Auditul intern si relatiile cu auditorii externi

AUDITUL INTERN SI RELATIILE CU AUDITORII EXTERNI

Controlul intern organizat si structurat in concordanta cu cerintele conducerii pe baza conceptelor corporatiste, dublat pe de o parte de administratorii din comitetul de audit si de auditorii interni iar pe de alta parte de auditul extern alcatuiesc nucleul multifunctional al Guvernantei Corporatiste. In institutiile de credit, in alte entitati financiare, industriale, sau comerciale semnificative, nucleele de acest gen exprima credibilitate si profesionalism, durabilitate si competenta, toate acestea cu o importanta influenta asupra imaginii firmei.

Pe alte planuri, de exemplu ale protectiei activelor si pasivelor, metodelor si secretelor de fabricatie, relatiilor reciproce cu furnizorii si clientela, cu trezoreria si conturile bancare, relatiile profesionale curente, dar mai ales integritatea si confidentialitatea constituie punti de legatura directa, nemijlocita intre managementul firmei si functiile de supraveghere, precum si intre acestea cu auditorii externi.

Comitetul Basel de supraveghere bancara, in august 2001 a publicat un document intitulat "Internal audit in banks and the supervisor's relationship with auditors", cunoscut mai ales sub denumirea de "The Internal Audit Paper", sau in limba romana "Regulamentul de audit intern". Acest document, inca de la publicarea lui a dobandit o semnificatie deosebita

si a condus la obtinerea unor rezultate notabile in activitatea auditorilor interni din institutiile de credit, iar ulterior si in cooperarea acestor entitati cu auditorii externi.

Documentul mentionat se adreseaza in primul rand functiilor de audit independent intern din banci si alte institutii de credit, iar ulterior, a fost preluat , si de numeroase alte intreprinderi si grupuri financiare, industriale etc., din structurile si entitatile de interes public supravegheate de Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare (CNVM). Valoarea acestui document consta in mod deosebit in calitatea lui de a fi un Ghid, o selectie de principii de orientare, atributii si obligatii care se adreseaza auditorilor interni, membrilor organelor de conducere, directorilor si conducerii superioare a companiilor. Dar, inainte de toate, "Ghidul" subliniaza necesitatea si importanta independentei auditorilor interni, atributiile lor complet diferite de cele ale auditorilor externi. Pentru a putea evalua semnificatia ce se acorda acestor calitati subliniem faptul ca planul si programele activitatii de audit intern se stabilesc de catre consiliul de administratie sau numai de catre Presedintele - Director General al entitatii, ceeace are ca efect afirmarea competentelor si autoritatii functiei de supraveghere, iar in cadrul acesteia a auditului intern.

Regulamentul auditului intern - folosind denumirea uzuala generalizata - precizeaza de la inceput ca activitatea auditorilor interni trebuie sa beneficieze de sprijinul permanent al persoanelor imputernicite sa exercite activitatea de supraveghere, la cel mai ridicat nivel de autoritate al intreprinderii.

Totodata, Regulamentul mentionat a beneficiat ulterior de importante completari publicate intr-un nou document de catre Comitetul Basel in anul 2002 si intitulat "The Relationship between Supervisors and Bank's External Auditors". Intrucat se adresa numai unei singure parti, respectiv institutiilor in care functiona auditul intern, " International Federation of Accountants"( IFAC) a avut in vedere dezvoltarea si publicarea de catre "International Auditing Practices Committee"(IAPC) a unui Standard International de Audit IAPC -1004 cu titlul "Relatiile dintre supraveghetorii bancari si auditorii externi ai bancilor".

La paragrafele 4 si 6 se mentioneaza urmatoarele:" IAPC si Comitetul Basel impartasesc punctul de vedere conform caruia o mai buna intelegere reciproca in privinta rolurilor si responsabilitatilor organelor de supraveghere bancara si ale auditorilor externi, respectiv si, acolo unde este cazul, si comunicarea intre acestia imbunatateste eficienta auditului situatiilor financiare ale bancilor si a supravegherii bancare, in beneficiul ambelor discipline". In continuare se mentioneaza conceptul in care a fost elaborat acest document, subliniindu-se" preocuparea de a fi inlaturate eventualele conceptii gresite si de a promova modul in care fiecare poate utiliza cat mai eficient rezultatele activitatii celorlalti." Urmarindu-se aceste scopuri, "se prevede:

(a)  responsabilitatea primara a consiliului de administratie si a conducerii;

examinarea trasaturilor esentiale ale rolului auditorilor externi;

(b)  examinarea trasaturilor esentiale ale rolului organelor de supraveghere bancara;

(c)   analiza relatiei dintre organul de supraveghere bancara si auditorii externi ai bancii;

(d)  descrierea altor modalitati in care auditorii externi si profesia contabila pot contribui la procesul de supraveghere"( Extrase din par.4 si 5 din IAPC 1004)

STRUCTURA ARBORESCENTA A CORELATIILOR DINTRE AUDITUL INTERN (AI) SI AUDITUL EXTERN (AE)

STRUCTURA ARBORESCENTA A CORELATIILOR DINTRE AUDITUL INTERN (AI) SI AUDITUL EXTERN (AE)

Consideratii privind activitatea de AI referitoare la: - Domeniile de cuprindere a activitatii deAI - Riscul de evaluare - Calitatea si continutul procedurilor de AI

Se presupune ca fiind valoroasa observatia ca auditul intern isi sporeste perimetrul mai rapid decat alte forme de audit. A debutat mai recent decat auditul situatiilor financiare cu segmente din contabilitatea si controlul intern al entitatii, iar astazi a cuprins aproape toate functiile acesteia.

La fel au evoluat metodele si tehnicile cu care opereaza; daca inceputurile au marcat structurile si locurile de baza, caracterizandu-se prin auditul de conformitate, in prezent i se solicita din ce in ce mai mult auditul de eficacitate, unde sunt cerute examinari aprofundate ale eficientei si eficacitatii activitatilor si chiar ale functiilor.

Sunt constatari pe care le traim, le observam si actionam Dar, mai mult decat atat, in ultimul timp, si-au facut aparitia la profesionistii nostri de audit intern doua noi dimensiuni : auditul de management si auditul de strategie, desi inca mai sunt multe lucruri de invatat la nivel managerial si chiar profesional. Dar, Vip Managerii marilor Grupuri de entitati economice si financiare, inovatori si in aceasta materie nu inceteaza sa solicite si aceste forme de audit intern.

Se stie ca auditul de management consta in verificarea coerentei deciziilor adoptate de catre managerii responsabili cu strategia Grupului si cu transformarea deciziilor in planuri si programe. Auditul strategiei este conceput ca " o confruntare a ansamblului politicilor si strategiilor inreprinderii cu mediul in care se situeaza acestea, in vederea verificarii coerentei globale"

Rezulta de aici o frumoasa perspectiva pentru auditul intern. . Si exista numerosi factori care ne fac sa credem in aceasta perspectiva, luand in considerare chiar numai cativa din factorii de succes ai auditului intern si in mod deosebit :

Capacitatea de inovare : inovarea s-a dovedit necesara mai ales pentru ca

entitatea sa se demarce de concurenta costurilor, in scopul minimizarii acestora,

integrand aici fazele care preced industrializarea;

Pilotajul relatiilor parteneriale : consumurile externe detin adesea o pondere

semnificativa in structura costurilor, ceea ce inseamna ca pilotajul dobandeste rol

esential, iar coordonarea orizontala a actiunilor in cadrul proceselor devine obligatorie.

Pertinenta diagnosticului si capacitatea de interventie rapida. Acest factor

nu cere numai cunoasterea, constientizarea masurilor ce trebuie luate in fata unor

involutii, ci si capacitatea de mobilizare a personalului spre realizarea rezultatelor

stabilite pe termen scurt, ci si anticiparea schimbarilor necesare in interior.

Se pot deduce de aici cateva din exigentele fata de sistemul informatic si

regulile manageriale, care, prezentate pe scurt se refera la:

-- dezvoltarea unui sistem informatic in serviciul strategiei,

-- idem, in serviciul proceselor decizionale,

-- idem, in traseele proceselor de creare a valorii,

-- mobilizarea si motivarea energiilor, inclusiv a cerintelor fata de auditul intern,

care trebuie sa ia in considerare obligatii noi, precum:

n              sa afiseze si sa faca cunoscute strategiile,

n              sa promoveze stimularea si motivarea proceselor operationale,

n              sa asigure dezvoltarea solidaritatii manageriale, precum si

n              benchmarkingul intern ( utilizarea dinamicii exemplului personal)

Sunt strategii, perspective, planuri si programe care apropie auditul intern de auditul extern,de auditul statutar, care se modeleaza din mers in indeplinirea exigentelor Directivei a VIII-a a Uniunii Europene.