Elemente obligatorii ale contractului de societate

Elemente obligatorii ale contractului de societate

Analiza textelor legale care reglementeaza elementele obligatorii ale contractului de societate pentru fiecare forma juridica de societate permite concluzia potrivit careia majoritatea clauzelor sunt comune tuturor celor cinci tipuri de societati. Desigur, inerenta este si prezenta prevederilor contractuale specifice, derivand din trasaturile proprii fiecarei forme de societate, dar acestea sunt complementare celor comune obligatorii. Din categoria dispozitiilor contractuale comune fac parte:

a)     clauze privind identificarea asociatilor; (numele, prenumele, cetatenia,

domiciliul data si locul nasterii, codul numeric personal al asociatilor persoane fizice, respectiv, denumirea, nationalitatea, adresa sediului social, numarul sau codul unic de inregistrare, dupa caz);

b)     clauze privind identificarea viitoarei societati comerciale, si anume, cele care stabilesc:

b.1.) denumirea societatii, atribuita in conditiile impuse de lege;

b.2.) sediul social, ca spatiu in care sunt tinute documentele societatii, se realizeaza corespondenta, se afla organele de conducere ale acesteia. Functia indeplinita de sediul social nu este, asadar, indispensabil legata de activitatea comeriala a societatii comerciale. In prezent, potrivit legii, la aceeasi adresa pot fi declarate sediile a mai multe societati comerciale numai daca e indeplinita una din urmatoarele conditii:1) structura imobilului permite functionarea respectivelor societati; 2) acestea au cel putin un asociat comun; 3) imobilul se afla in proprietatea a cel putin unuia dintre asociati.

b.3.) forma juridica a societatii; optiunea pentru o anumita forma juridica trebuie exprimata prin actul constitutiv cu consecinta asumarii obligatiei de a respecta prevederile legale proprii formei juridice alese;

c)     clauze privind obiectul de activitate al societatii; obiectul de activitate,

cel care da profilul economic al societatii, este configurat de totalitatea actelor de comert convenite de asociati spre a fi realizate in scopul obtinerii profitului. Determinarea lui se face uzandu-se de nomenclatorul CAEN, (clasificarea activitatilor din economia nationala). E de precizat ca in cuprinsul acestuia activitatile nu sunt selectate si enumerate pe criterii de comercialitate. Dimpotriva, realizand o evidenta utilizata in activitatea de raportare statistica, nomenclatorul contine si activitati necomerciale, asa incat, in vederea configurarii obiectului de activitate al unui comerciant devine necesara selectarea din cuprinsul lui a celor care pot fi calificate ca acte de comert. Devine, in plus, necesara indicarea in actul constitutiv, a activitatii principale precum si a domeniului in care se incadreaza aceasta activitate, ca sursa principala a profitului societatii. Pe de alta parte, societatea va putea efectua numai acele operatiuni comerciale care ii sunt configurate in actul constitutiv, ca expresie a principiului specialitatii capacitatii sale de folosinta in virtutea caruia isi va asuma obligatiile si isi va valorifica drepturile recunoscute prin actul sau de infiintare.

Se impune precizarea ca desfasurarea unora dintre activitatile selectate in cuprinsul actului constitutiv poate fi conditionata de obtinerea unor autorizatii administrative suplimentare, unele prealabile infiintarii societatii, altele ulterioare acestui moment dar anterioare initierii efective a respectivelor activitati.

d)     clauze privind capitalul social si aportul asociatilor; actul constitutiv va

preciza valoarea totala a capitalului social, structura acestuia, (in numerar, in natura, creante, dupa caz), precum si valoarea aportului fiecarui asociat, in functie de care vor fi precis determinate drepturile acestuia in relatia sa cu societatea, (dreptul la vot, la dividende, etc.).

Vor fi indicate si diviziunile capitalului social, (parti sociale, actiuni, parti de interes, dupa caz), precum si modul de repartizarea a acestora intre asociatii societatii.

In cazul societatilor comerciale pentru care legea impune o limita minima a capitalului social, evident, devine necesara respectarea acesteia.

Cand s-au adus aporturi in natura, vor fi descrise bunurile aportate precum si modalitatea de evaluare a lor, conventionala sau prin expertiza de specialitate, dupa caz. Important de retinut este ca pentru capitalul social interes prezinta valoarea bunului, nu bunul in materialitatea sa, ca existenta fizica.

In cazul societatilor pe actiuni, unde este ingaduita varsarea unei cote de pana la 70% din capital ulterior infiintarii societatii, se va indica si termenul de varsare a acesteia, evident, incadrat in limita legala, (12 luni pentru aporturile in numerar, respectiv 2 ani pentru cele in natura). [1] La acelasi tip de societati devine necesara indicarea numarului si felului actiunilor emise, (nominative sau la purtator).

e)     Clauze privind administrarea si controlul societatii; actul constitutiv va

indica nominal administratorii societatii, precum si elementele lor de identificare. Vor fi precizate puterile ce le sunt conferite, modul de lucru, (impreuna sau separat), cui ii revine dreptul de a reprezenta societatea in raporturile cu tertii.

Complexitatea societatilor de capitaluri este pregnant demonstrata de regulile

privitoare la administrare. Ca urmare, in cazul acestora, actul constitutiv va determina sistemul de administrare ales, si, corespunzator acestuia, modul de distribuire a competentelor legate de administrare si reprezentare a societatii, durata mandatului, modul de lucru. Definirea lor corecta devine conditie a functionalitatii acestor structuri de care depinde, in cele din urma, eficienta activitatii societatii.

In cazul societatilor in care controlul gestiunii societatii este necesar a fi atribuit si exercitat prin structuri specializate, si anume cenzori sau auditor financiar, in actul constitutiv vor fi cuprinse datele de identificare ale primilor cenzori sau primului auditor financiar, dupa caz, precum si durata mandatului acestora. Desemnarea acestor structuri de control profesionale este obligatorie in cazul societatilor de capitaluri si a celei cu raspundere limitata cu mai mult de cincisprezece asociati si facultativa, in celelalte situatii. La societatile de persoane si la cea cu raspundere limitata cu mai putin de cincisprezece asociati acest control revine asociatilor.

f)      durata societatii; este la latitudinea asociatilor sa determine durata

pentru care constituie societatea, iar o atare mentiune, indiferent ca au optat pentru o durata limitata sau nelimitata de timp, va fi precizata ca atare in cuprinsul actului constitutiv. Daca societatea a fost infiintata pentru o perioada limitata de timp, implinirea termenului devine cauza de dizolvare a societatii, daca, anterior acestei date, asociatii nu au decis prelungirea lui.

g)     Participarea la beneficii si pierderi; obtinerea de beneficii si distribuirea

lor intre asociati sub forma de dividende, (asocierea la risc), reprezinta, finalmente, ratiunea esentiala a infiintarii societatii, pentru fiecare dintre asociatii acesteia. Este criteriul de baza al delimitarii societatii comerciale de alte structuri asociative, cum sunt, de exemplu, asociatiile si fundatiile, ca organizatii nonprofitabile. Este firesc, asadar, ca in cuprinsul actului constitutiv sa fie definite regulile dupa care sunt distribuite beneficiile, si, in mod corelativ, sunt suportate pierderile societatii. Se pot conveni reguli de repartizare care sa recunoasca efortul diferentiat al asociatilor la realizarea activitatii societatii sau, dimpotriva, se pot conveni cote de distribuire egale, necorelate cu aporturile neegale la capital. Exista o singura limitare a libertatii de decizie a asociatilor in problema participarii la beneficii si pierderi, si anume, evitarea inserarii unor clauze "leonine", respectiv a unor clauze prin care unul sau o parte dintre asociati sa dobandeasca toate benficiile societatii, fara a participa la pierderile acesteia. O atare prevedere este considerata nula, fara a atrage insa nulitatea intregului contract de societate. In locul ei devin aplicabile dispozitiile supletive ale legii in conformitate cu care participarea la beneficii si pierderi va urma regula proportionalitatii cu cota de participare a fiecarui asociat la capitalul social al societatii.

h) Clauzele privind sediile secundare ale societatii; asociatii vor indica in cuprinsul actului constitutiv adresa postala a sediilor secundare pe care au decis sa la infiinteze sau cel putin conditiile in care acestea urmeaza sa fie deschise.

j) clauze prind dizolvarea si lichidarea societatii; finalitatea celor doua operatiuni, si anume, incetarea existentei societatii, justifica necesitatea inserarii unor clauze in acest sens in cuprinsul actului constitutiv. Conditia este considerata realizata atat in cazul preluarii, in contractul de societate, a dispoziilor legale incidente cat si atunci cand se face doar trimitere la ele.