Contractul de ucenicie - definitie. forma. termene

CONTRACTUL DE UCENICIE

SECTIUNEA I - a Definitie. Forma. Termene.

Definitie

Contractul de ucenicie¹⁾ este acel contract prin care un fabricant, un sef de stabiliment industrial sau comercial, se obliga sa dea personal sau printr-un specialist ce intrunea conditiile legale, o pregatire profesionala metodica, unei persoane ce se obliga a lucra pentru cel ce l-a pregatit, o durata de timp convenita.

Legea pentru pregatirea profesionala si exercitarea meseriilor din 30 aprilie 1936 a abrogat legea contractului de munca din 1929 si implicit toate dispozitiile referitoare la ucenicie.

Legea nu defineste contractul de ucenicie ci da doar conditiile referitoare la validitatea contractului.

Forma contractului de ucenicie

Inaintea aparitiei legii contractelor de munca din 1929, contractul de ucenicie se putea incheia verbal - proba contractului facandu-se dupa dreptul comun.

Legea din 1929 a impus forma scrisa a contractului de ucenicie, iar legea din 1936 a mentinut aceasta prevedere a formei scrise, forma ceruta "ad validitatea" - alaturi de obligatia inscrierii contractului de ucenicie la Camera de Munca din circumscriptia unde domicilia patronul.

Cu prilejul inregistrarii contractului de ucenicie partile trebuiau sa depuna acte in original sau copii legalizate prin care se facea dovada indeplinirii conditiilor legale. Camera de Munca cerceta validitatea actelor, iar daca acestea erau contrare legii, refuza inregistrarea.

Cand patronul era tatal ucenicului, contractul se inlocuia cu o declaratie scrisa a patronului care se depunea la Camera de Munca spre a fi inregistrata.

Data inregistrarii constituia data inceperii uceniciei (art. 25).

Contractul trebuia sa cuprinda:

indicarea persoanelor, determinarea meseriei, conditiile in care se face educatia profesionala, durata contractului de ucenicie, conditii referitoare la intretinerea ucenicului, eventualul salariu.

Declaratia ucenicului sau reprezentantului sau legal ca ucenicul nu este legat printr-un alt contract de ucenicie - anterior valabil.

Termene

In lege se dadeau limite de durata pentru perioada de ucenicie care trebuia sa fie nu mai mica de 3 ani dar nu mai mare de 4 ani.

Contractul de ucenicie se socotea a fi definitiv incheiat dupa trecerea unui termen de incercare care varia de la o luna la patru luni de la inregistrarea contractului la Camera de Munca. Acesti termeni de incercare se socoteau in durata uceniciei.

Daca ucenicul fusese la un patron si apoi se transfera la un alt patron, cand schimbarea se facea conform legii - timpul de ucenicie efectuat la vechiul patron se adauga la timpul de ucenicie ce urma a fi efectuat la noul patron (art. 35).

Daca ucenicul se imbolnavea si concediul de boala depasea 30 de zile, contractul de ucenicie se prelungea cu durata timpului absentat (art. 33).

In situatia in care ucenicul lipsea nemotivat mai mult de o luna pe an, durata contractului de ucenicie se prelungea cu indoitul timpului absentat (art. 27).

Termenul de incheiere a contractului de ucenicie era de 30 de zile de la primirea in serviciu a ucenicului, iar inregistrarea la Camera de Munca trebuia sa se faca in cel mult 30 de zile de la data incheierii contractului (art. 24)

Nerespectarea obligatiilor prevazute de articolul 24 de catre patron, se pedepsea cu amenda, iar in caz de recidiva cu ridicarea vremelnica sau pentru totdeauna a dreptului de a mai avea ucenici.

SECTIUNEA  II - a Incheierea contractului de ucenicie

Capacitatea partilor

Patronul. In principiu patron putea fi orice persoana care a implinit 25 de ani sau orice persoana juridica - industriala sau comerciala. Aceste persoane trebuiau sa indeplineasca conditiile cerute de lege pentru a putea avea ucenici - adica, sa exercite in mod liber, pe cont propriu, meseria sau comertul, iar aceasta meserie sa constituie obiectul contractului de ucenicie.

Erau declarate incapabile de a incheia contracte de munca (ucenicie) persoanele lovite de incapacitati generale - alienati, interzisi - precum si cei prevazuti in mod expres de lege in art.17:

persoanele ce au fost condamnate la pedepse infamante in special pentru infractiuni contra pudoarei si bunelor moravuri (art. 419-442 C.P.);

persoanele condamnate pentru crime;

persoanele decazute din drepturile parintesti.

Prin justitie, la cererea Ministerului Muncii, a Camerei de Munca, a ucenicului sau a ocrotitorului sau legal putea fi declarati incapabili patronii care:

aveau insuficienta pregatire profesionala;

dadeau dovada de rea credinta in executarea contractului;

dadeau dovada de purtari vicioase care impiedicau educatia normala - morala si profesionala - a ucenicului.

Articolul 18 din lege prevedea ca patronul necasatorit sau despartit in fapt de sotia sa nu poate angaja ucenici sub varsta de 18 ani.

Ucenicul. In lege se prevedea ca pentru a putea incheia contract de ucenicie, o persoana fizica trebuia sa indeplineasca urmatoarele conditii:

varsta minima - 14 ani;

absolvent al cursului primar;

sa faca dovada prin certificat medical ca poate urma ucenicia in meseria aleasa;

sa aiba autorizatia prealabila din partea ocrotitorului legal sau in lipsa acestuia de la Camera de Munca, daca nu a implinit 18 ani.

Persoana care a implinit varsta de 18 ani putea incheia contract de ucenicie in nume propriu.

Efectele contractului de ucenicie

Drepturile si obligatiile patronului si ucenicului erau corelative.

Patron Obligatia esentiala a patronului consta in a da ucenicului educatie profesionala (art. 29) fie personal, fie printr-o persoana anume desemnata, ce indeplinea conditiile cerute pentru exercitarea profesiei sau meseriei pe cont propriu - in intreprinderea patronului cu care ucenicul a incheiat contractul.

Educatia profesionala a ucenicului se facea dupa un program progresiv si complex care putea fi fixat pe grupe de meserii de Ministerul Muncii pe cale de regulament (art. 22).

Patronul era obligat sa respecte toate prevederile contractului de ucenicie (in special cele prevazute de art. 24).

Patronul era obligat la implinirea sau la intreruperea contractului de ucenicie sa elibereze ucenicului un certificat de ucenicie (art. 45) care trebuia sa cuprinda datele personale ale ucenicului, durata uceniciei, meseria, precum si o apreciere generala asupra cunostintelor profesionale ale ucenicului. Patronul nu avea dreptul de a face mentiuni despre comportarea ucenicului in timpul uceniciei.

Daca certficatul nu era eliberat in termen de 15 zile de la terminarea uceniciei sau de la incetarea acesteia, patronul putea fi amendat (art. 46).

Ucenicul caruia i se refuza eliberarea acestui certificat se putea adresa Camerei de Munca, care era in drept a elibera acest certificat daca cererea era indreptatita.

Patronul si ucenicul aveau drept de plangere la Inspectoratul de Munca in termen de 30 de zile, impotriva hotararii Camerei de Munca - hotararea Inspectoratului de Munca fiind definitiva (art. 47).

Odata cu certificatul de ucenicie, ucenicul capata dreptul de a se prezenta la Comisia de calificare profesionala, pentru a obtine cartea de lucrator (art. 46 si art. 112).

O alta obligatie a patronului se referea la acordarea de timp pentru pregatirea teoretica a meseriei, timp ce era socotit in numarul orelor (8) zilnice de munca. In cazul in care patronul nu respecta aceasta obligatie, era pasibil de amenda.

Patronul era obligat sa se poarte cu ucenicul ca un bun parinte de familie, ingrijindu-se de educatia sa si supraveghindu-l neantrerupt in intreprindere si in afara sa. Daca patronul se obliga prin contract sa acorde locuinta, aceasta trebuia sa fie igienica (art. 30).

In ceea ce priveste munca pe care trebuia sa o presteze ucenicul, patronul trebuia sa faca in asa fel incat aceasta munca sa fie efectuata in timp legal stabilit, numai in legatura cu meseria si proportional cu puterea fizica si intelectuala a ucenicului.

Patronul acorda anual ucenicului un concediu de odihna de 15 zile in afara sarbatorilor legale. In cazul in care se stipula in contract concediul era platit.

Daca ucenicul suferea de o anumita boala sau devenea debil, patronul era obligat sa-i acorde concediul prescris de medicul de la Asigurarile sociale (art. 33).

Salariul - daca se stipula asa in contract - era platit ucenicului la fiecare 15 zile (art. 34).

Patronul avea dreptul ca in cazul in care constata lipsa de aptitudini a ucenicului sa aduca acest fapt la cunostiinta reprezentantului legal al ucenicului sau Camerei de Munca, in cel putin 4 luni si in cel mult 6 luni de la inceputul uceniciei (altfel raspundea pentru lipsa rezultatelor satisfacatoare ale ucenicului) - in acest caz nefiind obligat la nici o despagubire (art. 29).

Ucenicul. Drepturile si obligatiile ucenicului sunt prevazute in articolul 37 al legii:

sa se poarte cuviincios in intreprindere si in afara sa;

sa execute constiincios si cu buna credinta lucrarile sau insarcinarile ce i se dau;

sa indeplineasca toate indatoririle prevazute in contract, regulamentul de munca, in lege;

sa pastreze secretul intreprinderii;

sa nu exercite alta ocupatie fara consimtamantul patronului;

sa-si completeze instruirea in timpul acordat de patron pentru invatatura.

Drepturile ucenicului erau cele corelative obligatiilor patronului.

SECTIUNEA III - a Incetarea contractului de ucenicie

In ce priveste incetarea contractului de ucenicie trebuie sa distingem intre incetarea de drept, rezilierea judiciara, subrogarea persoanei patronului.

Incetarea de drept care opereaza in urmatoarele situatii:

la expirarea termenului contractului - situatie in care nu se pun probleme deosebite;

"mutuum dissensus" - prin acordul partilor. Nici aici nu se pun probleme deosebite.

In afara de aceste cazuri art. 18, 38, si 48 din lege mai mentioneaza urmatoarele situatii:

patronul sau ucenicul inceteaza din viata;

executarea contractului devine imposibila din cauza fortei majore;

patronul a fost decazut din dreptul de a tine ucenici;

in cazul divortului patronului de sotia sa (prin interpretare a fortiori a art. 18 din lege);

prin consimtamantul tacit al partilor, cand dupa 60 de zile de absenta nemotivata a ucenicului, patronul nu reclama absenta in termen de 30 de zile (dupa trecerea celor 60 de zile) la Camera de Munca.

In ce priveste incetarea contractului de ucenicie prin manifestare unilaterala de vointa, in lege s-a introdus "termenul de incercare" (art. 26), pe care jurisprudenta l-a interpretat ca fiind in favoarea patronului, singurul in masura de a-si da seama de aptitudinile si interesul pentru meserie al ucenicului.

Rezilierea judiciara

In ce priveste cazurile de reziliere judiciara acestea sunt enumerate, in mod limitativ, in art. 39 din lege, referindu-se atat la patron cat si la ucenic.

Patron.

daca sufera de o boala indelungata, isi schimba profesiunea, isi schimba domiciliul in alta localitate sau daca trece intreprinderea sa altuia;

daca este declarat in stare de faliment;

daca nu executa obligatiile esentiale ale contractului;

daca savarseste el sau un alt membru al familiei sale, impotriva ucenicului, fapte grave care fac ca educarea normala a ucenicului sa nu mai poata fi continuata.

Ucenic.

daca sufera de o boala indelungata;

daca se constata lipsa de aptitudini pentru meseria aleasa;

daca persoana ce intretine ucenicul isi schimba domiciliul in alta localitate iar patronul nu-si ia obligatia intretinerii;

daca asupra meseriei alese exista un contract de ucenicie incheiat anterior - valabil;

daca nu indeplineste obligatiile esentiale ale contractului;

daca savarseste fata de patron sau un alt membru al familiei acestuia violente, calomnii sau injurii grave;

daca executarea contractului pune in pericol viata ori sanatatea ucenicului.

Subrogarea persoanei patronului

Avea loc prin vanzare, arendare sau concesionare a intreprinderii industriale sau comerciale, de catre patronul ce a incheiat contractul de ucenicie, catre un alt patron. Daca ucenicul nu mai continua sub directia noului patron ucenicia, sau daca refuza continuarea uceniciei, contractul inceta.

Daca ucenicul continua ucenicia sub directia noului patron cel putin 3 luni, contractul nu se desfiinta considerandu-se ca noul patron a subrogat in drepturile vechiului patron.

Cazuri de restrangere a incetarii contractului de

ucenicie

Aceste cazuri sunt prevazute de articolul 176 al legii:

patronul care a ademenit direct sau indirect un ucenic legat printr-un alt contract de ucenicie anterior inregistrat;

patronul care nu este vinovat de asemenea manopere dar angajaza un ucenic angajat deja printr-un contract de ucenicie anterior, nedesfacut inca;

cand se dovedea ca ocrotitorul legal este cel ce a indemnat, inlesnit sau provocat pe ucenic la parasirea serviciului.

In aceste situatii, desfacerea contractului de ucenicie era interzisa, nerespectarea atragand pedeapsa amenzii.

SECTIUNEA IV - a Nulitatea

In conformitate cu dispozitia art. 38 din lege contractul de ucenicie incheiat impotriva dispozitiilor legii - era nul.

¹⁾ - In ceea ce priveste legea pentru pregatirea profesionala, aceasta aduce cateva lucruri noi in ceea ce priveste ucenicia. Astfel:

ORIENTAREA PROFESIONALA A UCENICULUI SI INVATAMANTUL PROFESIONAL. Pentru indrumarea ucenicului in industrie sau comert, si pentru selectionarea ucenicilor, legea a dispus infiintarea unor oficii de orientare profesionala pe langa centrele industriale importante, oficiile de plasare, caminele de ucenici, intreprinderile industriale de stat, judet sau comune, Camerele de Industrie sau Comert, intreprinderi particulare.

Indrumarea si selectionarea ucenicilor se facea pe baza unui examen psihotehnic, care avea rolul de a aprecia capacitatea fizica si intelectuala a ucenicului (viitor), examen dupa care se elibera un certificat (art.7 si 9).

In ce priveste personalul oficiilor psihotehnice si baza materiala a acestor oficii   aceasta se facea de Ministerul Muncii in cooperare cu Institutul psihotehnic.

Atributiile oficiilor de orientare profesionala:

orientarea profesionala care sa dea fiecaruia posibilitatea de alegere a profesiunii celei mai potrivite aptitudinilor fizico - psihice;

elaborarea metodelor care sa dea posibilitatea pregatirii profesionale cu un minim de cheltuieli si un maxim de randament;

organizarea muncii in intreprinderi in asa fel incat sa se asigure conditiile cele mai bune pentru ocrotirea vietii si sanatatii ucenicului;

asigurarea in cadrul intreprinderilor industriale si comerciale a unei rationale organizari pentru ca personalul selectionat pentru indrumarea ucenicului sa lucreze dupa cele mai bune metode si dupa cele mai eficace procedee;

prevenirea accidentelor si reducerea accidentatilor prin concursul asigurarilor sociale si a intreprinderilor industriale si comerciale.

CURSURILE PROFESIONALE - erau organizate dupa natura specialitatilor si durau 3-4 ani (art. 50). Cursurile erau infiintate si dirijate (art. 51) de Ministerul Muncii, judete, comune, Camerele de munca, Camerele de industrie si comert, intreprinderile industriale sau comerciale de stat sau particulare, organizatiile legal constituite al cultelor recunoscute, asociatiile profesionale, culturale ori confesionale daca membrii lor erau cetateni romani, aveau personalitate juridica, iar activitatea lor era de interes obstesc.

In ce priveste materiile de invatamant acestea erau corespunzatoare categoriei profesionale din care facea parte ucenicul (ucenici industriali - ucenici comerciali - ucenice) in afara de cursurile de pregatire profesionala, predandu-se in mod obligatoriu si cursul de eductie generala.

CERTIFICATUL DE ABSOLVIRE. In articolul 62 al legii se arata ca ucenicii ultimei clase vor da un examen de absolvire inaintea unei comisii formate din profesorii cursului profesional respectiv, prezidata de un delegat al Ministerului Muncii.

Ministerul Muncii viza "ad validitatem" - certificatul de absolvire.

INVATAMANTUL PROFESIONAL. A fost reorganizat prin legea din 16 aprilie 1936, prin crearea de gimnazii si licee - pe specialitati. De asemenea a fost creata "Scoala normala a invatamantului industrial" pentru pregatirea profesorilor maistri.

Certificatele si diplomele de absolvire eliberate de aceste scoli erau echivalente cu titlul de "lucrator calificat" sau de cel de "mester".

CAMINELE DE UCENICI. Au fost create in conformitate cu prevederile legii (art. 71 si urmatoarele) cu autorizatia si sub controlul Ministerului Muncii, avand scopul de a asigura ucenicilor locuinta, hrana si odihna in conditii igienice.

CONCURSURILE. Pentru o cat mai buna desfasurare a pregatirii profesionale, Ministerul Muncii putea organiza concursuri practice (art. 48 si 49) in timpul sau la sfarsitul uceniciei, cu colaborarea Camerelor profesionale sau a Asociatiilor profesionale patronale sau cu intreprinderi industriale - acordandu-se ucenicilor castigatori premii.

PLASAREA. Articolul 21 din lege arata ca intreprinderile ce primeau in mod obisnuit comenzi de la stat, judet sau comuna, puteau fi obligate pe baza unui Decret Regal dat pe temeiul unui "jurnal al Consiliului de Ministri", in urma propunerii motivate a Ministerului Muncii - sa primeasca un anumit numar de ucenici infiintand ateliere speciale.

Pana la infiintarea Consiliului Economic Superior - ce urma a se ocupa de aceasta problema - se cerea avizul Uniunii Camerelor de Comert si Industrie.

Nerespectarea obligatiei de plasare se pedepsea cu amenda.