Analiza activitatii de aprovizionare, productie si desfacere

Analiza activitatii de aprovizionare, productie si desfacere

Rolul analizei in fundamentarea deciziilor de aprovizionare,productie si desfacere

Scopul analizei financiare in sens restrans se refera la atingerea urmatoarelor obiective:aprecierea principalelor rezultate financiare obtinute; aprecierea modului de constituire, a structurii, a surselor si a utilizarilor de resurse; evidentierea modalitatilor de realizare a echilibrului financiar; evaluarea modului de gestionare a resurselor financiare; examinarea randamentului capitalului investit; aprecierea riscului de exploatare, financiar si de faliment; analiza valorii firmei, iar in sens general, scopul analizei financiare consta in oferirea de informatii participantilor la activitatea economica, atat celor din interiorul firmei, cat si celor interesati din afara acesteia.

Structura stocurilor arata componenta pe elemente ale ciclului de exploatare: rata stocurilor de materii prime si materiale, legata strans de procesul de aprovizionare; rata stocurilor legata strans de procesul de fabricatie; rata stocurilor de produse finite legata de procesul de desfacere. Nivelul si dinamica indicatorilor se apreciaza in functie de: specificul activitatii firmei si al fiecarui proces in parte; viteza de rotatie a lor prin elementele corespondente din cifra de afaceri.

O regula esentiala pe linia cresterii profitului firmei (considerata de unii specialisti chiar prima regula fundamentala a profitului) consta intotdeauna in a sti sa cumperi. Sub acest aspect rolul serviciului de aprovizionare si cumparare este fundamental, reprezentand un factor care poate sa determine o reducere substantiala a costului produsului. 

Stocurile detinute de unitatea economica se afla in depozite intr-un anumit volum, o anumita structura, pentru o anumita perioada. Astfel, un agent economic fara stocuri de materii prime, materiale si produse finite directe, va trebuie sa-si opreasca momentan procesul de productie sau livrarile. Obiectivul managementului stocurilor este de a pune la dispozitie stocurile necesare pentru desfasurarea activitatii in mod optim, cu costuri minime. Pentru aceasta este necesara o colaborare stransa intre compartimentele de aprovizionare, productie, desfacere si financiar. Compartimentul de desfacere urmareste modificarile care au loc in nivelul cererilor, iar aceste schimbari trebuie introduse in planificarea aprovizionarii si productiei, iar compartimentul financiar trebuie sa stabileasca si sa asigure modalitatile de finantare.

"Deoarece valoarea stocurilor reprezinta o investitie principala a firmei in activele temporare, se pune problema optimizarii(diminuarii) acestor investitii fara a afecta volumul vanzarilor si tinand cont de anumite conditii specifice (durata procesului de productie, usurinta in realizarea aprovizionarii, eventualele consecinte negative aferente situatiei de deficit de stocuri etc.)."[1]

La stabilirea nivelului stocurilor trebuie sa se tina seama si de perisabilitatea acestora, de progresul tehnic care poate determina uzura morala, de usurinta cu care un bun poate fi achizitionat sau inlocuit. Costurile suplimentare, impuse de detinerea stocului necesar si a stocului de siguranta, sunt comparate cu costurile care rezulta in cazul unei rupturi de stoc, costuri care determina pierderea de vanzari si pierderea clientilor. Este mult mai ieftin, in unele situatii, ca intreprinderea sa achizitioneze o cantitate mai mare de materii prime sau materiale, dar acest lucru determina cresterea costurilor cu depozitarea, conservarea acestora, amplificarea riscului de a nu mai putea fi valorificate. Ca urmare, rezulta ca intreprinderea are de suferit cand detine prea multe sau prea putine stocuri.

Directia Comerciala si Logistica din cadrul firmei S.C. ANTIBIOTICE S.A. si-a adus raportul continuu la imbunatatirea si cresterea indicatorilor de eficienta economica a societatii. Acest lucru a fost realizat prin incheierea de contracte si comenzi pentru aprovizionarea necesarului anual de materii prime si materiale, cu respectarea normelor de consum stabilite de catre compartimentele functionale din cadrul societatii. In sfera depozitarii materiilor prime si a materialelor au fost intreprinse o serie de masuri privind modernizarea fluxurilor, incepand cu receptia, pastrarea si darea in consum a acestora.

Analiza principalilor indicatori economico-financiari privind stocurile de materii prime, materiale si productie

Analiza economico-financiara reprezinta un ansamblu de concepte, tehnici si instrumente care asigura tratarea informatiilor interne si externe, in vederea formularii unor aprecieri referitoare la situatia unui agent economic, la nivelul si calitatea performantelor sale, la gradul de risc intr-un mediu concurential dinamic.

"Analiza economico-financiara studiaza mecanismul de formare si modificare a fenomenelor economice prin descompunerea lor in elemente componente, in parti simple si prin identificarea factorilor de influenta. Drumul pe care il parcurge analiza reprezinta inversul evolutiei reale a fenomenului, in sensul ca ea porneste de la rezultatele obtinute catre elemente si factori."[2]

Prin intermediul analizei financiare se incearca diagnosticarea ,,starii de sanatate financiara" a intreprinderii la incheierea exercitiului contabil. Altfel spus, "analiza financiara urmareste sa puna in evidenta punctele tari si slabe ale gestiunii financiare si sa ofere elemente de explicitare a cauzelor dificultatilor existente, dar si sa evalueze capacitatea intreprinderii de a-si asigura finantarea dezvoltarii si de a satisface exigentele actionarilor sai cat si a celorlalte colectivitati interesate de buna sa functionare."[3]

Tabelul nr.1- Indicatorii si efectele modificarii vitezei de rotatie a activelor circulante

Modificarea duratei unei rotatii este diferenta

Analiza in marimi absolute: Δ = ΔSm+ΔCA

Δ Dz = - Dz= 257-258 = 1zi

Pe prima treapta: ΔSm = = 256,82-221,89 = 34,93 zile

Pe adoua treapta: ΔCA = 60 = 221,89-257,82 = -35,93 zile

ΔDz = ΔSm + ΔCA = 34,93-35,93 = 1zi.

Analiza in marimi relative:

ΔrDz = *100-100 = -0,38%

ΔrSm =

ΔrCA =

Interpretare:

Analiza informatiilor din tabelul anterior evidentiaza diminuarea duratei in zile a unei rotatii a stocurilor cu o zi (0,38%), sub influenta factorilor care urmeaza: cifra de afaceri prin majorarea in perioada analizata cu 26465 mii lei (16,18%), a determinat scaderea duratei de rotatie a stocurilor cu 35,93 zile; stocul mediu de materii prime a crescut in perioada curenta fata de perioada precedenta cu 18475 mii lei (15,78%), antrenand cresterea duratei de rotatie cu 34,93 zile (13,57%); perioada de timp luata in analiza este o constanta care nu influenteaza indicatorul analizat. Diminuarea duratei de rotatie a stocurilor si accelerarea vitezei de rotatie a acestora cu 0,01 rotatii (0,72%) este consecinta unei gestiuni eficiente prin optimizarea cheltuielilor de aprovizionare si depozitare a stocurilor.

Eliberari (E) (-) sau imobilizari (I) (+) de active circulante calculate conform relatiei:

E(I) = (mii lei)

E(I) = (257-258)*-527,68 mii lei

Deci, scaderea duratei de rotatie cu o zi a avut ca efect reducerea activelor circulante in valoare de 527,68 mii lei.

Modificarea beneficiului din activitatea de baza : B = CA-Ct = , in care:

B = rezultatul brut aferent cifrei de afaceri;

CA= cifra de afaceri;

Ct = Costul bunurilor vandute.

Δ = = 90212-64967 = 25245 mii lei

Factorii de influenta sunt urmatorii:

Pe prima treapta:

ΔCA = = 189963-163498 = 26465 mii lei

= 98531-99751 = -1220 mii lei

Prin insumare se verifica egalitatea: ΔCA + Ct = 26465- 1220 = 25245 mii lei = Δ

Pe treapta a doua:

189160-163498 = 25662 mii lei

= 189963-189160 = 803 mii lei

Prin insumare se verifica egalitatea: lei=ΔCa

Interpretare: rezultatul brut aferent cifrei de afaceri (B) s-a majorat cu 25245 mii lei (38,85%) ca influenta a urmatorilor factori: cresterea cifrei de afaceri cu 26465 mii lei a majorat beneficiul aferent acesteia cu aceeasi valoare, care s-a datorat majorari activelor circulante cu 18475 mii lei; diminuarea duratei de rotatie cu o zi prin intermediul cifrei de afaceri a majorat beneficiul aferent acesteia cu 803 mii lei; durata anului financiar, fiind neschimbata, nu a influentat cu nimic beneficiul firmei.

Modificarea ratei rentabilitatii economice: Re=Rv*N*Sac,

in care:

Rv = rata rentabilitatii veniturilor (profitabilitatea cifrei de afaceri);

N = numar de rotatii;

Sac= ponderea activelor circulante in activul bilantului

Factorii de influenta sunt urmatorii:

Prin insumare se verifica egalitatea: 5,83+0,24+2,46 = 8,53%=Δ

Prin urmare, cresterea ratei rentabilitatii economice cu 8,53% este consecinta cresterii ratei rentabilitatii veniturilor cu 7,75% si a cresterii numarului de rotatii ale activelor circulante cu 0,01 rotatii; majorarea ponderii activelor circulante cu 3,64% a favorizat cresterea ratei rentabilitatii economice cu 2,46%.

Modificarea ratei rentabilitatii financiare:

Rf = Re (1 + LF), in care:

LF = levierul financiar (rata indatorarii).

Δ = = 56,58-45,24 = 11,34%

Factorii de influenta sunt urmatorii:

Pe prima treapta: in care:

8,53*(1+0,433) = 12,22%;

= 39,11*(0,400-0,433) = -0,88;

Prin insumare se verifica egalitatea:

12,22-0,88= 11,34.

Pe treapta a doua: in care:

7,75*1,39*0,5513*1,433 = 11,49%

47,48*0,01*0,5513*1,433 = 0,38%

47,48*1,40*0,0364*1,433 = 0,35%

Prin insumare se verifica egalitatea:

11,49+0,38+0,35= 12,22% =Re

Interpretare: cresterea ratei rentabilitatii financiare cu 11,34% s-a datorat cresterii ratei rentabilitatii economice cu 8,53%, care a majorat-o cu 12,22%, in conditiile cresterii levierului financiar cu 11,34%, care a scazut-o cu 0,88%; prin intermediul ratei rentabilitatii economice se manifesta efectul favorabil al cresterii artei rentabilitatii veniturilor cu 7,75% pe seama careia s-a inregistrat o crestere de 11,49% si al cresterii rotatiei activelor circulante cu 0,01 rotatii care a majorat-o cu 0,38%; cresterea ponderii activelor circulante in totalul activului cu 3,64 procente a majorat rata rentabilitatii financiare cu 0,35%, influenta inferioara comparativ cu efectul manifestat asupra ratei rentabilitatii economice de 2,64%. Asadar, in cazul analizat se constata accelerarea vitezei de rotatie a activelor circulante care s-a manifestat prin cresterea numarului de rotatii si prin diminuarea duratei in zile a unei rotatii, care a avut efecte pozitive asupra indicatorilor de performanta, majorand corespunzator ratele de rentabilitate economica si financiara si beneficiul aferent cifrei de afaceri.

Cheltuielile materiale exprima contravaloarea consumurilor de resurse materiale si a prestarilor de servicii de catre terti si detin o pondere insemnata, mai mare sau mai mica in structura costurilor de productie, in functie de profilul de activitate al intreprinderii.

Obiectivele analizei cheltuielilor materiale care detin ponderea dominanta in totalul cheltuielilor de exploatare, vizeaza situatia generala pe total si pe componente, structura si eficienta utilizarii acestor cheltuieli.

Structura cheltuielilor materiale se analizeaza pe baza ratelor de structura care exprima ponderea categoriilor de cheltuieli in totalul acestora.

Eficienta cheltuielilor materiale se analizeaza pe baza indicatorului Cheltuieli materiale la 1000 lei venituri din exploatare (cifra de afaceri):

(%); (%).

Tabelul nr.2 - Structura si eficienta cheltuielilor materiale

Din contul de profit si pierdere al intreprinderii analizate rezulta datele referitoare la structura si eficienta cheltuielilor materiale ca in tabelul nr2 din care se desprind urmatoarele concluzii: cheltuielile materiale au crescut in valoare absoluta cu 2250 mii lei, iar ponderea lor in totalul cheltuielilor de exploatare s-a redus; nivelul cheltuielilor materiale la 1000 lei venituri din exploatare s-a redus cu 58,3 mii lei, ca urmare a cresterii intr-un ritm mai rapid al veniturilor in raport cu cheltuielile, ceea ce reflecta cresterea eficientei lor; nivelul cheltuielilor materiale la 1000 lei cifra de afaceri s-a diminuat cu 47,8 mii lei, ca urmare a cresterii mai rapide a cifrei de afaceri in raport cu cheltuielile materiale, ceea ce reflecta majorarea eficientei lor; prin detalierea cheltuielilor materiale pe categorii de cheltuieli cu materii prime si materiale consumabile, energie si apa, se observa o diminuare a acestora de la exercitiul precedent la exercitiul curent, iar cheltuielile cu materialele si ajustarile aferente activelor circulante se majoreaza cu 46,76%, dar nu au o influenta semnificativa asupra cheltuielilor materiale , intrucat ponderea lor este de 0,52%si respectiv 0,68%.