Abordari contabile si fiscale privind reevaluarea imobilizarilor corporale
Consideri abordarile contabile si fiscale importante pentru desfasurrarea activitatii intreprinderii in parametrii optimi?
§ Notiuni - cheie
cost istoric
piata activa
reevaluare
coeficient de reevaluare
§ Definitii
Cost istoric |
imobilizarile corporale sa fie prezentate in situatiile financiare la costul de productie sau de achizitie, diminuat cu amortizarea cumulata aferenta si valoarea tuturor pierderilor cumulate din deprecieri; |
Piata activa |
o piata unde sunt indeplinite cumulativ urmatoarele conditii: a) elementele comercializate sunt omogene; b) pot fi gasiti in permanenta cumparatori si vanzari interesati; si c) preturile sunt cunoscute de cei interesati." |
Reevaluare |
se realizeaza la data inchiderii exercitiului financiar si trebuie efectuata cu "suficienta regularitate astfel incat valoarea contabila sa nu difere substantial de cea care ar fi determinata folosind valoarea justa de la data bilantului". |
§ Repere teoretice si Schematizari
1. Aspecte generale privind reevaluarea imobilizarilor corporale
Reevaluarea imobilizarilor corporale face parte din regulile de evaluare alternative prevazute de OMFP nr. 3055/2009 pentru aprobarea reglementarilor contabile conforme cu directivele europene, si consta in substituirea valorii nete a activului cu valoarea sa justa.
Scopul reevaluarii imobilizarilor corporale consta in aducerea valorii contabile a activelor la valoarea justa a acestora, sau la o valoare cat mai apropiata de valoarea justa de la data bilantului. Bazele de evaluare utilizate pentru inregistrarea in situatiile financiare a imobilizarilor corporale in conformitate cu tratamentele alternative sunt:
Costul istoric care presupune ca imobilizarile corporale sa fie prezentate in situatiile financiare la costul de productie sau de achizitie, diminuat cu amortizarea cumulata aferenta si valoarea tuturor pierderilor cumulate din deprecieri;
Valoarea reevaluata care reprezinta valoarea justa a activului la momentul reevaluarii, mai putin amortizarea cumulata aferenta si pierderile cumulate din depreciere.
Reglementarile contabile conform cu Directiva a IV-a a Comunitatilor Economice Europene aprobate prin OMFP nr. 3055/2009 definesc la pct. 53 alin. (2) valoarea justa ca fiind: "suma pentru care activul ar putea fi schimbat de bunavoie intre parti aflate in cunostinta de cauza in cadrul unei tranzactii cu pretul determinat obiectiv". In conformitate cu norma contabila internationala IAS 16, valoarea rezultata din reevaluare este reprezentata de valoarea justa. Aceasta se stabileste de catre evaluatori autorizati, membrii ai unui organism profesional in domeniu recunoscut national si international, in functie de valoarea de piata a activelor, iar atunci cand nu exista o posibilitate de a identifica o valoare de piata se va apela la costul de inlocuire tinand seama de uzura fizica si morala a activelor imobilizate supuse reevaluarii.
Reglementarile contabile conforme cu Directiva a IV-a a Comunitatilor Economice Europene aprobate prin OMFP nr. 3055/2009 definesc la pct. 110, alin. (8) piata activa ca fiind "o piata unde sunt indeplinite cumulativ urmatoarele conditii:
d) elementele comercializate sunt omogene;
e) pot fi gasiti in permanenta cumparatori si vanzari interesati; si
f) preturile sunt cunoscute de cei interesati."
Alegerea unei dintre cele doua baze de evaluare (costul istoric sau valoarea reevaluata) tine de politica contabila a entitatii.
La intrarea in entitate, activele imobiliare se evalueaza si se inregistreaza in contabilitate la valoarea de intrare care se stabileste in functie de modalitatea de intrare, dupa cum urmeaza:
la costul de achizitie pentru acele active imobilizate procurate cu titlu oneros;
la costul de productie pentru acele active imobilizate produse in entitate;
la valoarea de aport , stabilita in urma evaluarii pentru acele active reprezentand aportul la capitalul social;
la valoarea justa, pentru actele normative obtinute cu titlu gratuit.
Daca ulterior recunoasterii initiale a unui activ imobilizat, acestuia i se atribuie o noua valoare ca urmare a unei reevaluari , atunci valoarea rezultata in urma reevaluarii activului imobilizat va inlocui valoarea atribuita initial activului si regulile privind amortizarea se vor aplica tinand seama de valoarea rezultata in urma reevaluarii. Aceleasi reguli sunt aplicabile si in cazul in care un activ imobilizat este supus unor reevaluari succesive.
Reevaluarea imobilizarilor corporale se realizeaza la data inchiderii exercitiului financiar si trebuie efectuata cu "suficienta regularitate astfel incat valoarea contabila sa nu difere substantial de cea care ar fi determinata folosind valoarea justa de la data bilantului".
IAS 16 prevede la par. 32 ca: "frecventa reevaluarilor depinde de evolutia valorii juste a terenurilor si mijloacelor fixe in cauza. In cazul in care valoarea justa a unui activ reevaluat difera semnificativ de valoarea contabila , atunci este necesara o noua reevaluare. Unele terenuri si mijloace fixe pot suferi modificari semnificative si fluctuante ale valorii juste, necesitand, prin urmare, reevaluari anuale. Pentru terenurile si mijloacele fixe ale caror valoare justa nu sufera modificari semnificative juste nu este necesar sa se faca reevaluari. Pentru acestea reevaluarile facute la 3-5 ani pot fi mai adecvate".
In scopul unei reprezentari omogene a valorii activelor imobilizate in situatiile financiare anuale si pentru a evita "raportarea in situatii financiare anuale a unor valori care sunt o combinatie de costuri si valori calculate la date diferite", IAS 16 recomanda evitarea reevaluarilor selective prin reevaluarea simultana a tuturor elementelor dintr-o grupa de imobilizari corporale. Se admit exceptii de la aceasta regula si nu se reevalueaza activele pentru care nu exista o piata activa si care fac parte dintr-o grupa de active supusa reevaluarii.
2. Tehnici de reevaluare a imobilizarilor corporale in conformitate cu norma contabila internationala IAS 16
Reevaluarea imobilizarilor corporale se poate face prin mai multe metode, cele mai frecvent utilizate fiind urmatoarele: reevaluarea pe baza de indici si bazata pe valoarea de piata.
In cazul imobilizarilor corporale, IAS 16 prevede doua posibilitati tehnice de reevaluare a imobilizarilor corporale:
prima tehnica de reevaluare consta in reevaluarea in acelasi timp atat a valorii contabile brute cat si a amortizarilor cumulate;
cea de-a doua tehnica de reevaluare consta in eliminarea amortizarilor anterioare cumulate si substituirea valorii nete reevaluate vechii valori contabile brute.
Exemplu
O entitate detine un echipament tehnologic pentru care se cunosc urmatoarele informatii:
echipamentul tehnologic a fost achizitionat la 01.01.N;
costul istoric este in suma de 80.000 lei;
durata de viata utila a echipamentului tehnologic a fost estimata la 10 ani;
reevaluarea a fost efectuata la 31.12.N+3;
valoarea justa determinata de catre un evaluator independent (valoarea reevaluata) este de:
Cazul a) 90.000 lei;
Cazul b) 42.000 lei.
1. In conformitate cu prima tehnica de reevaluare se reevalueaza in acelasi timp atat valoarea contabila bruta cat si amortizarile cumulate.
-lei-
Indicatori |
Inainte de reevaluare |
Dupa reevaluare |
|
Cazul a) |
Cazul b) |
||
Valoarea contabila bruta | |||
Amortizarea cumulata | |||
Valoarea contabila neta |
unde reprezinta valoarea reziduala.
Cazul a) Coeficientul de reevaluare
* Valoarea contabila bruta reevaluata = 80.000 x 1,875= 150.000 lei
** Amortizarea cumulata reevaluata = 32.000 x 1,875 = 60.000 lei
Cazul b) Coeficientul de reevaluare
*** Valoarea contabila bruta reevaluata = 80.000 x 0,875 = 70.000 lei
**** Amortizarea cumulata reevaluata = 32.000 x 0.875 = 28.000 lei
Inregistrarile in contabilitate se prezinta dupa cum urmeaza:
Cazul a) Valoarea justa (90.000 lei) depaseste valoarea neta contabila (48.000 lei) rezultand o crestere a valorii activului.
2131 = % 70.000
Echipamente tehnologice 2813 28.000
Amortizarea instalatiilor, mijloacelor de
transport, animalelor si plantatiilor
42.000
Rezerve din reevaluare
Cazul b) Valoarea justa (42.000 lei) este inferioara valorii nete contabile (48.000 lei) rezultand o depreciere a activului.
% = 2131 10.000
2813 Echipamente tehnologice 4.000
Amortizarea instalatiilor, mijloacelor de
transport, animalelor si plantatiilor
6.000
Rezerve din reevaluare
In conformitate cu a doua tehnica de reevaluare, amortizarile cumulate vor fi mai intai deduse din valoarea bruta a activului imobilizat , iar valoarea neta reevaluata a activului.
-lei-
Indicatori |
Inainte de reevaluare |
Dupa reevaluare |
|
Cazul a) |
Cazul b) |
||
Valoarea contabila bruta | |||
Amortizarea cumulata | |||
Valoarea contabila neta |
Inregistrarile in contabilitate se prezinta dupa cum urmeaza:
Cazul a) Valoarea justa (90.000 lei) depaseste valoarea neta contabila (48.000 lei) rezultand o crestere a valorii activului.
% = 105 42.000
2131 Rezerve din reevaluare 10.000
Echipamente tehnologice
32.000
Amortizarea instalatiilor, mijloacelor de
transport, animalelor si plantatiilor
Cazul b) Valoarea justa (42.000 lei) este inferioara valorii nete contabile (48.000 lei) rezultand o depreciere a activului.
% = 2131 38.000
2813 Echipamente tehnologice 32.000
Amortizarea instalatiilor, mijloacelor de
transport, animalelor si plantatiilor
105 6.000
Echipamente tehnologice
Tratamentul contabil al diferentelor din reevaluarea imobilizarilor corporale
In functie de sensul modificarii valorii contabile nete a activului reevaluat (crestere/descrestere) ,diferentelor rezultate din reevaluare li se aplica un tratament contabil diferentiat, asa cum rezulta din tabelul de mai jos:
ACTIVUL "X"
A).Reevalarea initiala |
B).Reevaluarea ulterioara |
|||
Sensul modificarii |
Tratament contabil al diferentei de reevaluare |
Sensul modificarii |
Tratament contabil al diferentei din reevaluare |
|
Cresterea valorii contabile nete a activului |
Se inregistreaza rezerva din reevaluare ( 21x = 105 ) |
Cresterea valorii contabile nete a activului |
Se inregistreaza majorarea rezervei din reevaluare ( 21x = 105 ) |
|
Descrestere a valo- rii contabile nete a activului |
Se inregistreaza micsorarea re- zervei existente cu minim din- tre valoarea rezervei si valoare descresterii ( 105 = 21x ) |
|||
Eventuala diferenta ramasa nea- coperita se trateaza ca o cheltuiala ( 6588= 21x) |
||||
Descresterea valorii contabile nete a activului |
Se inregistreaza ca o cheltuiala ( 6588=21x ) |
Cresterea valorii contabile nete a activului |
Se inregistreaza ca venit pana la compensarea cheltuielilor cu descresterea ( 21x = 7588 ) |
|
Excedentul se inregistreza ca rezerva ( 21x = 105 ) |
||||
Descresterea valorii contabile nete a activului |
Se majoreaza cheltuiala cu des- cresterea recunoscuta anterior ( 6588= 21x ) |
In situatia in care valoarea contabila a unui activ corporal este majorat ca urmare a unei reevaluari , diferenta de valoare poate fi :
a) constatata fara ca sa influenteze rezultatul reportat.
Surplusul din reevaluare se va inregistra prin intermediul unui cont de capitaluri proprii, denumit "Rezerve din reevaluare" cu simbolul 105.
Exemplu
O intreprindere detine un echipament tehnologic achizitionat la 01.01.N pentru suma de 60.000 lei, durata de viata economica utila este estimata la 10 ani. Managementul intreprinderii considera ca cea mai buna metoda pentru a reflecta ritmul de consum a avantajelor economice viitoare este metoda liniara. La 31.12.N+2 are loc reevaluarea activului, valoarea justa determinata de catre un evaluator independent (valoarea reevaluata) fiind de 70.000 lei. -lei-
Indicatori |
Inainte de reevaluare |
Dupa reevaluare |
Valoarea contabila bruta | ||
Amortizarea cumulata | ||
Valoarea neta contabila |
Deoarece valoarea reevaluata (80.000 lei) este superioara valorii nete contabile, se va constata o crestere a valorii activului, inregistrarea in contabilitate reflectandu-se dupa cum urmeaza:
% = 105 28.000
2131 Rezerve din reevaluare 10.000
Echipamente tehnologice
2813 18.000
Amortizarea instalatiilor, mijloacelor de
transport, animalelor si plantatiilor
Recalcularea amortizarii:
Valoarea reevaluata: 70.000 lei
Durata de viata utila ramasa: 7 ani
Amortizarea anuala: 10.000 lei
b) constatata in final la rezerve reprezentand surplusul realizat din rezerve din reevaluare
Surplusul din reevaluare poate fi transferat direct la rezerve reprezentand surplusul realizat din rezerve din reevaluare ( si se recunoaste direct in contul de profit si pierdere), atunci cand activul este vandut sau casat , deoarece este un castig realizat.
Exemplu (continuare):
La 31.12.N+3 se decide vanzarea echipamentului la pretul de 64.000 lei , plus 19% TVA
● Se inregistreaza cheltuiala cu amortizarea la 31.12.N+3
6811 = 2813 10.000
Cheltuieli de exploatare privind Amortizarea instalatiilor, mijloacelor de
amortizarea imobilizarilor transport, animalelor si plantatiilor
● Cedarea activului
461 = % 76.160
Debitori diversi 7583 64.000
Venituri din vanzarea activelor si alte operatii de capital
12.160
TVA colectata
● Descarcarea gestiunii de activul vandut:
% = 2131 70.000
2813 Echipamente tehnologice 10.000
Amortizarea instalatiilor, mijloacelor de
transport, animalelor si plantatiilor
60.000
Cheltuieli privind activele cedate si alte
operatii de capital
● Transferarea la rezerve a surplusului din reevaluare in momentul in care are loc cedarea activului
105 = 1065 28.000
Rezerve din reevaluare Rezerve reprezentand surplusul realizat
din rezerve din reevaluare
c) constatata anticipat la rezerve reprezentand surplusul realizat din rezerve din reevaluare
Parte din surplus poate fi realizata pe masura ce activul este utilizat de catre intreprindere (prin inregistrarea la rezerve a diferentei dintre amortizarea calculata pe baza valorii contabile reevaluate si valoarea amortizarii calculate pe baza costului initial al imobilizarii).
Exemplu (continuare):
La 31.12. N+3 se inregistreaza amortizarea calculata pe baza valorii contabile reevaluate:
6811 = 2813 10.000
Cheltuieli de exploatare privind Amortizarea imobilizarilor, mijloacelor de
Amortizarea imobilizarilor transport, animalelor si plantatiilor
Diferenta calculata pe baza valorii contabile reevaluate (10.000 lei) si valoarea amortizarii calculate pe baza costului initial al imobilizarii (6.000 lei) se considera a fi realizarea surplusului de reevaluare si va fi transferata la rezerve in fiecare an.
105 = 1065 4.000
Rezerve din reevaluare Rezerve reprezentand surplusul realizat
din rezerve de reevaluare
Inregistrarea de mai sus se efectueaza in fiecare an. Cand activul va fi integral amortizat , rezerva din reevaluare va fi nula.
4. Tratamentul fiscal al diferentelor din reevaluarea imobilizarilor corporale
Tratamentul fiscal al cheltuielilor si veniturilor inregistrate in urma reevaluarii imobilizarilor corporale
Reglementarile fiscale nu fac nici un fel de referire la recunoasterea sau nerecunoasterea fiscala a cheltuielilor si veniturilor inregistrate in contabilitate in urma reevaluarii imobilizarilor corporale.
Normele fiscale prevad ca " Veniturile si cheltuielile care se iau in calcul la stabilirea profitului impozabil sunt cele inregistrate in contabilitate potrivit reglementarilor contabile date in baza Legii contabilitatii nr.82/1991, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, precum si orice alte elemente similare veniturilor si cheltuielilor, din care se scad veniturile neimpozabile si se adauga cheltuielile nedeductibile conform prevederilor art.21 din Codul fiscal"
Asemenea cheltuieli nu sunt incadrate in mod explicit in categoria cheltuielilor nedeductibile si nici veniturile de aceasta natura nu sunt incadrate in categoria veniturilor neimpozabile.
De asemenea, cheltuielile inregistrate in urma reevaluarii activelor, evidentiate in contul 6588, nu pot fi asimilate cheltuielilor privind amortizarile si nu pot fi incadrate in textul prevazut la art.24 alin.(15) din Codul fiscal, potrivit caruia "Pentru mijloacele fixe amortizabile, deducerile de amortizare se determina fara a lua in calcul amortizarea contabila si orice reevaluare contabila a acestora".
Cu toate acestea, la o analiza mai profunda, se poate constata ca prin recunoasterea fiscala atat a cheltuielilor rezultate in urma reevaluarii unui activ cat si a cheltuielilor cu amortizarea activului respectiv ,se poate ajunge, la expirarea duratei de viata a activului, la recunoasterea fiscala a unor cheltuieli superioare valorii fiscale a activului reevaluat. Astfel, spre exemplu, daca o cladire achizitionata cu pretul de 100.000 lei este reevaluata prin reducerea valorii contabile nete cu suma de 30.000 lei, la expirarea duratei de utilizare a activului vom avea urmatoarea situatie comparativa a cheltuielilor inregistrate in contabilitate si a celor recunoscute fiscal:
Explicatii |
Sume inregistrate in contabilitate |
Sume recunoscute fiscal |
Cheltuieli din reevaluare |
30.000 |
30.000 |
Cheltuieli cu amortizarea |
70.000 | |
CHELTUIELI TOTALE | ||
Valoarea activului la cost istoric(cost achizitie) | ||
Diferente |
30.000 |
Constatam ca cheltuielile recunoscute fiscal depasesc valoarea fiscala a activului si ele sunt superioare celor inregistrate in contabilitate, cu suma de 30.000 lei.
Sa fie oare o scapare a administratiei fiscale sau este o interpretare gresita din partea noastra ?!
4.2. Tratamentul fiscal al amortizarii aferente activelor imobilizate amortizabile supuse reevaluarii
Pentru mijloacele fixe existente in sold la 31.12.2003 si supuse unor reevaluari anterioare, amortizarea recunoscuta fiscal este cea calculata si inregistrata in contabilitate.
In cazul mijloacelor fixe reevaluate dupa data de 31.12.2003 la recunoasterea fiscala a amortizarii se vor avea in vedere prevederile Codului fiscal potrivit caruia "deducerile de amortizare se determina fara a lua in calcul amortizarea contabila si orice reevaluare contabila a acestora". Aceasta regula este valabila indiferent daca in urma reevaluarii in contabilitate se inregistreaza un supliment sau un deficit de amortizare fata de cea recunoscuta fiscal si calculata pe baza valorii fiscale a activului imobilizat.
4.Tratamentul fiscal al rezervelor din reevaluare
La constituirea rezervelor din reevaluare constatandu-se neutralitatea fiscala a acestora.
Din punct de vedere fiscal, rezervele din reevaluare sunt considerate elemente similare veniturilor la casarea sau cedarea activelor, in cazul in care acestea au fost anterior deductibile la calculul profitului impozabil.
Referentialul contabil amintit, arata ca "Nici o parte din rezerva din reevaluare nu poate fi distribuita, direct sau indirect, cu exceptia cazului in care activul reevaluat a fost valorificat, situatie in care surplusul din reevaluare reprezinta castig efectiv realizat".
Tratamentul fiscal al rezervelor din reevaluare, prezentat mai sus, se aplica in momentul "modificarii destinatiei rezervei, distribuirii rezervei catre participanti sub orice forma, lichidarii,divizarii, fuziunii contribuabilului sau oricarui alt motiv, inclusiv la folosirea acesteia pentru acoperirea pierderilor contabile".
Nu se considera schimbare a destinatiei rezervelor sau distributie a acestora , mentinerea lor in capitaluri proprii, respectiv conturi de rezerve sau rezultat reportat, analitice distincte, daca constituirea rezervelor s-a facut in baza unor acte normative.
In opinia noastra,nu se supun acestor reguli fiscale (nu se asimileaza veniturilor si nu se impoziteaza) rezervele din reevaluare inregistrate dupa data de 01.01.2004, deoarece suplimentul de amortizare inregistrat urmare a reevaluarii nu au fost dedus din punct de vedere fiscal pe seama cheltuielilor cu amortizarea si,prin urmare, nu se indeplineste conditia fiscala necesara considerarii rezervelor din reevaluare ca elemente similare veniturilor.
Test de
autoevaluare Comenteaza,
intr-o abordare comparativa, cele trei metode de evaluare a stocurilor
la iesirea din patrimoniu.
Tema de reflectie Incearca sa
evidentiezi, in spatiul de mai jos, ce este coeficientul de reevaluare.
§ Teste grila (Itemi cu alegere unica)
Rezolvate
In cazul imobilizarilor corporale, IAS 16 prevede urmatoarele tehnici de reevaluare a imobilizarilor corporale:
a) reevaluarea in acelasi timp atat a valorii contabile brute cat si a amortizarilor cumulate si in eliminarea amortizarilor anterioare cumulate si substituirea valorii nete reevaluate vechii valori contabile brute;
b) reevaluarea in acelasi timp atat a valorii contabile brute cat si a amortizarilor cumulate si in eliminarea amortizarilor anterioare cumulate;
c) nicio vatianta;
d) toate variantele?
Care din urmatoarele elemente aferente pietei active converg:
a) elementele comercializate sunt omogene;
b) pot fi gasiti in permanenta cumparatori si vanzari interesati;
c) preturile sunt cunoscute de cei interesati;
d) toate elementele enumerate mai sus?
Propuse
Valoarea justa:
a) imobilizarile corporale sa fie prezentate in situatiile financiare la costul de productie sau de achizitie, diminuat cu amortizarea cumulata aferenta si valoarea tuturor pierderilor cumulate din deprecieri;
b) suma pentru care activul ar putea fi schimbat de bunavoie intre parti aflate in cunostinta de cauza in cadrul unei tranzactii cu pretul determinat obiectiv;
c) valoarea reevaluata care reprezinta valoarea activului la momentul reevaluarii, mai putin amortizarea cumulata aferenta si pierderile cumulate din depreciere
a) nicio varianta din cele mai sus mentionate.
Metodele cele mai frecvent utilizate pentru reevaluarea imobilizarilor corporale sunt:
a) Reevaluarea pe baza de indici si pe baza de inflatie;
b) Reevaluarea pe bazta pe valoarea de piata si pe baza de indici;
c) Reevaluarea pe baza de inflatie si pe baza de piata;
d) Nicio varianta
Bibliografie
Cernusca, L., 2007, Interferente fiscale in contabilitate, Bucuresti, Editor: Tribuna Economica.
2. Cernusca, L., 2006, Politici contabile de intreprindere, Bucuresti, Editor: Tribuna Economica.
Cernusca, L., 2006, Practici contabile creative, Arad, Editura Universitatii "Aurel Vlaicu".
4. Cernusca, L., 2004, Strategii si politici contabile, Bucuresti, Editura Economica.
5. Juravle, V., Tatu L.,2000, Metode si tehnici fiscale - lucrari aplicative, studii de caz, grile, Bucuresti, Editura Rolcris.
6. Juravle V., Tatu L., 2001, Fiscalitate aplicata in economie, Bucuresti, Editura Rolcris.
7. Tatu L., Serbanescu C., Stefan D., Catarama D., Nica A., Miricescu E., 2007, Fiscalitate - De la lege la practica, Editia a IV-a, Bucuresti, Editura C.H.Beck.
8. Tatu L., Serbanescu C., Stefan D., Marinescu C., Nica A., 2002, Fiscalitate si control fiscal, Bucuresti, Editura ANER.
Politica de confidentialitate |
.com | Copyright ©
2024 - Toate drepturile rezervate. Toate documentele au caracter informativ cu scop educational. |
Personaje din literatura |
Baltagul – caracterizarea personajelor |
Caracterizare Alexandru Lapusneanul |
Caracterizarea lui Gavilescu |
Caracterizarea personajelor negative din basmul |
Tehnica si mecanica |
Cuplaje - definitii. notatii. exemple. repere istorice. |
Actionare macara |
Reprezentarea si cotarea filetelor |
Geografie |
Turismul pe terra |
Vulcanii Și mediul |
Padurile pe terra si industrializarea lemnului |
Termeni si conditii |
Contact |
Creeaza si tu |