Bilantul bancar. caracteristici

BILANTUL BANCAR. CARACTERISTICI

Dezvoltarea activitatii economice, complexitatea relatiilor ceapar intre agentii economici, implicarea statului, atat ca subiect al activitatii economice, cat si prin raportul pe care il stabileste prin colectarea impozitelor, au dus latinerea unei evidente scrise. Aceste evidente au evoluat, ajungand astfel, la un format standardizat, cuprinzand o serie de informatii care incearcasa prezinte cat mai exact situatia reala a unitatii patrimoniale.

Documentele contabile se proceseaza secvential, incepand cu documentele justificative si terminand cudocumentele contabile de sinteza. Documentele contabile de sinteza reprezinta un sistem de indicatori economico-financiari care caracterizeaza situatia patrimoniului si rezultatele obtinute. In principal, acestea se compun din: bilantul contabil, contul de profit si pierdere, anexa la bilant, la care se adauga raportul de gestiune.

Desi in practica internationala documentele contabile se mai numescsituatii financiare sau conturi anuale, in terminologia romaneasca se foloseste terminologia de bilant contabil. Desi formatia bilantiera foloseste, pe langa bilant si alte situatii financiar-contabile s-a avut in vedere o realitate, aceea ca, dintre toate componentele formatiei, ceea dare caracterizeaza cel mai bine patrimoniul (ca un tot unitar) este modelul propriu bilantului. In literatura de specialitate, obiectul bilantului este abordat de pe doua pozitii: una econoomica si alta juridica. Insa cea mai des utilizata si acceptata este acceptiunea economico- juridica: patrimoniul este format din ansamblul bunurilor (corporale si necorporale), a drepturilor si obligatiilor care caraacterizeaza situatia unei entitati patrimoniale la un moment dat.

Deci bilantul cuprinde pe de o parte, utilizari denumite active patrimoniale si, pe de alta parte, resurse, denumite pasive patrimoniale.

Odata cu intarea in vigoare la 1 ianuarie 1998 a noului plan contabil bancar, a avut loc si modificarea structurilor bilantului (situatia patrimoniului) si a contului de profit si pierdere. Posturile acestora au fost regrupate dupa natura lor, in concordanta cu planul contabil bancar.

Astfel structura activului bilantier este urmatoarea:

-operatiuni de trezorerie si interbancare, incluzand: casa, contul curent la Banca Centrala, coturi de corespondent la banci, depozite la banci, credite acordate bancilor, creante atasate;

-operatiuni cu clientela, cele mai importante posturi fiind: credite acordate clientelei, credite acordate clientelei financiare, conturi curente debitoare, creante atasate;

-opratiuni cu titluri si operatiuni diverse, cuprinzand: titluri primite in pensiune livrata, titluri de tranzactie de plasament de investitii, decontari interbancare, personal asigurari sociale, protectie sociala, bugetul statului si conturi asimilate, debitori di versi, stocuri, conturi de regularizare, creante atasate.

Aceasta structurare pe capitole mari se mentine si in cazul pasivului bilantului bancar:

-operatiuni de trezorerie si interbancare, continand imprumuturi de refinantare de la Banca Centrala, conturi de corespondent ale bancilor, depozite ale bancilor, imprumuturi primite de la banci, datori atasate;

-operatiuni cu clientela, avand urmatoarea componenta: imprumuturi primite de la clientela financiara, conturi curente creditoare, conturi de factoring, datori atasate;

-operatiuni cu titluri si operatiuni diverse, incluzand: titluri date in pensiune livrata, titluri de tranzactie, de piata interbancara, de creante negociabile, obligatiuni, decontari interbancare, personal, asigurari sociale, protectie sociala, bugetul statului si conturi similate, dividende de plata, creditori diversi, conturi de regularizare, datori atasate;

-capitaluri proprii, asimilate si provizioane: capital, prime leagate de capital, rezerve legale, statutare, rezerva generala pentru riscul de credit, fonduri, datori subordonate, provizioane pentru riscuri si cheltuieli, provizioane reglememtate, rezultatul reportat, profit sau perdere, repartizarea profitului.

Spre deosebire de firmele non-financiare, activele unei banci sunt mai mult financiare decat corporale. Activele financiare sunt n principal sub forma de creante (adica credite catre persoane fizice, firme, etc.) finantate in principiu prin depozite de la persoane fizice, firme, etc.

In acest cadru,putem aprecia ca exista cateva aspecte specifice, ce pot fi reliefate:

1. raportul dintre totalul bilantier si marimea capitalului bancar este aproximativ de 5-8% (capitalul reprezinta 5-8% din totalul activelor). Functiile capitalului asigura solvabilitatea bancii, dimensiunea acestuia trebuind sa acopere pierderile minime ce decurg din activitatea sa. Marimea capitalului este o expresie a faptului ca banca este un intermediar, in sesul ca atrage resursse de la deponenti si distribuie credite. Ea nu vehiculeaza capitalul propriu.

2. bancile sunt caracterizate prin active fixe reduse, imobilizarile atingand, in general,aproximativ 10%. Modificarile tehnologice actuale (computere si retea informatica) determina pe scara larga, beneficierea de leasing.

3. pasivele bancare sunt reprezentate pe scara larga de resursele pe termen scurt. Depozitele si alte categorii de pasive reprezinta resurse pe termen scurt datorita preferintei pentru lichiditate a deponentilor. Potrivit lui Keynes, exista doua categorii de comportamente, fundamental diferite:

titularii de cont, ce sunt persoane iubitoare de lichiditate;

beneficiarii de credite, ce sunt solicitanti pe termen lung.

Bancile devin astfel, din nevoia de a multuumi ambele tabere, institutii ce realizeaza transformarea scadentelor pe termen scurt in scadente pe termen lung. Prin construireea succesiva de care deponenti a unor depozite pe termen scurt (reinoirea permanenta a depozitelor) se va ajunge la posibilitatea satisfacerii nevoilor de credite pe termen lung, prin acoperirea cererii.

Bilantul, deci descrierea situatiei patrimoniale la un moment dat, nu este suficient pentru explicarea modului in care se modifica patrimoniul. Apare ca necesara prezenta unui alt instrument si anume, contul de profit si pierdere, care sa explice modul de constituire a rezultatului si sa permita desprinderea unor concluzii legate de performantele intreprinderii. Aceasta evidentiaza si explica rezultatele prin prisma raportului dintre venituri si cheltuieli.

In raport cu natura lor, cheltuielile si veniturile se grupeaza in curente si exceptionale.

Contabilitatea cheltuielior se tine pe feluri de cheltuieli, dupa natura lor care se grupeaza astfel:

Cheltuieli curente:

a) cheltuieli cu exploatareeea bancara (cheltuieli cu operatiunile de trzorerie si interbancare; cheltuieli cu operatiunile cu clientela; cheltuieli pentru operatiunile cu titluri; cheltuieli pentru opratiunile de leasing, locatie simpla si asimilate; cheltuieli privind datiriile subordonate si fondurile publice alocate; cheltuieli privind operatiunile de schimb; cheltuieli privindoperatiunile in afara bilantului; cheltuieli cu prestarile de sevicii financiare; alte cheltuieli de exploatare bancara);

b) cheltuieli cu personal (cheltuieli cu remuneratiile personalului, cheltuieli privind asigurarile si protectia sociala si alte cheltuieli de personal)

c) impozite si taxe (cheltuieli cu ipozitul pe salarii si cheltuieli cu alte impozite, taxe si varsaminte asimilate)

d) cheltuieli cu materialele, lucrarile si serviciile executate de terti (cheltuieli cu materialele; cheltuielile privind obiectele de inventar; cheltuieli privind alte stocuri, cheltuielile cuu lucrarile si serviciile executate de terti; cheltuieli de protocol, reclama si publicitate).

e) cheltuieli diverse de exploatare (venituri retrocedate privind operatiunile de exploatare bancara efectuate in comun;cota-parte privind operatiunile de exploatare nebancara efectuate in comun; cota-parte din cheltuielile sedului social; pierderi din cesiunea imobilizarilor; alte cheltuielidiverse din exploatare);

f) cheltuieli cu amortizarileprivind imobilizarile necorporale si corporale (amortizarea imobilizarilor mecorporale si corporale);

g) cheltuieli cu provizioane si pierderi din creante nerecuperabile (cheltuieli cu provizioane pentru creante di operatiuni interbancare; cheltuieli pentru provizioane pentru creante din operatiuni cu clientela; cheltuieli cu provizioaneprivind operatiuni cu titluri si operatiuni diverse; cheltuieli cu provizioane pentru valorile imobilizate; cheltuieli cu provizioane pentru riscuri si cheltuieli; cheltuieli cu provizioane reglementate si pierderi din creante nerecuperabile).

Cheltuieli exceptionale

a) cheltuieli exceptionale (cheltuieli exceptionale privind operatiunile de gestiune; cheltuuieli exceptionale privind amortizarile si provizioanele; alte cheltuieli exceptionale).

Potrivit legii, contabilitate veniturilor se tine pe feluri de venituri, dupa natura lor care se grupeaza astfel:

Venituri curente

a) venituri din activitatea de exploatare bancara (venituri din operatiunile de trezorerie si interbancare; venituri din operatiunile cu clientela; venituri din operatiunile cu titluri; venituri din operatiunile de leasing, locatie simpla si asimilate; venituri din credite subordonate, parti in cadrul societatilor comerciale legate, titluri de participare si titluri ale activitatii de portofoliu; venituri din operatiunile de schimb; venituri din operatiuni in afara bilantului; venituri din prestarile de servicii financiare; alte venituri din activitatea de exploatare bancara);

b) venituri diverse din exploatare (cheltuieli refacturate; cota-parte din operatiunile de exploatare nebancare efectuate in comun; cota-parte din veniturile sediului social; venituri din cesiunea imobilizarilor; venituri accesorii; alte venituri diverse din exploatare);

c) venituri din provizioane si recuperari de creante amortizate (venituri din provizioane pentru creante din operatiuni interbancare; venituri din provizioane din operatiuni cu clientela; venituri din provizioaneprivind operatiunile cu titluri si operatiunile diverse; venituri din provizioane pentru valori imobilizate; venituri din provizioane pentru riscuri si cheltuieli; venituri din provizioane reglementate; venituri din recuperari de credite amortizate);

d) venituri din reluarea rezervei generale pantru riscul de credit

Venituri excceptionale

a) venituri exceptionale (venituri exceptionale din operatiuni de gestiune; venituri exceptionale din provizioane; alte venituri exceptionale).

Rezultatul exercitiului, respectiv profitul sau pierderea, se determina ca diferenta intre veniturile si cheltuielile exercitiului, indiferent de data incasarii sau platii lor. Rezultatul exercitiului (profit sau pierdere) cuprinde rezultatul curent, rezultatul exceptional si impozitul pe profit.

Rezultatul curent reprezinta diferenta dintre veniturile dintre veniturile din operatiuni curente, respectiv veniturile din exploatare si veniturile din provizioane si recuperari de creante amortizazate si cheltuielile curente, respectiv cheltuielile de exploatare si cheltuielile cu provizioane si pierderi din creante recuperabile.

Rezultatul exceptional reprezinta diferenta dintre veniturile si cheltuielile exceptionale, ca urmare a unor operatiuni efectuate de banca, care nu sunt legate de activitatea noormala, curenta a acesteia.

Rezultatul exercitiului reprezintasoldul final al contului de profit si pierdere supus repartizarii.

Determinarea profitului sau pierderii, precum si repartizarea profitului pe destinatiile prevazute dedispozitiile legale in vigoare se inregistreaza in contabilitate in moneda nationala.