ANALIZA ECHILIBRULUI FINANCIAR SI A EFICIENTEI UTILIZARII CAPITALULUI
1. Analiza echilibrului financiar:
Dezvoltarea agentilor economici si marirea patrimoniului acestora presupune o activitate rentabila si un echilibru financiar.
In analiza situatiei financiar patrimoniale se va pune accentul pe urmarirea echilibrului financiar. Intr-o forma simplificata acesta poate fi definit ca fiind egalitatea dintre venituri si cheltuieli. Echilibrul financiar inseamna si egalitate intre sursele financiare si mijloacele economice necesare activitatii de productie si comercializare.
Starea generala de echilibru circumscrie insa nu numai egalitati, ci si inegalitati cu o anumita semnificatie economica. Pentru ca activitatea unei unitati economice sa asigure viabilitatea firmei, trebuie urmarita nu numai recuperarea cheltuielilor, ci si obtinerea de profit pe baza caruia sa se constituie sursele pentru finantarea unor activitati sau pentru stingerea unor obligatii.
Analiza financiara pune in evidenta modalitatile de realizare a echilibrului financiar si are drept obiective:
Echilibrul pe termen lung;
Echilibrul curent;
Echilibrul pe termen scurt;
In aprecierea echilibrului pe termen lung se apeleaza la comparatie intre capitalu permanent si activele imobilizate.
Un capital permanent superior activelor imobilizate creeaza plus de capital permanent fata de activele imobilizate ce permite asigurarea unui fond propriu de rulment.
Pentru aprecierea echilibrului curent se face comparatie intre activele circulante si obligatiile pe termen scurt. Este asigurat acest echilibru daca exista egalitate intre activele circulante si obligatiile pe termen scurt, existenta unor active circulante peste obligatiile pe termen scurt generand nevoia de fond de rulment.
Echilibrul pe termen scurt se apreciaza facandu-se comparatia intre fondul de rulment si nevoia de fond de rulment. Daca intre aceste elemente este egalitate sau daca fondul de rulment este superior nevoii de fond de rulment, atunci este asigurat echilibrul financiar pe termen scurt.
In unitatile economice se inregistreza atat fluxuri materiale, cat si fluxuri banesti. Existenta in paralel a fluxurilor materiale si banesti impune ca in definirea echilibrului financiar sa se aiba in vedere elementele implicate de cele doua fluxuri amintite.
In analiza echilibrului financiar se porneste de la premisa asigurarii egalitatii dintre activele imobilizate si capitalul permanent, pe de o parte si intre activele circulante si obligatiile pe termen scurt, pe de alta parte.
In realitate cele doua inegalitati nu se intalnesc simultan datorita neconcordantei dintre durata medie a lichiditatilor pentru active si durata exigibilitatii pentru pasiv.
In analiza echilibrului financiar trebuie cunoscute urmatoarele elemente:
Activul net contabil (ANC);
Fondul de rulment (FR);
Necesarul de fond de rulment (NFR);
Trezoreria unitatii;
Activul net contabil : situatia neta contabila masoara averea unitatii:
ANC=AT-DT unde: AT = activ total; DT= datorii totale;
Activul net contabil poate lua valori mai mari decat zero (ANC>0), consemnand realizarea partiala sau integrala a obiectivului major al gestiunii financiare si care vizeaza maximizarea valorii capitalului propriu, cresterea acestui activ de la o perioada la alta fiind consecinta reinvestirii partiale sau totale a profitului net sau a altor elemente de acumulari
( provizioanele reglementate, rezervele, subventiile).
Valoarea negativa pentru acest indicator demonstreaza contractarea de datorii peste activul net. Acest lucru semnaleaza o stare prefalimentara ceea ce se datoreste incheierii exercitiilor financiare precedente cu pierderi si care au consumat din capitalul propriu.
1.1. Analiza corelatiei dintre fondul de rulment, nevoia de fond de rulment si trezoreria neta.
Pornind de la starea de echilibru care trebuie sa existe intre durata unei operatii de finantat si durata mijloacelor de utilizare, teoria patrimoniala evidentiaza doua reguli financiare:
Nevoile permanente care vor fi acoperite din capitaluri permanente, indeosebi din capitalurile proprii;
Nevoile temporare ( activele circulante) vor fi, in mod normal, finantate din resurse temporare ( datorii pe termen scurt);
Respectarea acestor doua reguli presupune o regularizare perfecta in ceea ce priveste incasarile si platile efectuate de intreprindere.
Cand sursele permanente sunt mai mari decat necesitatile permanente de alocare a fondurilor banesti, intreprinderea dispune de fond de rulment.
Fondul de rulment patrimonial poate fi determinat prin doua modalitati:
FRP = Capitaluri permanente - Nevoi permanente
In aceasta ipoteza fondul de rulment este acea parte a capitalurilor permanente degajata de etajul superior al bilantului pentru a acoperi nevoia de finantare din partea sa inferioara.
FRP=Active circulante - Datorii pe termen scurt.
Prin aceste posturi pot fi relevate aspecte referitoare la un fond de rulment negativ, cand activele circulante vor fi insuficiente pentru a genera lichiditatile care sa permita onorarea datoriilor pe termen scurt.
Pornind de la cele doua componente ale capitalului permanent, fondul de rulment patrimonial apare ca o suma intre fondul de rulment propriu (FRP) si cel imprumutat (FRI).
Fondul de rulment propriu masoara excedentul de capital propriu (CPR) peste valoare imobilizarilor intreprinderii (AI) si se determina conform formulei:
FRP=CPR-AI
Fondul de rulment imprumutat reflecta masura indatorarii pe termen lung pentru finantarea nevoilor temporare ale intreprinderii. Astfel fondul patrimonial devine:
FRP= FRP+ FRI
FRP=FRP+ datorii pe termen lung
Pot fi delimitate urmatoarele trei situatii:
Capitaluri permanente> Active imobilizate (CP> AI), adica FRP> 0.
Aceasta situatie pune in evidenta fondul de rulment patrimonial ca expresie a realizarii echilibrului financiar pe termen lung si acestuia la infaptuirea echilibrului pe termen scurt.
Intreprinderea are o situatie favorabila din punct de vedere al solvabilitatii, deoarece este in masura sa-si onoreze obligatiile scadente
Capitaluri permanente < Active imobilizate FRP<0.
Valoarea negativa a fondului de rulment reflecta absorbirea unei parti din resursele
temporare pentru alocari permanente, contrar principiului de finantare care spune ca nevoile permanente trebuie finantate din resurse permanente.
Capitaluri permanente = Active circulante FRP=0.
Aceasta armonizare totala a structurii resurselor cu necesitatile de alocare a acestora
reprezinta un echilibru financiar fragil; solvabilitatea este asigurata pe moment, dar intreprinderea nu dispune de nici o rezerva de lichiditati.
Din tabelul 1. distingem urmatoarele:
-capitalurile proprii au crescut, ceea ce reprezinta o buna utilizare a principalilor indicatori economici;
-datoriile pe termen lung au scazut in anul 2007 fata de 2006 cu 31.341 lei, respectiv in 2008 fata de 2007 cu 64.001 lei; deci se constata ca situatia financiara a societatii
s-a imbunatatit;
-activele imobilizate au crescut in anul 2007 fata de 2006 cu 02411, datorita preocuparii pe care entitatea a acordat-o activitatii de cercetare-dezvoltare. In schimb in anul 2008 fata de 2007 activele imobilizate au scazut cu 305.262 lei;
-din analiza fondului de rulment rezulta faptul ca entitatea pote sa-si onoreze obligatiile scadente la timp.
Pentru S.C. CC-R S.A. situatia acestor imobilizari se prezinta in tabelul 1:
Indicatori |
Exercitiul financiar |
Modificarea absoluta |
Modificarea relativa |
|
||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Capitaluri proprii |
|
|||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Provizioane |
|
|||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Datorii pe termen lung |
|
|||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Active imobilizate |
|
|||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Active circulante |
|
|||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Fond.Rulm.Patrimonial=Fond Rulment propriu+ datorii pe termen lung |
|
|||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Fond Rulm propriu=(CapitalPropriu+prov-Active Imob) |
|
|
||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Fond Rulm imprumutat=Fond Rulm Patrim-Fond Rulm propriu |
Concluzii: Observam faptul ca avem un fond de rulment pozitiv pe parcursul celor trei exercitii financiare supuse studiului. Ne aflam in situatia in care capitalurile permanente depasesc ca valoare activele imobilizate. De aici putem concluziona o situatie favorabila din punct de vedere al solvabilitatii, deoarece intreprinderea este in masura sa-si onoreze obligatiile scadente. Derularea opertiunilor aferente activitatii curente desfasurate de o societate comerciala determina formarea unor nevoi specifice de finantare, dar permit totodata si constituirea resurselor de finantare. Decalajul dintre nevoi si resurse precum si cel dintre incasarile si platile efective generate de ciclul de exploatare trebuie acoperite din alte resurse, adica din fondul de rulment sau din creditele pe termen scurt, posibil a fi retinute de la societatile bancare. Din confruntarea nevoilor ciclice (curente) cu resursele de acelasi gen rezulta nevoia de fond de rulment totala: NFR= Nevoi ciclice- Resurse ciclice; NFR<0 (Nevoile de capitaluri circulante < Resursele temporare). O nevoie de fond de rulment pozitiva este considerata normala nimai daca ea este rezultatul unei politici agresive de investitii prin cresterea nevoii de fond de rulment. In caz contrar, NFR pozitiva evidentiaza un decalaj nefavorabil intre lichiditatea stocurilor si a creantelor pe de o parte si termenul de exigibilitate a datoriilor pe de alta parte. NFR<0 (Nevoile de capitaluri circulante<Resursele temporare). O nevoie de fond de rulment negativa, pune in evidenta un surplus de resurse temporare, in raport cu nevoile de capitaluri curente, situatie care poate fi apreciata ca fiind favorabila daca este rezultatul unei accelerari a rotatiei capitalurilor circulante si al contractarii unor datorii cu scadente mai indepartate, cum este cazul intreprinderilor comerciale. In caz contrar, NFR negativa evidentiaza o situatie nefavorabila, determinata de intreruperi in activitatea de aprovizionare sau cea de productie. Nevoia de finantare legata de ciclul de exploatare poate fi determinata cu ajutorul datelor din bilantul contabil astfel: NFRE= Stocuri+Creante-Datorii din exploatare; Dinamica mai accentuata a nevoii de resurse comparativ cu ritmul de crestere a fondului de rulment este simptomul unui dezechilibru financiar. Fondul de rulment este definit drept excedentul resurselor durabile fata de utilizarile stabile. Diferenta dintre fondul de rulment (FR) si nevoia de fond de rulment (NFR) determina trezoreria neta (TN): TN=FR-NFR Aceasta relatie defineste echilibrul financiar. Astfel, cand FR este superior, egal sau inferior NFR, trezoreria neta va fi pozitiva, apropiata de zero sau negativa. In cazul societatilor cu activitate de productie, este normal ca NFR aferenta ciclului operational sa fie pozitiva, degajand o nevoie de exploatare, datorita specificului obiectului de activitate, care reclama existenta unor stocuri, un interval mare de timp necesar incasarii productiei livrate tertilor etc. Nevoia de fond de rulment este asadar un indicator adecvat al pozitiei agentului economic in termenii negocierii cu partenerii, mai ales ca si pondere a creditului comercial. Este vorba aici despre factorii de natura externa care pot modifica marimea NFR, cum este creditul acordat clientilor sau cel primit din partea furnizorilor. Corelatia dintre nevoia de fond de rulment, fond de rulment si trezorerie poate fi interpretata astfel: Daca fondul de rulment este superior necesarului de finantat situatia este considerata buna; Daca fondul de rulment este mai mic decat nevoia de fond e rulment, situatia financiara a agentului economic este in dezechilibru din punct de vedere al trezoreriei, fiind necesara apelarea la credite pe termen scurt sau linii de credit. Totusi acest dezechilibru trebuie interpretat nuantat.Nu este cert ca intotdeauna el va conduce la insolvabilitate si risc de neplata.Realitatea economica este de natura a contracara principiul clasic al neviabilitatii unei firme cu trezorerie structural negativa; creditele pe termen scurt pot fi acordate continuu, in baza unor previziuni de activitate si adeseori finantarea NFR este asigurata in cea mai mare parte. De asemenea, desi resursele stabile sunt mult mai sigure, ele pot avea un cost atasat superior datorita fluctuatiei nivelului dobanzii. Aceasta situatie trebuie avuta in vedere in conditiile politicii actuale de dobanzi a Romaniei. Pentru S.C. CC-R S.A. situatia acestor indicatori se prezina astfel: Tabelul 2.
Din analiza indicatorilor construiti se observa: Fondul de rulment este superior necesarului de finantat , situatia fiind considerata buna. Putem spune ca se realizeaza un echilibru intre resurse si utilizari la nivelul acestei perioade. Comparand fondul de rulment cu stocurile existente rezulta un plus de fond de rulment ce atesta o utilizare ineficienta a surselor financiare, drept pentru care societatea recurge la sporirea stocurilor. Volumul stocurilor si al creantelor pe parcursul celor trei ani de studiu a fost superior datoriilor pe termen scurt, determinand o nevoie de fond de rulment pozitiva. Din analiza datelor din tabel observam ca in anul 2008 societatea inregistreaza o trezorerie neta pozitiva cea care este rezultanta unui echilibru financiar al intreprinderii. In consecinta: trezoreria trebuie sa fie in permanenta gestionata prin repartizarea necesarului de finantare zilnic intre diferitele posibilitati oferite agentului economic, in functie de costul, riscul si durata previzibila a nevoii. 1.2. Analiza corelatiei dintre creantele si obligatiile intreprinderii. De o deosebita importanta in activitatea unei firme este si capacitatea acesteia de a-si onora obligatiile, precum si aceea de a-si recupera creantele. Deoarece creantele si obligatiile reprezinta principalele elemente pe baza carora se formeaza fluxurile banesti ( de intrare si de iesire) in sistemul echilibrului financiar, ele trebuie sa fie analizate corelat din punct de vedere al sumei si termenului de incasare de plata. Termenul de incasare sau durata de imobilizare a creantelor (Di) este: Di= sau Di= Di= Sd= suma soldurilor medii debitoare ale conturilor de creante; Rd= rulajele debitoare ale conturilor de creante; CA= cifra de afaceri; Vz= vanzari medii zilnice (CA/T); Durata de folosire a obligatiilor (Df): Df sau Df = Sc = suma soldurilor medii creditoare ale conturilor de obligatii; Rc = rulajele creditoare ale conturilor de obligatii; Raportul dintre suma creantelor si obligatiilor corelat cu indicatorii mentionati, generaza fluxuri banesti, care influenteaza pozitiv sau negativ disponobilitatile banesti ale intreprinderii. Astfel, daca : si Di= Df Cel putin din punct de vedere teoretic se produce o compensare intre creante si obligatii, influentand corespunzator disponibilitatile banesti, intrucat suma totala a imobilizarilor este egala cu suma totala a surselor atrase folosite. Daca , iar Di=Df- trezoreria neta este influentata negativ, intrucat suma imobilizata este superioara celei folosite temporar, respectiv:
Astfel, prin stipularea unor clauze in contractul de aprovizionare, agentii economici trebuie sa-si creeze surse financiare suplimentare, prin constituirea de pasive ce le pot utiliza in mod asemanator cu sursele proprii, pentru a face fata obligatiilor de plata catre terti. Analiza raportului dintre creante si obligatii. Tabelul
Observatii: In urma analizei datelor din tabelul putem constata ca: Sc x Di > Sob x Df pe parcursul celor trei ani de studiu, ceea ce evidentiaza o stuatie nefavorabila deoarece demonstreaza un efect nefavorabil asupra fluxului de numerar. In acest caz se impun masuri fie de marire a duratei de folosire a obligatiilor, fie de reducere a perioadei de incasare a creantelor. Primele masuri vizeaza clauze contractuale care maresc durata de plata fata de furnizori. In ceea ce priveste durata de imobilizare a creantelor in anul 2008, aceasta a crescut considerabil cu 49,6 zile. Acest lucru s-a intamplat din cauza unor gestionari necorespunzatoare a creantelor. Incertitudinea incasarii unor creante a condus la constituirea de provizioane. Cresterea cifrei de afaceri in anul 2007 fata de 2006 a fost determinata in principal datorita incheierii unor contracte avantajoase pentru societate. Soldul mediu al obligatiilor fata de creante in anul 2006 a crescut, iar in anii 2007-2008 se constata o scadere considerabila influentata in principal de lipsa de lichiditate cu care se confrunta societatea. 2.Analiza lichiditatii, solvabilitatii si a capacitatii de plata a intreprinderii Problematica lichiditatii si a solvabilitatii firmei este suficient de complexa, fiind tratata diferit in literatura de specialitate, creandu-se uneori confuzii. Lichiditatea reprezinta proprietatea elementelor patrimoniale de a se transforma in bani si reflecta capacitatea intreprinderii de a-si onora obligatiile pe termen scurt. Pentru a caracteriza starea de lichiditate pot fi folositi mai multi indicatori, in functie de scopul urmarit, cum ar fi: -Rata lichiditatii generale; -Rata lichiditatii curente; -Rata lichiditatii imediate; Rata lichiditatii generale (Rlg): numita si rata lichiditatii patrimoniale, se determina prin raportarea valorii activelor curente (Ac) la valoarea datoriilor curente (Dc): Rlg = Active curente/Datorii curente 100; In cadrul activelor curente se includ disponibilitatile banesti in cont si casa, valorile mobiliare si de plasament, creantele, stocurile, iar datoriile curente cuprind obligatiile fata de furnizori si clienti creditori, datoriile fiscale si sociale, precum si imprumuturile pe termen scurt. Potrivit normelor metodologice privind intocmirea bugetelor de venituri si cheltuieli de catre regiile autonome si societatile comerciale cu capital de stat, lichiditatea generala se apreciaza favorabil atunci cand marimea acestei rate este cuprinsa intre 2 - 2,5. Rata lichiditatii curente (Rlc): numita si rata lichiditatii reduse sau "testul acid" exprima capacitatea intreprinderii de a-si onora datoriile exigibile pe termen scurt din creantele si disponibilitatile banesti ale firmei. Nivelul acestei rate se poate calcula astfel: Rlc= Active curente- Stocuri/Datorii curente Sau Rlc= Creante+Disponibilitati/Datorii curente Rata lichiditatii curente este de obicei subunitara, iar pentru aprecierea corecta a acestei rate trebuie sa se tina seama de dinamica si structura creantelor firmei. In teoria economica se considera ca o situatie optima in ceea ce priveste solvabilitatea partiala, atunci cand aceasta rata ia valori cuprinse intre 0,8 - 1. Rata lichiditatii imediate (Rli): denumita si rata capacitatii de plata sau a solvabilitatii imediate, reflecta capacitatea intreprinderii de rambursare rapida a datoriilor exigibile imediat, pe baza disponibilitatilor existente si se calculeaza astfel: Rli= Disponibilitati banesti/ Datorii exigibile imediate. Pentru aprecierea corecta a acestei rate trebuie sa se tina seama de conditiile de desfasurare a activitatii, de corelatia dintre termenele de plata a obligatiilor si cele de incasare a drepturilor banesti, precum si de viteza de rotatie a capitalurilor. In teoria economica se apreciaza ca un nivel al acestei rate cuprins intre 0,2 si 0,3 reflecta o buna adminstrare a intreprinderii din punct de vedere financiar. Tabelul 4. Ratele de lichidare.
Concluzii: Rata lichiditatii curente se calculeaza pentru a masura capacitatea firmei de a-si onora datoriile pe termen scurt. In cazul societatii CC-R, observam ca in anul 2008 fata de 2006 nivelul lichiditatii curente a scazut cu 60,08%. Rata lichiditatii imediate reflecta o buna administrare a intreprinderii din punct de vedere financiar atunci cand ia valori cuprinse intre 0,2-0, Solvabilitatea: reprezinta capacitatea intreprinderii de a-si onora obligatiile de plata pe termen mediu si lung. Determinarea si anliza solvabilitatii si a capacitatii de plata presupune o confruntare a datelor cu privire la disponibilitatile banesti imediate si in perspectiva, cu obligatiile de plati ale intreprinderii pe acelasi interval de timp. Pentru aprecierea solvabilitatii se pot folosi urmatorii indicatori: Rata solvabilitatii generale (Rsg): reflecta gradul in care datoriile sunt acoperite de activele totale ale firmei si se calculeaza ca raport intre activul total (At) si datoriile totale (Dt). Rsg= At/Dt . Acest indicator reflecta siguranta de care se bucura creditorii pe termen mediu si lung, precum si marja de creditare a firmei. Solvabilitatea reflecta rezultatul unei activitati eficiente, iar intreprinderea poate fi solvabila chiar daca la un moment dat, din lipsa de lichiditati, nu prezinta capacitate de plata. Rezulta ca lipsa capacitatii de plata si a lichiditatii poate avea un caracter temporar, daca intreprinderea se bazeaza pe o solvabilitate general buna. Rata solvabilitatii patrimoniale (Rsp): se calculeaza pe baza relatiei: Rsp= Capital propriu ( Kpr)/Capital permanent (Kper) x 100. Rata solvabilitatii curente (Rsc): reflecta gradul de acoperire a serviciului datoriei si arata masura in care intreprinderea acopera ratele scadente si rambursare a creditelor pe termen mediu si lung (Rtml), precum si dobanzile aferente ratelor scadente ( Ds), din cash-flow-ul net al perioadei (CFN), care cuprinde profitul net (Pn) si amortizarea (A), ca surse proprii de autofinantare. Aceasta rata se poate calcula astfel: Rsc= CFN/Rtml + Ds x 100. Se apreciaza o solvabilitate curenta normala atunci cand aceasta rata are o valoare mai mare decat Tabel 5. Ratele de solvabilitate.
Concluzii: Valoarea minima a solvabilitatii patrimoniale se apreciaza ca trebuie sa se incadreze in limitele 0,3-0,5. In acest caz constatam o situatie nefavorabila. Rata solvabilitatii generale indica in ce masura datoriile totale sunt acoperite cu active imobilizate si active circulante. Cu cat valoarea acestei rate este mai mare decat 1, cu atat situatia financiara de ansamblu a intreprinderii este mai buna, crescand securitatea de care se bucura creditorii societatii. In cadrul societatii comerciale CC-R, pe parcursul celor trei ani de studiu se inregistreza o sitatie nefavorabila. Capacitatea de plata a intreprinderii exprima modul in care intreprinderea poate satisface pe o perioada scurta de timp ( de pina la 30 de zile), obligatiile de plata exigibile cu mijloacele banesti disponibile. In marimi absolute capacitatea de plata (Kp) rezulta din compararea disponibilitatilor banesti lichide si potentiale (Db), cu obligatiile banesti (Ob) astfel: Kp= Db- Ob. Pentru asigurarea capacitatii de plata este necesar ca Db>Ob, ceea ce inseamna ca in orice moment firma dispune de disponibilitati banesti pentru achitarea obligatiilor curente. Sub forma relativa se poate calcula un coeficient al capacitatii de plata prin raportarea disponibilitatilor banesti la obligatiile intreprinderii, astfel: Kp= Db/Ob x 100. Orice intrepridere isi poate asigura capacitatea de plata si deci echilibrul sau financiar dinamic numai cu indeplinirea concomitenta a doua conditii: -trebuie sa-si asigure solvabilitatea, -activul patrimoniului sau sa prezinte o lichiditate corespunzatoare, In acest sens lichiditatea apare ca un factor determinant al capacitatii de plata in conditiile in care solvabilitatea este in principiu asigurata. Ea realizeaza de fapt conexiunea dintre echilibrul static si cel dinamic pe parcursul derularii proceselor economice. Analiza eficientei capitalului. Scopul oricarei activitati este obtinerea de efecte economice cat mai mari cu un anumit consum de capital sau cu un consum cat mai redus de capital, in vederea inregistrarii anumitor efecte economice. Eficienta utilizarii capitalului se apreciaza prin raportarea diferitelor efecte economice obtinute in urma desfasurarii proceselor economice la efortul depus de agentul economic concretizat in capitalul utilizat. Tot pentru aprecierea eficientei utilizarii capitalului se poate face raportul invers , adica dintre marimea capitalului folosit si efectele economice inregistrate. In primul caz, eficienta este data de marimea efectelor obtinute pe unitatea monetara de capital, iar in al doilea caz, de necesarul de capital pentru obtinerea unei unitati monetare de efecte. In aprecierea eficientei utilizarii capiatlului, pot fi folositi indicatori ce caracterizeaza eficienta intregului capital sau care redau eficienta utilizarii capitalului fix, pe de o parte si circulant pe de alta parte. Se apreciaza ca intr-o unitate economica sporeste eficienta utilizarii capitalului daca se mareste efectul obtinut pe unitatea monetara de capital sau atunci cand se diminueaza necesarul de capital pentru realizarea unei unitati monetare de efecte. Deoarece in procesul de producere a bunurilor, de efctuare a lucrarilor, sau de prestare a serviciilor participa integul capital, indiferent de natura sa, eficienta economica va fi mai bine oglindita de indicatorii calculati in functie de marimea efectelor obtinute si intregul capital antrenat in procurarea de resurse de productie. Rolul diferit pe care il au activele fixe si activele circulante in procesul de productie si desfacere obliga si la o analiza separata a eficientei capitalului fix si a celui circulant. In aprecierea eficientei capitalului total se pot folosi urmatorii indicatori: Cifra de afaceri la 1000 unitati monetare capital total ( Qaf/1000): Qaf/1000=(Qaf/Ct) x 1000 Valoarea adaugata la 1000 unitati monetare capital total (Qad/1000): Qad/1000= (Qad/Ct) x 1000 Profitul brut la 1000 unitati monetare capital total (Pb/1000): Pb/1000= (Pb/Ct) x 1000 Profitul net la 1000 unitati monetare capital total ( Pn/1000): Pn/1000=( Pn/Ct)x 1000 Eficienta utilizarii capitalului total este pusa in evidenta si prin compararea ritmului de crestere a indicatorilor valorici ce evidentiaza efectele obtinute, cu ritmul de crestere a capitalului total. Utilizarea cu o eficienta sporita a capitalului total, se obtine daca ritmul de crestere a indicatorior ce reflecta efectele obtinute este superior ritmului de sporire a capitalului total. Tot pentru aprecierea eficientei utilizarii capitalului, se poate folosi si indicatorul "Volumul de capital ce revine la 1000 unitati monetare, cifra de afaceri, valoare adaugata sau profit Ct/1000= (Ct/Qaf,Qad,Pb,Pn) x 1000. Reducerea consumului de capital pentru 1000 lei cifra de afaceri, valoare adaugata sau profit, atesta cresterea eficientei cu care este folosit capitalul de catre agentii economici. In locul capitalului total, pentru aprecierea eficientei economice, poate fi utilizat capitalul permanent sau capitalul propriu, insa indicatorii sunt mai putin edificatori in caracterizarea eficientei capitalului, deoarece in procesul economic participa intregul capiatal. Viteza de rotatie a activelor circulante. Viteza de rotatie a activelor circulante reflecta in mod sintetic schimbarile intervenite in cele trei stadii ale circuitului economic ( aprovizionare, productie, desfacere). Pentru aprecierea vitezei de rotatie a activelor circulante se folosesc urmatorii indicatori: Numarul de rotatii (Kv); Durata unei rotatii (Dr); Volumul activelor circulante la 1000 unitati monetare cifra de afaceri (Mc/1000); Numarul de rotatii denumit si coeficientul vitezei de rotatie a activelor circulante, se determina ca raport intre cifra de afaceri (Qaf) si soldul mediu al activelor circulante( Mc):
Durata unei rotatii se calculeaza ca raport intre numarul de zile ale perioadei calendaristice analizate (T) si numarul mediu de rotatii:
Volumul activelor circulante la 1000 unitati monetare cifra de afaceri denumit si coeficient de folosire a activelor circulante si arata necesarul de active circulante pentru a obtine 1000 unitati monetare cifra de afaceri. Scaderea necesarului de active circulante la 1000 unitati monetare cifra de afaceri reflecta o eficienta sporita in utilizarea activelor circulante si o accelerare a vitezei de rotatie a acestora. Toti cei trei indicatori ce reflecta eficienta utilizarii cativelor circulante, sunt supusi actiunii directe a doi factori: Cifra de afaceri: Soldul mediu anual al activelor circulante: Eficienta utilizarii activelor circulante poate fi adancita pe elementele componente ale activelor circulante, determinandu-se si contributia fiecarui element la modificarea vitezei de rotatie a activelor circulante la nivelul agentului economic. Analiza eficientei utilizarii activelor circulante poate fi adancita si prin urmarirea pe stadii ale circuitului economic. In acest scop este necesara determinarea viezei de rotatie a activelor circulante pe elemente, tinand seama de stadiul circuitului economic in care se afla respectivul element de active circulante. Un obiectiv important al analizei eficientei activelor circulante il constituie determinarea efectelor economice ale accelerarii sau incetinirii vitezei de rotatie. Dintre efectele economice ale modificarii vitezei de rotatie a activelor circulante amintim: -eliberarea sau imobilizarea absoluta sau relativa de active circulante; -cresterea profitului brut; Eliberarea absoluta se inregistreaza atunci cand agentul economic obtine aceeasi cifra de afaceri cu un volum mai mic de active circulante, iar eliberarea relativa inseamna obtinerea unei cifre de afaceri mai mari cu acelasi volum de active circulante, sau cand cresterea cifrei de afaceri devanseaza cresterea de active circulante. Analiza vitezei de rotatie a activelor circulante. Tabel 6.
Din tabelul 6. se desprind urmatoarele concluzii: Cifra de afceri fara T.V.A. a crescut in 2007 fata de 2006 in marime absoluta cu 1.617.041 lei , crestere datorata in principal incheierii unor contracte avantajoase, in schimb in anul 2008 fata de 2007, cifra de afaceri a scazut considerabil cu 26.655.410 lei in principal datorita lipsei de contracte, sau a pierderii acestora. Soldul mediu al activelor circulante: creantele au crescut considerabil in 2008 fata de 2007 cu 6.411.067 lei, in acest sens entitatea va trebui sa ia masuri pentru recuperarea la timp a acestora ; stocurile au scazut in 2007 fata de 2006 cu 2.717.782 lei iar in 2008 fata de 2007 stocurile au inregistrat o scadere de 2.116.886 lei fapt ce se datoreaza reducerii stocurilor cu miscare lenta sau fara miscare. Ponderea elementelor de active circulante inregistreaza o situatie favorabila. Viteza de rotatie a creantelor indica problemele legate de controlul creditului acordat clientilor si in consecinta creante greu de incasat. Bibliografie B`rb`cioru V. Contabilitate financiara. Volumul I, Editura Sitech, 2007. Bengescu M. Contabilitate financiara. Editura Universitatii din Pite]ti, 2001. Bengescu M. Contabilitate financiara. Volumul I. Editura Universitatii din Pite]ti, 2006. 4. Bistriceanu G. Finantele agentilor economici. Editura didactica ]i pedagogic`, Bucuresti, 2006. 5. Ciurea I. Economie. Editura Universit`ii din Pite]ti, 2005. 6. Firescu V. Contabilitate Naional`-Sisteme de eviden` macroeconomic`, Editura Europroduct, Pite]ti 2005. 7. Georgescu N. Analiza bilantului contabil.Editura Economic`, Bucure]ti,2006. 8. Pan` I. Analiz` economico-financiar`. Editura Universit`ii din Pite]ti, 2008. 9. Pan` I.,Bondoc D., B`nu` M. Analiza activit`ii economico-financiare [n unitaile economice. Editura Universitatii din Pite]ti, 2006. 10. Popescu L., Nistor Ghe., C`runtu A. Gestiune financiar` a [ntreprinderii ]i aplicaii matematice [n economie Editura Universitatii din Pite]ti, 2006. 11. Ristea M. Contabilitate financiar`. Catedra de contabilitate, audit ]i control de gestiune ASE Bucure]ti. Editura Universitar` 2006 12. Staicu Ghe. Contabilitate financiara. Editura Ceccar Bucure]ti 2000. 1 Stancu Ion. Teoria pietelor financiare. Editura Economic`, Bucure]ti,2006. 14. V@lceanu Ghe., Robu V., Georgescu N. Analiz` economico-financiar`, Ediia a doua revizuit` ]i ad`ugit`.Editura economic`, Bucure]ti 2005. 15. Balantele de verificare anuale. 16. Bilanturile contabile 2006, 2007, 2008. 17. Bugeturile de venituri si cheltuieli anuale. 18. Conturile de profit si pierdere. 19. Notele explicative la situatiile financiare anuale. 20. Planurile de afaceri ale societatii. 21. Statutul societatii S.C. CC-R S.A.
|