare, sa contribuie la suportarea indemnizatiilor de asigurare pe care reasiguratul este obligat sa le plateasca, la ivirea cazului asigurat, tertele persoane pagubite prin accidentele de autovehicule.
In privinta naturii juridice a contractului de asigurare obluigatorie, ele sunt de regula, commercial- civile (mixte ), intotdeauna comerciale pentru asigurator (acte de comert) atat obiectiv cat si subiectivsi civile pentru asigurati.
Asigurarea este bilateral comerciala numai daca autovehiculul formeaza obiectul comertuluide exemplu autovehiculul firmei, respectiv raspunderea civila revine comerciantului, in aceasta calitate.
Asigurarea de raspundere civila a aparut si functioneaza - in cazul asigurarilor facultative- ca o asigurare impotriva riscului de a plati despagubiri catre terti prejudiciati prin fapta ilicita ce atrage raspunderea civila a asiguratului (asiguratilor ).
Deoarece prin asigurarea obligatorie se urmareste in principal protejarea victimelor accidentelor in circulatie prin repararea prejudiciilor suferite de acestea T actele normative au largit sfera cuprinderii in asigurare, prevazand obligatia asiguratorului de a plati despagubiri victimei nu numai atunci cand raspunderea civila pentru paguba cauzata revine asiguratului, dar si atunci cand:
cel care conducea autovehiculul raspunzator de producerea accidentului, este o alta persoana decat asiguratul, de exemplu: persoana care conducea autovehiculul cu sau fara incuviintarea detinatorului (hotul ) . Desi aceste persoane faa a vea calitatea de asigurati potrivit legii - sunt persoane cuprinse in asigurare .
nu exista o persoana a carei responsabilitate civila sa fie angajata intrucat autorul accidentului a ramas neidentificat, dar in acest caz numai daca autovehiculul care a produs accidentul este identificat si asigurat, de exemplu: hotul de masina responsabil fuge de la locul accidentului si nu este identificat .
deci asigurarea de raspundere civila opereaza si in absenta persoanei responsabile, producandu-se o depersonalizare a raspunderii civile.
Rezulta ca asigurarea obligatorie de raspundere civila este o asigurare colectiva a victimelor accidentelor de autovehicule si totodata o asigurare a persoanelor responsabile de accident impotriva riscului de a plati despagubiri catre tertii prejudiciati prin fapta ilicita ce atrage raspunderea lor civila.
DOMENIUL DE APLICARE
Potrivit Legii "persoanele fizice si cele juridice care detin autovehicule supuse inmatricularii in Romania sunt obligate sa le asigure pentru cazurile de raspundere civila ca urmare a pagubelor produse prin accidente de autovehicule pe teritoriul Romaniei" .
Sunt exceptate de la asigurarea obligatorie persoanele fizice si cele juridice pentru autovehicule cu o capacitate cilindrica de pana la 69 cm. cubi inclusive.
Persoanele care intra pe teritoriul Romaniei cu autovehicule inmatriculate in strainatate se considera asigurate, in conditiile Legii 136 /1995 si deci nu au obligatia de a contracta asigurare de raspundere civila in Romania - daca indeplinesc una dintre urmatoarele conditii:
poseda documente internationale de asigurare valabile pe teritoriul Romaniei - caz in care pagubele produse sunt acoperite pe baza conventiilor internationale de asigurare de raspundere civila - auto - cartea verde sau cartea albastra.
Numarul de inmatriculare atesta
existenta asigurarii potrivit conventiei bilaterale incheiate
intre Biroul asiguratorilor de autovehicule din Romania si Biroul
asiguratorilor de autovehicule din
In cazul accidentelor produse de autovehicule detinute de persoane asigurate in strainatate drepturile persoanelor pagubite prin accident se exercita impotriva asiguratorului (din strainatate prin Biroul asiguratorilor de autovehicule din Romania.
Persoanele care folosesc pe teritoriul Romaniei autovehicule inmatriculate in strainatate si care nu sunt asigurate in strainatate, potrivit celor aratate, sau ale caror asigurari expira in timpul aflarii pe teritoriul Romaniei sunt obligate sa le asigure la punctual de control pentru trecerea frontierei, respective la societatea de asigurare romana, datorand prime4le de asigurare corespunzator perioadei de la intrarea, respectiv expirarea valabilitatii asigurarii, pana la iesirea autovehiculului din tara.
In privinta domeniului de aplicare- asigurarea obligatorie de raspundere nu acopera riscul accidentelor produse in timpul utilizarii autovehiculului pentru cursele de intreceri, raliuri sau antrenamente. Pentru aceste riscuri se pot incheia asigurari facultative.
CAZUL ASIGURAT -adica evenimentul survenit si care da nastere obligatiei asiguratorului de a plati indemnizatia de asigurare - despagubirile - in conditiile legii T consta in accidentul cauzator de prejudicii tertilor persoane pentru care - potrivit legii civile se angajeaza raspunderea asiguratului sau a persoanei care conducea autovehiculul.
Pentru caracterizarea cazului asigurat - trebuie avute in vedere:
Accidentul de autovehicul producator de pagube unei terte persoane
Raspunderea civila a asiguratului sau a persoanei cuprinse in asigurare.
Daca persoana responsabila de accident (autorul ) a ramas neidentificat dovada existentei unei asigurari valabile a autovehiculului care a cauzat accidentul .
Aceste conditii trebuie intrunite cumulativ pentru a se naste obligatia de desdaunare a asiguratorului :
Sunt cuprinse in asigurare accidentele de autovehicule produse pe teritoriul Romaniei, indifferent de locul producerii lui.
Este indiferent daca accidentul s-a produs din cauza insusirilor proprii ale autovehiculului de exemplu: explozia unui cauciuc, ruperea barei de directie, sau din cauza culpei celui care a condos autovehiculul.
Este necesar insa ca pagubele produse sa-si aiba cauza generatoare in accidentul produs prin mijlocirea autovehiculului, caci asigurarea de raspundere civila obligatorie opereaza numai in cazul pagubelor produse prin accidente de autovehicule.
Asiguratorul datoreaza despagubiri pentru prejudicial cauzat - pentru acest accident se poate angaja raspunderea civila a persoanei asigurate.
In toate cazurile insa, asigurarea obligatorie de raspundere civila acopera numai raspunderea civila delictuala a asiguratului.
In ce priveste raspunderea civila delictuala a asiguratului, poate fi vorba de o raspundere pentru fapta proprie culpabila-art. 998-999 Cod Civil T dar aceasta fapta trebuie sa cauzeze prejudicial prin mijlocire a autovehiculului.
Poate fi vorba si de raspunderea asiguratului pentru fapta altuia - art.1000 alin. 2-4 Cod Civil.
Deasemenea raspunderea asiguratului poate fi si o raspundere obiectiva pentru fapta lucrului in acele ipoteze in care el are calitatea de pazitor juridic al autovehiculului.
Potrivit legii despagubirile sunt datorate de asigurator nu numai atunci cand asiguratul este responsabil de accidentul auto, dar si in cazul in care cel care conducea autovehiculul, raspunzator de producerea accidentului, este o alta persoana decat asiguratul.
Deoarece legea nu distinge, conducerea autovehiculului de catre alta persoana decat asiguratul poate avea loc cu sau fara consimtamantul detinatorului asigurat, de exemplu: hotul de masini.
Asigurarea obligatorie de raspundere civila acopera toate accidentele de autovehicule asigurate, indifferent de persoana care raspunde civil pentru paguba cauzata.
Scopul final al asigurarii este ocrotirea victimelor accidentelor de autovehicule T prin care
s-au creeat conditii pentru plata unor despagubiri chiar daca conditiile raspunderii civile nu ar fi intrunite.
"In caz de vatamare corporala sau deces al unei persoane ori de avariere sau distrugere de bunuri, se acorda despagubiri daca autovehiculul care a produs accidentul este identificat si asigurat, chiar daca autorul accidentului a ramas neidentificat ".
Deci asiguratorul este obligat sa plateasca despagubiri nu numai in cazurile in care se poate stabili raspunderea civila a asiguratului sau a conducatorului de autovehicul, dar si atunci cand autorul accidentului a ramas neidentificat.
De exemplu: hotul de masini care a condos autovehiculul furat a disparut de la locul accidentului si nu a fost identificat.
Asiguratorul este obligat sa plateasca despagubiri indiferent ca accidentul a cauzat paguba prin atingere adusa persoanei ori bunurilor.
IPOTEZA AUTORULUI NEIDENTIFICAT
In aceasta ipoteza si daca acoperirea pagubelor produse prin accidente de autovehicule nu poate avea loc in conditiile aratate, legea instituie o alta modalitate de protejare a victimelor accidentelor de circulatie.
s-a constituit fonduls de protectie a victimelor strazii si se administreaza de Biroul asigurarilor de autovehicule, care stabileste o cota procentuala ce se aplica asupra volumului.
|
Politica de confidentialitate |
 .com |
Copyright ©
2024 - Toate drepturile rezervate. Toate documentele au caracter informativ cu scop educational. |
Personaje din literatura |
| Baltagul – caracterizarea personajelor |
| Caracterizare Alexandru Lapusneanul |
| Caracterizarea lui Gavilescu |
| Caracterizarea personajelor negative din basmul |
Tehnica si mecanica |
| Cuplaje - definitii. notatii. exemple. repere istorice. |
| Actionare macara |
| Reprezentarea si cotarea filetelor |
Geografie |
| Turismul pe terra |
| Vulcanii Și mediul |
| Padurile pe terra si industrializarea lemnului |
| Termeni si conditii |
| Contact |
| Creeaza si tu |
