Reglementarea si importanta contractului de leasing

Reglementarea si importanta contractului de leasing

Diversificarea produselor financiare pe piata de credit reprezinta pentru Romania nu numai o sansa pentru dezvoltare, dar si o forma de restructurare economica, daca luam in considerare resursele financiare limitate din sfera sectorului public si privat cu potential investitional si relatiile juridica specifice ce se stabilesc intre comercianti, intr-un sistem bazat pe comert liber si proprietate privata. In acest sens, aplicarea leasing-ului constituie o modalitate de a furniza tehnologie, si de a diversifica relatiile de drept comercial prin substituirea formelor clasice de credit bancar.

Leasing-ul este un pas inainte in finantarea intreprinderilor care doresc sa isi achizitioneze utilaje si echipamente, dar care nu au posibilitati financiare, precum si un ajutor dat intreprinderilor care doresc sa obtina un standard ridicat al calitatii prin folosirea de utilaje cat mai performante. Aceasta tehnica de finantare, care presupune un risc ridicat, este totusi preferata de agentii economici care nu pot sa obtina credite de la banci, sau nu vor sa-si greveze bunurile mobile si imobile prin instituirea de ipoteci sau gajuri, care afecteaza dinamismul specific domeniului comercial.

Contractul de leasing reprezinta un act juridic bilateral, cu titlu oneros, avand continut patrimonial, cu executare succesiva. Cu alte cuvinte leasing-ul este un contract prin care proprietarul unui activ il inchiriaza, pentru folosinta unei alte parti, pe o perioada determinata, contra unei chirii prestabilite. Contractul de leasing este un act juridic bilateral, care se incheie intre societatea de leasing, in calitate de locator (finantator) si utilizator. Alaturi de conditiile generale referitoare la incheierea actelor juridice, locatorul trebuie sa indeplineasca si conditiile speciale prevazute de lege, iar utilizatorul trebuie sa indeplineasca si el conditii speciale referitoare la destinatia bunului contractat si plata redeventelor.

Cele mai uzuale contracte de leasing sunt: contractul de leasing financiar si contractul de leasing operational.

Contractul de leasing financiar are ca obiect echipamentele industriale. Codul fiscal defineste in art. 7 contractul de leasing financiar, ca fiind orice contract de leasing care indeplineste cel putin una dintre urmatoarele conditii:

Riscurile si beneficiile dreptului de proprietate asupra bunului care face obiectul leasing-ului sunt transferate utilizatorului la momentul la care contractul de leasing produce efecte,

Contractul de leasing prevede expres transferul dreptului asupra bunului ce face obiectul leasing-ului catre utilizator la momentul expirarii contractului,

Utilizatorul are optiunea de a cumpara bunul la momentul expirarii contractului, iar valoarea reziduala exprimata in procente este mai mica sau egala cu diferenta dintre durata normala de functionare maxima si durata contractului de leasing, raportata sa durata normala de functionare maxima,

Valoarea totala a ratelor de leasing, mai putin cheltuielile accesorii, este mai mare sau egala cu valoarea de intrare a bunului.

Contractul de leasing operational - in perioada de baza nu poate fi recuperat integral pretul de productie, respectiv pretul de export. In cadrul contractului de leasing operational accentul cade si pe serviciile oferite de societatea de leasing, neexistand, de regula, o relatie directa intre pretul la care a fost achizitionat echipamentulde catre acesta si cuantumul ratei percepute. Proprietarul isi asuma de obicei riscurile uzurii morale a bunului in cauza si raspunde de furnizarea pieselor de schimb, efectuarea reparatiilor si plata diverselor taxe si impozite. Leasing-ul operational este reziliabil, la cererea utilizatorului, data la care fiecare dintre parti are dreptul sa prelungeasca durata contractului de leasing.[2]

Contractul de leasing, la fel ca orice contract, pentru a fi valabil incheiat trebuie sa indeplineasca anumite conditii generale si anume capacitatea de a contracta, consimtamantul valabil al partilor, obiectul sa fie determinat, cauza sa fie reala si licita, forma contractului sa fie in scris. De asemenea, pentru a fi valabil, contractul de leasing trebuie sa indeplineasca si anumite conditii specifice :

a)         Bunurile care fac obiectul contractului trebuie sa fie de folosinta profesionala cu destinatie industriala sau comerciala, sau bunuri de folosinta indelungata sau imobile cu destinatia locuinta pentru persoanele fizice;

b)        Calitatea de parti in contractul de leasing o pot avea numai comerciantii persoane fizice si societatile comerciale care au in obiectul lor de activitate operatiuni de leasing si capacitatea juridica corespunzatoare exercitarii unor asemenea activitati comerciale. Furnizorul trebuie sa fie producatorul sau vanzatorul autorizat al bunului respectiv, finantatorul trebuie sa fie o banca comerciala sau alta institutie de credit autorizata si specializata in leasing, iar utilizatorul poate fi orice comerciant persoana fizica sau juridica interesat sa-si procure bunuri in sistem leasing;

c)         Bunurile care fac obiectul contractului trebuie sa fie cumparate de societatea care le-a inchiriat, sau sa fie construite pe cheltuiala acesteia;

d)        Pretul pe care locatarul trebuie sa-l plateasca, daca se decide sa achizitioneze bunul, trebuie sa fie un pret rezidual, determinat in functie de varsamintele efectuate cu titlu de chirie;

e)         Daca acest contract priveste un imobil, trebuie sa se indeplineasca conditiile de inscriere in cartea funciara si de publicitate in registrul comertului. Contractul de leasing care are ca obiect bunuri imobile prezinta unele particularitati in ceea ce priveste formarea contractului.

Beneficiarul unui contract de leasing imobiliar care isi manifesta dorinta de a deveni proprietarul bunului va trebui sa tina seama de regimul bunurilor imobile. Daca utilizatorul intentioneaza sa construiasca noi edificii pe terenul inchiriat sau sa obtina un drept de superficie asupra terenului, ceea ce este profitabil si pentru societatea de leasing, va trebui sa incheie noi contracte de antrepriza de constructie a noilor edificii, cedarea de teren, asocierea cu alte societati finantatoare specializate pentru a finanta si supraveghea edificarea constructiilor.[3]

Spre deosebire de bunurile mobile, imobilele isi pastreaza valoarea si aceasta chiar poate sa creasca semnificativ. Daca imobilul a fost construit pe terenul beneficiarului, proprietatea constructiei trece de drept asupra utilizatorului, care este beneficiarul finantarii.

Creditorul, fiind proprietarul bunului, are dreptul de a controla periodic starea lor si modul de exploatare, putand chiar sa rezilieze contractul inainte de termen, daca utilizatorul nu si-a indeplinit obligatiile ce-i revin, ceea ce atrage inapoierea utilajelor, plata chiriei restante si a daunelor interese.

Drepturile reale ale locatorului asupra bunului utilizat in baza unui contract de leasing sunt opozabile judecatorului sindic in cazul in care utilizatorul se afla in reorganizare judiciara sau faliment, acestea fiind opozabile si lichidatorului daca utilizatorul se afla in dizolvare-lichidare.

Finantatorul are dreptul sa i se plateasca redeventele de catre utilizator, iar in caz de culpa a utilizatorului sa incaseze chiria scadenta si neincasata, precum si daunele cuvenite. In caz de culpa evidenta a utilizatorului, creditorul poate cere plata anticipata a chiriei scadente, daca se prevede in contract, preluand bunul si incasand daunele interese, acestea din urma putand fi incasate doar daca finantatorul a luat masurile necesare pentru limitarea prejudiciului.

Finantatorul are o obligatie principala Si altele adiacente. Principala obligatie a finantatorului consta in remiterea unei sume de bani beneficiarului, pentru a fi afectata finantarii unui bun determinat si a carui proprietate ii revine in scopul garantarii imprumutului. Obligatia principala a finantatorului are, deci, un caracter pur financiar, explicabil in contextul unui imprumut, cu excluderea altor obligatii privind bunul finantat, decat a-i permite garantarea rambursarii investitiei. In consecinta, finantatorul nu se obliga la gasirea furnizorului de bunuri, livrarea si receptia bunului, deficientele si randamentul acestuia, eventualele deteriorari, nu suporta cheltuieli de intretinere, asigurare, taxe, etc., si nici riscul pierderii ori deteriorarii bunului. Totusi el isi asuma riscul insolventei beneficiarului.

In contextul operatiunii de leasing, dreptul de proprietate apartinand finantatorului indeplineste functia de a garanta rambursarea creditului acordat. Prin recurgere la analogie, se poate sustine ca leasing-ul se apropie de ipoteca si gajul fara deposedare, fara insa a fi asimilat acestora.

Transmiterea titlului de proprietate de finantator catre beneficiar constituie obligatia finala a finantatorului atunci cand beneficiarul si-a manifestat intentia de cumparare a bunului.

Utilizatorul are drepturi si obligatii care reflecta rolul predominant ce-i revine in cadrul acestei operatii complexe. Drepturile utilizatorului sunt :

sa primeasca bunul la termenul stipulat in contractul de leasing;

sa-si aleaga furnizorul, cu exceptia cazului in care societatea de leasing are si calitatea de furnizor, precum si societatea care va asigura bunul, cu acordul societatii de leasing;

sa invoce fata de furnizor obligatiile ce-i revin din contractul de furnizare, ca si cand ar fi fost parte in contract;

sa refuze materialul livrat de furnizor sau sa rezilieze contractul in cazul nelivrarii, intarzierii in livrare sau daca materialul nu corespunde contractului

sa poata recupera toate chiriile si alte sume platite in avans, pana la rezilierea contractului de leasing din vina finantatorului, cu o diminuare rezonabila tinand seama de profitul pe care l-ar fi realizat folosind materialul;

poate cesiona dreptul de folosinta asupra materialului sau orice alt drept rezultand din contractul de leasing, daca finantatorul a consimtit;

Obligatia principala a beneficiarului este de a rambursa finantatorului, in mod succesiv, sub forma unor redevente, suma de bani imprumutata, impreuna cu celelalte cheltuieli facute de finantator, plus un beneficiu.

Obligatiile specifice beneficiarului sunt obligatiile :

de a folosi bunul conform destinatiei sale ori celei convenite de partile contractante;

de a mentine valoarea economica a bunului, mai putin deprecierea datorata folosintei si trecerii timpului;

de a nu modifica bunul fara autorizatia finantatorului;

de a nu ceda folosinta bunului unor terti fara acordul finantatorului;

de a lasa finantatorul sa verifice in orice moment starea bunului.

Fiind o operatiune complexa, leasing-ul se confrunta cu probleme dificile in raporturile dintre partile contractante si terti. De fapt, acestea privesc raporturile dintre finantator si beneficiar pe de o parte, si furnizorul bunului pe de alta parte, situatia drepturilor finantatorului in cazul instrainarii bunului de catre beneficiar sau in cazul falimentului acestuia, precum si situatia drepturilor beneficiarului in cazul instrainarii bunului de catre finantator ori a falimentului acestuia.

Instrainarea bunului de catre utilizator este posibila, mai ales in cazul leasing-ului mobiliar, deoarece in lipsa unei publicitati reale, cum este cazul bunurilor imobile, finantatorul nu are o garantie total eficienta, cu toate ca este proprietarul bunului. Finantatorul se implica total in operatiunea de leasing asigurand finantarea integrala a bunului avand convingerea ca va primi suma investita de la beneficiar, cu un beneficiu superior ratei dobanzii, fie prin executarea de bunavoie a prestatiei de beneficiar, fie printr-o executare fortata pe baza unei garantii eficace.

In cazul falimentului beneficiarului, situatia sa este reglementata prin lege astfel : daca debitorul falit detine un bun apartinand altuia la data inregistrarii cererii de declansare a procedurii, a expirarii termenului pentru contestarea de catre debitor a cererii creditorilor de declansare a falimentului, proprietarul va avea dreptul sa-si recupereze bunul, daca este ingaduit acest lucru prin contract. In textul de lege nu se face referire directa la contractul de leasing, dar continutul normei corespunde pe deplin operatiunii de leasing deoarece finantatorul isi rezerva dreptul de proprietate asupra bunului aflat la beneficiarul sau.

Contractul de leasing poate inceta in urmatoarele situatii : expirarea termenului si rezilierea unilaterala a contractului. La expirarea termenului contractului de leasing, cu exceptia reinnoirii locatiei, in raport de conventia intervenita intre parti, utilizatorul are posibilitatea de a restitui sau de a cumpara bunul inchiriat.

Rezilierea unilaterala a contractului poate avea loc in cursul perioadei irevocabile daca una dintre parti nu-si executa obligatiile. Clauzele de reziliere pot fi stipulate in interesul finantatorului sau al utilizatorului. Principala consecinta a rezilierii unilaterale a contractului consta in incetarea raporturilor juridice care leaga creditorul cu utilizatorul, acesta din urma fiind obligat sa restituie bunul inchiriat, cu suportarea cheltuielilor aferente. Clauza de reziliere poate fi insotita de o clauza penala cu titlu de sanctiune, prevazand plata unei sume care sa corespunda ratelor viitoare ale chiriei devenita, astfel, exigibila, sau a unei sume care sa corespunda cuantumului investitiei si castigului nerealizat.

CONTRACT DE LEASING

incheiat astazi   17.01.2008

I. PARTILE CONTRACTANTE

1.1. S.C. TRANS AUTO SRL, cu sediul social in (localitatea) IASI, str. Chisinaului nr. 12, judet / sector IASI, inregistrata la Oficiul Registrului Comertului IASI, sub nr. J22/451 din 1995, cod fiscal nr. RO 15228599, avand contul nr. RO22BRDE240SV15245542400, deschis la BRD IASI, reprezentata de Grigore Tudor, cu functia de DIRECTOR GENERAL, in calitate de locator, pe de o parte, si

1.2. S.C. EUROPA EXPRESS SRL, cu sediul social in (localitatea) IASI, str. Vasile Lupu nr. 15, judet / sector IASI, inregistrata la Oficiul Registrului Comertului IASI, sub nr. J22/595 din 2000, cod fiscal nr. RO 15224585, avand contul nr. RO24BRDE240SV25245742400, deschis la BRD IASI, reprezentata de Anastasiei Ovidiu, cu functia de ADMINISTRATOR, in calitate de utilizator, pe de alta parte,

Au convenit sa incheie prezentul contract de leasing, cu respectarea urmatoarelor clauze:

II. OBIECTUL CONTRACTULUI

2.1. Locatorul, la solicitarea utilizatorului, se obliga sa predea bunurile mobile (5 autoutilitare), care fac parte integranta din prezentul contract.

2.2. Predarea-primirea bunurilor se va face pe baza de proces-verbal, pana la data de 25.01.2008,

2.3. Cheltuielile legate de predarea-primirea bunurilor care fac obiectul prezentului contract vor fi suportate de utilizator.

2.4. Locatorul are dreptul sa verifice, la intervale de 3 luni, starea bunurilor si modul de exploatare a lor.

III. DURATA CONTRACTULUI

3.1. Contractul se incheie pe o durata de 60 luni, incepand de la data de 17.01.2008 si pana la data de 17.01.2013.

IV. PRETUL CONTRACTULUI

4.1. Utilizatorul va plati locatorului, incepand cu data transmiterii folosintei bunurilor care fac obiectul prezentului contract, o redeventa in valoare de 30.000 euro in rate lunare.

4.2. Neplata redeventei la termenele si in conditiile prevazute la pct. 4.1 atrage penalizari de 0,2 % pe zi de intarziere, calculate la valoarea redeventei restante.

4.3. In cazul in care, la expirarea prezentului contract, utilizatorul isi exprima intentia de a cumpara bunul, locatorul trebuie sa ia in calcul varsamintele efectuate anterior cu titlu de redeventa, precum si valoarea reziduala a bunului.

4.4. Dreptul de optiune constand din cumpararea bunului se poate exercita pana la expirarea prezentului contract, cu acceptul locatorului, numai daca utilizatorul va formula o oferta de cumparare ferma si irevocabila.

V. GARANTII

5.1. Locatorul garanteaza pe utilizator pentru evictiune din partea oricarei persoane fizice sau juridice care ar pretinde un drept de proprietate sau un alt drept real asupra bunurilor care fac obiectul prezentului contract.

5.2. Locatorul va acorda asistenta tehnica utilizatorului pe toata durata pentru care s-a incheiat prezentul contract.

VI. OBLIGATIILE PARTILOR

6.1. Locatorul se obliga:

a)           sa respecte dreptul utilizatorului de a alege furnizorul, potrivit necesitatilor;

b)           sa incheie contract de vanzare-cumparare cu furnizorul desemnat de utilizator, in conditiile expres formulate de catre acesta;

c)           sa transmita utilizatorului, in temeiul prezentului contract, toate drepturile care deriva din contractul de vanzare-cumparare, cu exceptia dreptului de dispozitie;

d)          sa respecte dreptul de optiune al utilizatorului, care consta in posibilitatea de a opta pentru prelungirea contractului sau pentru achizitionarea sau restituirea bunului;

e)           sa-i garanteze utilizatorului folosinta linistita a bunului, in conditiile in care acesta a respectat toate clauzele contractuale;

f)            sa asigure, printr-o societate de asigurare, bunurile oferite in leasing.

6.2. Utilizatorul se obliga:

a)           sa efectueze receptia si sa primeasca bunul la termenul prevazut in prezentul contract;

b)           sa exploateze bunul conform instructiunilor elaborate de furnizor si sa asigure instruirea personalului desemnat sa-l exploateze;

c)           sa nu greveze de sarcini bunul care face obiectul prezentului contract fara acordul locatorului;

d)          sa efectueze platile cu titlu de rata de leasing, in cuantumul valoric stabilit si la termenele prevazute in prezentul contract;

e)           sa suporte cheltuielile de intretinere si alte cheltuieli care decurg din contractul de leasing;

f)            sa-si asume, pentru intreaga perioada a contractului, totalitatea obligatiilor care decurg din folosirea bunului direct sau prin prepusii sai, inclusiv riscul pierderii, distrugerii sau avarierii bunului utilizat, din cauze fortuite, si continuitatea platilor cu titlu de rata de leasing, pana la achitarea integrala a pretului prezentului contract;

g)           sa permita locatorului verificarea periodica a starii si a modului de exploatare a bunului care face obiectul contractului de leasing;

h)           sa il informeze pe locator, in timp util, despre orice tulburare a dreptului de proprietate, venita din partea unui tert;

i)     sa nu aduca modificari bunurilor fara acordul locatorului;

j)     sa restituie bunul in conformitate cu prevederile prezentului contract.

VII. RASPUNDERI

7.1. In cazul in care utilizatorul refuza sa primeasca bunul la termenul stipulat in prezentul contract sau daca se afla in stare de reorganizare judiciara si/sau faliment, locatorul are dreptul de a-l rezilia, unilateral, cu daune-interese.

7.2. Daca utilizatorul nu-ti exercita obligatia de plata a ratei de leasing timp de doua luni consecutive, locatorul are dreptul de a rezilia prezentul contract, iar utilizatorul este obligat sa restituie bunul, sa plateasca ratele scadente, cu daune-interese.

7.3. In situatia in care locatorul nu respecta dreptul de optiune al utilizatorului, el datoreaza daune-interese, in cuantum egal cu valoarea reziduala a bunului sau cu valoarea sa de circulatie calculata la data expirarii contractului.

7.4. In cazul in care, in timpul executarii prezentului contract, locatorul vinde bunul care face obiectul contractului unui alt locator, noul finantator este legat de aceleasi obligatii contractuale ca si vanzatorul, care ramane garant al indeplinirii obligatiilor fata de utilizator.

7.5. Din momentul incheierii prezentului contract si pana la incetarea lui si reintrarea in posesia bunului, locatorul este exonerat de orice raspundere fata de terti pentru prejudiciile provocate prin folosinta bunului de catre utilizator.

VIII. FORTA MAJORA

8.1. Nici una dintre partile contractante nu raspunde de neexecutarea la termen sau/si de executarea in mod necorespunzator - total sau partial - a oricarei obligatii care ii revine in baza prezentului contract, daca neexecutarea sau executarea necorespunzatoare a obligatiei respective a fost cauzata de forta majora, asa cum este definita de lege.

8.2. Partea care invoca forta majora este obligata sa notifice celeilalte parti, in termen de 15 (zile), producerea evenimentului si sa ia toate masurile posibile in vederea limitarii consecintelor lui.

8.3. Daca in termen de 15 (zile) de la producere, evenimentul respectiv nu inceteaza, partile au dreptul sa-si notifice incetarea de plin drept a prezentului contract fara ca vreuna dintre ele sa pretinda daune-interese.

IX. NOTIFICARI

9.1. In acceptiunea partilor contractante, orice notificare adresata de una dintre acestea celeilalte este valabil indeplinita daca va fi transmisa la adresa/sediul prevazut in partea introductiva a prezentului contract.

9.2. In cazul in care notificarea se face pe cale postala, ea va fi transmisa, prin scrisoare recomandata, cu confirmare de primire (A.R.) si se considera primita de destinatar la data mentionata de oficiul postal primitor pe aceasta confirmare.

9.3. Daca notificarea se trimite prin telex sau telefax, ea se considera primita in prima zi lucratoare dupa cea in care a fost expediata.

9.4. Notificarile verbale nu se iau in considerare de nici una dintre parti, daca nu sunt confirmate, prin intermediul uneia dintre modalitatile prevazute la alineatele precedente.

X. LITIGII

10.1. Partile au convenit ca toate neintelegerile privind validitatea prezentului contract sau rezultate din interpretarea, executarea ori incetarea acestuia sa fie rezolvate pe cale amiabila de reprezentantii lor.

10.2. In cazul in care rezolvarea neintelegerilor nu este posibila pe cale amiabila, ele vor fi supuse spre solutionare tribunalului arbitral, conform regulilor de procedura aplicabile arbitrajului comercial ad-hoc, organizat de Camera de Comert si Industrie a Romaniei.

XI. CLAUZE FINALE

11.1. Modificarea prezentului contract se face numai prin act aditional incheiat intre partile contractante.

11.2. Prezentul contract, impreuna cu anexele sale care fac parte integranta din cuprinsul sau, reprezinta vointa partilor si inlatura orice alta intelegere verbala dintre acestea, anterioara sau ulterioara incheierii lui.

11.3. In cazul in care partile isi incalca obligatiile lor, neexercitarea de partea care sufera vreun prejudiciu a dreptului de a cere executarea intocmai sau prin echivalent banesc a obligatiei respective nu inseamna ca ea a renuntat la acest drept al sau.

11.4. Prezentul contract a fost incheiat intr-un numar de 2 exemplare din care 2 astazi 17.01.2008, data semnarii lui.

Ca o concluzie, leasing-ul apare ca fiind o finantare completa a unei investitii, ceea ce depaseste limitele obisnuite ale unei creditari si impune garantii mult mai puternice decat cele clasice. In acest scop, pentru a se asigura finantarea operatiunii de leasing, este necesar ca beneficiarul sa conserve folosinta bunului pe toata durata contractului, fara insa ca finantatorul sa poata interveni, ceea ce il asimileaza pe finantator creditorului ipotecar sau creditorului gajist in situatia gajului fara deposedare.

Pe plan national, contributia pe care leasing-ul o poate aduce pentru dezvoltarea si modernizarea economiei si in acelasi timp la stimularea investitiilor productive, a fost recunoscuta de puterile publice din diferite state, odata cu introducerea acestei forme de finantare in Europa. S-a evidentiat, in particular, ca leasing-ul largeste posibilitatile de finantare ale intreprinderilor. In fapt, din acest punct de vedere, aspectul calitativ pare a fi la fel de important ca si elementul cantitativ, leasing-ul permitand fie de a completa insuficienta fondurilor proprii, fie de a realiza o economisire a acestor resurse.

In acelasi timp, leasing-ul apare ca un mijloc capabil de a dirija economiile catre investitii productive. Sub acest aspect, leasing-ul trebuie considerat nu ca un concurent, ci ca un partener complementar in raport cu sistemul bancar si, de altfel, functionarea societatilor de leasing presupune legaturi stranse cu societatile bancare si controlul exercitat de acestea din urma.

Trebuie precizat ca societatile de leasing sunt organizate, in unele state, astfel incat sa poata mobiliza in mod direct economiile particulare, fara ca acestea sa mai recurga la intermedierea bancilor, datorita emisiunilor pe care le fac in actiuni sau obligatiuni, ori ca urmare a certificatului tip de plasare a fondurilor necesare finantarii operatiunilor de leasing imobiliar.

Totodata, pe planul economiei generale, o extindere exagerata a leasing-ului ar fi periculoasa, pornind tocmai de la caracterul irevocabil si de la lunga durata a obligatiilor reciproce asumate in acest context. Este evident ca, in cazul unei schimbari esentiale a situatiei conjuncturale, aceste relatii ar putea da nastere la suspiciuni, in ideea ca o parte importanta a investitiilor unei intreprinderi a fost folosita pentru leasing pe baza unor previziuni prea optimiste, astfel ca intreprinderea de leasing poate ajunge la lipsa de lichiditati. Aceste situatii pot fi evitate de societatile de leasing prin aplicarea de criterii distincte pentru determinarea solvabilitatii beneficiarilor, si printr-un studiu aprofundat a perspectivelor de rentabilitate a proiectelor de finantare. Sub acest aspect, societatile de leasing beneficiaza in mod evident de experienta intreprinderilor bancare, de care sunt apropiate prin structura lor.

Posibilitatile de utilizare a leasing-ului sunt foarte variate, diverse, nelimitandu-se la investitiile cu caracter comercial sau industrial in sectorul privat. Astfel, chiar si in sectorul public, leasing-ul poate fi utilizat pentru finantarea clinicilor, a cladirilor destinate scolilor, etc.

In acelasi timp, leasing-ul este un instrument apropiat programelor politice de descentralizare industriala si dezvoltare regionala, dar, oricare ar fi domeniul sau de aplicare, el se fundamenteaza pe ideea ca bogatia economica este generata nu atat de proprietate ci mai mult de randamentul valorilor productive, deci "bogatia consta mai mult in utilizare decat in simplul fapt al proprietatii".[5]

Recurgand la leasing-ul care creeaza un nou tip de raporturi juridice intre agentii economici, caracterizate printr-o specializare fundamentata pe disocierea dintre proprietate si folosirea investitiilor finantate, intreprinderea care exploateaza si proprietarul nu sunt una si aceeasi persoana. Trebuie observat, in acest sens, ca leasing-ul tinde sa modifice compozitia patrimoniului intreprinderii, substituind drepturile personale, de folosinta a bunurilor, drepturilor reale, de proprietate. Astfel, cum leasing-ul reprezinta, sub aspect juridic, o veritabila sfidare fata de notiunea traditionala de drept de proprietate, in acelasi timp zdruncina si mitul proprietatii capitalului pe planul doctrinelor economice, si este important faptul ca "trebuie pus in evidenta adevarul ca randamentul prevazut al unui bun are mai mare importanta decat posesiunea capitalului, intr-un fel sau altul".[6]

Pe plan international, leasing-ul ofera perspective interesante nu numai pentru finantarea exporturilor dar si pentru investitii in intreprinderi multinationale, ori in cazul ajutorului acordat statelor in curs de dezvoltare. Nu trebuie omis, totusi, faptul ca asemenea operatiuni sunt de o mare complexitate necesitand interventia specialistilor in materia fiscala, in legatura cu dubla impozitare, fara a lua in discutii divergentele de natura juridica, cat si pe cele rezultate din determinarea legii aplicabile in cazul finantarii internationale. Acesta este motivul pentru care leasing-ul international se justifica in special daca este destinat unei investitii importante. In ceea ce priveste leasing-ul imobiliar, primele aplicatii pe plan international par promitatoare, in special in cazul finantarii complexe a unei productii complete.

Ansamblul dificultatilor determina, adesea, societatile de leasing sa transmita afacerile lor catre filiale sau corespondenti straini, pentru a nu se angaja direct in operatiunile de leasing. Sub denumirea de leasing industrial, finantarea unitatilor de productie formand entitati relativ independente, care ofera ele insele o rentabilitate suficienta pentru a permite amortizarea investitiilor, a dobandit o oarecare notorietate.