Alinierea contabilitatii romanesti la Standardele de Contabilitate Internationale

Alinierea contabilitatii romanesti la Standardele de Contabilitate Internationale

Contabilitatea este o stiinta a carei aplicabilitate este reglementata in fiecare tara de acte normative. Reglementarile contabile din orice stat depind de dezvoltarea stiintei contabile din acel stat de aceea o contabilitate cu diferente majore in normalizare , este o contabilitate cu baze stiintifice reduse din lipsa cercetarii contabile .

Aflata sub influenta sistemului sovietic , contabilitatea romaneasca dominata de ideologia politica , a avut pe parcurs intre anii 1950 - 1990 o perioada dificila.

Dupa anul 1990 s-a trecut de la contabilitatea de tip monist la contabilitatea de tip dualist, prin reforma economica si , implicit , reforma sistemului de contabilitate. Tranzitia de la economia centralizata la cea de piata , moderna, eficienta, este un proces relativ indelungat care genereaza in mod inevitabil , cel putin la inceput, dificultati economice si costuri sociale obiective. Primul pas facut in acest sens, a fost adoptarea Legii contabilitatii nr.82/1991, care a pus bazele introducerii unui nou sistem de contabilitate specific economiei de piata, capabil sa acopere paleta de tranzactii si evenimente generate de acest sistem economic. Astfel, incepand cu anul 1994, s-a aplicat un nou sistem contabil pentru agenti economici, iar incepand cu anul 1998, s-a introdus noul sistem contabil pentru societatile bancare. Din anul 1999, s-a introdus un nou sistem contabil, pentru societatile fara scop patrimonial. Toate aceste sisteme noi, sunt sisteme contabile dualiste, fiindu-le specifica contabilitatea de angajamente.

Rolul si importanta contabilitatii si a profesiei contabile, sunt recunoscute pe plan international, prin infiintarea in anul 1973, a Comitetului pentru Standardele Internationale de Contabilitate {International Accourting Standards Committee - IASC), iar in anul 1977, a Federatiei Internationale a Expertilor Contabili (International Federation of Accountans - IFAC).

O data cu adoptarea Sistemului Contabil din Romania (din anul 1994):au fost separate destinatiile informatiei contabile in:informatie pentru uz general, necesara atat conducerii intre­prinderii, cat si partenerilor externi, furnizata de contabilitatea financiara si informatie pentru uz intern, necesara exclusiv conducerii intreprinderii, furnizata de contabilitatea de gestiune;structurile contabile urmeaza indeaproape structurile specifice economiei de piata. Instrumentele comerciale, financiare, bancare, finantarea intreprinderilor prin intermediul pietelor financiare genereaza structuri contabile cum ar fi: imobilizari financiare, efecte comerciale, decontari cu actionarii, prime de emisiune, de aport, de fuziune, provizioane pentru riscuri si cheltuieli etc.;

Polul de interes al contabilitatii se va muta de la cont, ca instrument de urmarire a fluxului de productie, la documentele contabile de sinteza, ca instrumente de informare a utilizatorilor si de dezvoltare a analizelor financiare.

Daca avem in vedere rolul si functiile contabilitatii la inceputul mileniului trei in procesul de culegere, prelucrare, transmitere si stocare a informatiilor putem distinge urmatoarele tendinte evolutive[2]:

a)      - Bilantul devine principala situatie de reflectare a averii intreprinderii iar contul de profit si pierderi a rezultatelor activitatii fiind accesibile publicului;

b)   Contabilitatea este atat o stiinta sociala cat si o stiinta aplicativa cu valente economice.

Evaluarea patrimoniala devine una dintre principalele teme ale contabilului; piata, prin mecanismul ei fundamental cerere - oferta genereaza o varietate de preturi atat in timp, cat si in spatiu, pentru aceeasi structura patrimoniala. Sub acest aspect, contabilul va avea de rezolvat problema spinoasa a contabilizarii elementelor la o valoare cat mai "fidela'.Intreprinderile pot adopta si practica o politica fiscala in functie de interesele proprii fiscalitatea devine o parghie pentru intreprindere prin punerea la dispozitia acesteia a unor instrumente cum ar fi amortizarile si provizioanele cu implicatii atat la nivelul impozitarii, cat si al finantarii dezvoltarii ulterioare.

In Romania, procesul de normalizare contabila este de natura publica, deoarece normele contabile sunt rezultatul implicarii puterii guvernamentale. In 1992, a fost constituit Colegiul Consultativ al Contabilitatii, organism ce functioneaza pe langa Ministerul Finantelor Publice si reuneste o paleta larga de reprezentanti ai partenerilor sociali direct interesati in normalizarea contabila.

Contestatarii reformei contabile inceputa in Romania din 1990 nu au ezitat sa-si expuna punctele de vedere, insa nu au tinut seama de faptul ca in acea perioada, Romania nu dispunea de un mediu economic, social, politic, in care modelul de contabilitate anglo-saxon sa-si atinga obiectivele.

Romania, ca orice tara care doreste integrarea in familia tarilor europene, trebuie sa gaseasca limbajul de comunicare adecvat, limbaj folosit de specialisti si nespecialisti, prin care sa poata realiza o integrare perfecta in realitatile vietii economico-sociale ale continentului si nu numai ale acestuia.

Si daca vorbim de limbaj, atunci putem considera ca si contabilitatea, ca si orice alt limbaj are :

Sintaxa contabila, consta in ansamblu de reguli si proceduri ce trebuie respectate pentru inregistrarea, calculul si analiza evenimentelor si tranzactiilor dintr-o intreprindere pe baza unui sistem de concepte care formeaza un vocabular contabil specializat cum ar fi contul, bilantul, debitul, creditul, activul, pasivul, etc.

Semantica limbajului contabil trateaza semnificatia semnalelor transmise de contabilitate si se refera la corespondenta dintre obiectul descris (averea intreprinderii) si sistemul sau modelul contabil.

Eforturile facute de Guvernul roman pe linia dezvoltarii Bursei de Valori ca "barometru' al economiei de piata si ca modalitate de atragere a investitorilor, recunoasterea importantei investitiilor companiilor americane in Romania, precum si dezvoltarea profesiei contabile au marcat deschiderea sistemului contabil romanesc spre modelul anglo-saxon. La acestea se adauga si succesul IASB.

Aceasta etapa semnificativa a reformei contabile romanesti este rezultatul acordului incheiat in 1996 intre Ministerul Afacerilor Externe din Romania si Guvernul Marii Britanii, prin care o echipa de consultanti membrii ai Institutului Expertilor Contabili din Scotia, finantata de Know How Found Marea Britanie va stabili si implementa strategia privind continuarea conformitatii sistemului contabil romaneasca cu Directivele Europene si cu Standardele Internationale de Contabilitate. In primavara anului 1999, eforturile specialistilor romani si scotieni s-au concretizat in Ordinul Ministrului Finantelor nr. 403/1999. La scurt timp, acest ordin va fi inlocuit de altul, O.M.F.P. 94/2001, "Reglementari contabile armonizate cu Directiva a IV-a a CEE si cu Standardele Internationale de Contabilitate'.

Daca facem o comparatie calitativa intre sistemul contabil din 1994 si cel din 2001, constatam o diferenta majora. In timp ce sistemul contabil din 1994 uniformizeaza oarecum practica de contabilitate, cel din 2001 impune o contabilitate moderna, care tine seama de realitatea economica, punand accent pe rationa­mentul profesionistului contabil in reflectarea tranzactiilor si evenimentelor economice, astfel incat informatiile divulgate sa fie relevante si credibile. Dar nu trebuie sa uitam ca Legea conta­bilitatii nr. 82/1991, republicata in M.O. nr. 629/26.08.2002 repre­zinta suportul reglementarilor contabile romanesti, deoarece, aceasta se aplica coroborat cu alte norme contabile grupate in patru volume: vol. I - Reglementarile contabile armonizate cu Directiva a IV-a a Comunitatilor Economice Europene si cu Standardele Internationale de Contabilitate; vol. II - Cadrul general de intoc­mire si prezentare a situatiilor financiare, elaborate de Comitetul pentru Standarde Internationale de Contabilitate; vol. III - Standarde Internationale de Contabilitate; vol. IV - Ghiduri profesionale.

Acest set de reglementari au menirea pe de o parte sa atenueze si sa faca mai usor de inteles impactul noii gandiri contabile pe care o impun aceste standarde asupra conceptiei clasice, iar pe de alta parte, sa atentioneze ca, de aceasta data, conceptia contabila merge cu un pas inainte fata de mecanismul fiscal.

Asadar, o data cu O.M.F.P. 94/2001, in numar de 197 de societati comerciale si-au instruit angajatii care se vor ocupa de retratarea situatiilor financiare conform Standardelor Internationale de Contabilitate, urmand sa fie auditate de catre un auditor financiar, care, le va oferi credibilitate.

Deschiderea catre international a sistemului contabil romanesc rezida in insasi titulatura O.M.F.P 94/2001, insa acesta este o mixtura a patru influente : primele doua influente sunt interna­tionale si explicite: IASB si Directiva a IV-a a C.E.E.; celelalte doua influente sunt exercitate de Franta si Marea Britanie.

Influenta Directivei a IV-a a C.E.E. asupra O.M.F.P. 94/2001 poate fi observata examinand structura acestuia: asemenea Directivei a IV-a a C.E.E, natura situatiilor financiare (sectiunea 3) este urmata de forma si continutul situatiilor financiare (sectiunea 4), principii si reguli contabile (sectiunea 5), note explicative la situatiile financiare ( sectiunea 5), probleme referitoare la auditarea situatiilor financiare si publicarea raportului anual ( sectiunile 6 - 10 ).

Pe baza celor prezentate, se poate aprecia ca Romania a facut un progres normativ semnificativ prin asigurarea concordantei reglementarilor sale contabile cu Standardele Internationale de Contabilitate si cu Directivele europene; "mitul' Standardelor Internationale de Contabilitate a devenit realitate.

Dar niciodata nu este suficient, pentru ca orice sistem contabil, oricat de performant, de modern, de concordant cu Standardele Internationale de Contabilitate , va fi intotdeauna perfectibil, fie si numai datorita faptului ca economia, privita atat la nivel national, cat si mondial, este in continua transformare, aparand noi cerinte, noi tendinte si prioritati. Standardele internationale se afla intr-un proces permanent de dezvoltare, devenind mai complexe si prescriptive, pe masura ce IASB vizeaza convergenta cu FASB. Argumentul cel mai elocvent in acest sens il reprezinta Standardele Internationale de Raportare Financiara (IFRS);

Inceputul adoptarii Standardelor Internationale de Raportare Financiara (IFRS) in Romania pare a fi solutia eliminarii partiale a incertitudinilor, a dezvoltarii afacerilor si a obtinerii de catre com­paniile romanesti a capitalului la un cost mai scazut.

Aplicarea in tara noastra a Standardelor Internationale de Raportare Financiara (IFRS) va avea urmatoarele consecinte: rationamentul profesional reprezinta baza contabilitatii; trecerea la contabilitatea pe baza valorii juste implica obtinerea tot mai frecventa de informatii privind valoarea justa a activelor; personalul de specialitate trebuie sa fie informat in legatura cu substanta economica a activitatilor companiilor pentru o aplicare corecta a standardelor (vor exista mai putine instructiuni detaliate ale Ministerului Finantelor Publice); este posibil ca reglementarile fiscale sa nu tina pasul cu cele contabile, implicatiile fiscale ale anumitor tranzactii pot fi neclare si in consecinta pot aparea conflicte cu autoritatile fiscale.

Adoptarea in Romania a unui sistem de raportare financiara uniform si recunoscut la nivel international (IFRS) reprezinta pentru companiile romanesti singurul mod de a asigura ca situatiile lor financiare sunt de incredere, iar pe aceasta baza, utilizatorii pot lua cele mai bune decizii.