BILANTUL CONTABIL:OGLINDA POZITIEI FINANCIARE A INSTITUTIEI PUBLICE. STUDIU DE CAZ: PRIMARIA COMUNEI SURDILA GAISEANCA

BILANTUL CONTABIL:OGLINDA POZITIEI FINANCIARE A INSTITUTIEI PUBLICE. STUDIU DE CAZ: PRIMARIA COMUNEI SURDILA GAISEANCA

1. APROBAREA SI DEPUNEREA SITUATIILOR FINANCIARE

Potrivit Legii contabilitatii nr. 82/ 1991 republicata in 2008, institutiile publice au obligatia sa intocmesca situatii financiare trimestriale si anuale.

Situatiile financiare sunt o reprezentare structurata a pozitiei financiare si a performantei financiare a unei entitati. Obiectivul situatiilor financiare de uz general este de a oferi informatii despre pozitia financiara, performanta si fluxurile de trezorerie ale unei entitati, utile pentru o gama larga de utilizatori in luarea deciziilor economice. Mai exact, obiectivul raportarii financiare in sectorul public trebuie sa fie oferirea informatiilor utile luarii deciziilor si demonstrarea raspunderii entitatii pentru resursele incredintate ei prin:

Oferirea informatiilor privind sursele, alocarea si utilizarile resurselor finaciare;

Oferirea informatiilor privind modul in care entitatea si-a finantat activitatile si si-a acoperit necesarul de numerar;

Oferirea informatiilor utile in evaluarea capacitatii entitatii de a-si finanta activitatile si de a-si onora datoriile si angajamentele;

Oferirea informatiilor privind situatia financiara a entitatii si modificarile ei; si

Oferirea informatiilor agregate utile in evaluarea performantei entitatii in termeni de costuri ale serviciilor, eficienta si realizari.

Situatiile financiare de uz general pot avea si un rol predictiv sau prospectiv, oferind informatii utile in prognozarea nivelului de resurse necesar pentru continuarea activitatii, resursele ce ar putea fi generate de activitatea continua, precum si riscurile si incertitudinile asociate. Raportarea financiara poate oferi utilizatorilor informatii:

a) care sa indice daca resursele au fost obtinute si utilizate in conformitate cu bugetul legal adoptat; si

b) care sa indice daca resursele au fost obtinute si utilizate in conformitate cu cerintele legale si contractuale, inclusiv limitele financiare stabilite de catre autoritatile legislative corespunzatoare.

Pentru primariile comunale, documentul oficial de prezentare a situatiei patrimoniului aflat in administrarea unitatilor administrativ-teritoriale si a executiei bugetului de venituri si cheltuieli, il reprezinta situatiile financiare.

Acestea se intocmesc conform normelor elaborate de Ministerul Finantelor Publice, aprobate prin ordin al ministrului finantelor publice.

Situatiile financiare se intocmesc in moneda nationala, respectiv in lei,

fara subdiviziunile leului.

Pentru necesitatile proprii de informare si la solicitarea unor organisme internationale, se pot intocmi situatii financiare si intr-o alta moneda.

Intocmirea situatiilor financiare anuale trebuie sa fie precedata obligatoriu de inventarierea generala a elementelor de activ si de pasiv si a celorlalte bunuri si valori aflate in gestiune, potrivit normelor emise in acest scop de Ministerul Economiei si Finantelor.

In conformitate cu prevederile art.7, alin.(1) din Legea contabilitatii nr.82/1991 republicata in 2008, institutiile publice au obligatia sa efectueze inventarierea generala a elementelor de activ si de pasiv detinute la inceputul activitatii, cel putin odata pe an pe parcursul functionarii lor, in cazul fuziunii sau incetarii activitatii, precum si in alte situatii prevazute de lege.

Potrivit pct. 5 din Normele privind organizarea si efectuarea inventarierii elementelor de activ si de pasiv, aprobate prin Ordinul Ministrului Finantelor Publice nr.1753/2004, publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 1174 din 13 decembrie 2004, 'Inventarierea anuala a elementelor de activ si de pasiv se face, de regula, cu ocazia incheierii exercitiului financiar, avandu-se in vedere si specificul activitatii fiecarei unitati'.

In conformitate cu prevederile art. 20 din Legea contabilitatii nr.82/1991, republicata in 2008, si ale pct.10 lit B Anexa 1 din Normele metodologice de intocmire si utilizare a registrelor si formularelor comune pe economie, privind activitatea financiara si contabila, aprobate prin Ordinul Ministrului Finantelor Publice nr.1850/2004, publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 23 bis din 7 ianuarie 2005, institutiile publice au obligatia sa completeze Registru-inventar, pe baza inventarierii faptice a fiecarui cont de activ si de pasiv.

Elementele de activ si de pasiv se inscriu in Registrul-inventar si au la baza listele de inventariere sau alte documente care justifica continutul acestora.

Potrivit prevederilor Hotararii Guvernului nr. 1031/ 1999 pentru aprobarea Normelor metodologice privind inregistrarea in contabilitate a bunurilor care alcatuiesc domeniul public al statului si al unitatilor administrativ-teritoriale, bunurile proprietate publica aflate in administrarea ministerelor si celorlalte organe de specialitate ale administratiei publice centrale si locale si institutiilor publice subordonate acestora se inventariaza anual pe liste de inventariere distincte.

Situatiile financiare ale primariei comunale trebuie sa ofere o imagine fidela a activelor, datoriilor, pozitiei financiare (active nete/ patrimoniu net/ capital propriu), precum si a performantei financiare si a rezultatului patrimonial.

Acestea se semneaza de primar si contabil sau de alta persoana imputernicita sa indeplineasca aceasta functie.

Institutiile publice au obligatia sa prezinte la unitatile de trezorerie a statului la care au deschise conturile, situatia fluxurilor de trezorerie pentru obtinerea vizei privind exactitatea platilor de casa, a soldurilor conturilor de disponibilitati, dupa caz, pentru asigurarea concordantei datelor din contabilitatea institutiei publice cu cele din contabilitatea unitatilor de

trezorerie a statului.

Situatiile fluxurilor de trezorerie care nu corespund cu datele din evidenta trezoreriilor statului se restituie institutiilor publice respective pentru a introduce corecturile corespunzatoare.

Este interzis primariei sa centralizeze situatiile financiare ale institutiilor din subordine care nu au primit viza trezoreriei statului.

Institutiile publice subordonate primariei comunale ai caror conducatori au calitatea de ordonatori de credite, depun un exemplar din situatiile financiare trimestriale si anuale la primaria comunala, la termenul stabilit de aceasta astfel incat primaria comunala sa poata realiza centralizarea raportarilor (cele intocmite pentru activitatea proprie cu cele prezentate de institutia subordonata) si sa se incadreze in termenul de raportare stabilit de catre directiile generale ale finantelor publice judetene prin compartimentul de specialitate.

Unitatile administrativ teritoriale, ai caror conducatori au calitatea de ordonator principal de credite, depun la directiile generale ale finantelor publice judetene, un exemplar din situatiile financiare trimestriale si anuale, potrivit normelor si la termenele stabilite de acestea.

In urma verificarii si analizarii Ministerul Economiei si Finantelor intocmeste anual bilantul institutiilor publice care se prezinta Guvernului odata cu Contul general anual de executie a bugetului de stat.

Avand in vedere importanta lucrarilor ce se elaboreaza de Ministerul Finantelor in baza situatiilor financiare anuale, atat primarii cat si conducatori compartimentelor financiare contabile ale primariilor comunale au obligatia incheierii executiei bugetare potrivit normelor de inchidere stabilite la finele fiecarui an de catre Ministerul Finantelor (pentru incheierea executiei bugetare a anului 2007 aceste norme au fost aprobate prin Ordinul Ministrului Finantelor Publice nr. 2164/ 2007-Monitorul Oficial nr. 1010/ 19 decembrie 2007).

La intocmirea situatiilor financiare anuale trebuie avuta in vedere respectarea principiilor contabilitatii de angajamente asa cum sunt descrise in Ordinul Ministrului Finantelor Publice nr. 1917/ 2005 privind aprobarea Normelor metodologice privind organizarea si conducerea contabilitatii institutiilor publice, Planul de conturi pentru institutiile publice si instructiunile de aplicare a acestuia, si anume:

- principiul continuitatii activitatii;

- principiul permanentei metodelor;

- principiul prudentei;

- principiul contabilitatii pe baza de angajamente;

- principiul evaluarii separate a elementelor de activ si de datorii;

- principiul intangibilitatii;

- principiul necompensarii;

- principiul comparabilitatii informatiilor;

- principiul materialitatii (pragul de semnificatie);

- principiul prevalentei economicului asupra juridicului (realitatea

asupra aparentei).

Pentru respectarea principiului contabilitatii pe baza de angajamente, (potrivit caruia efectele tranzactiilor si ale altor evenimente sunt recunoscute atunci cand tranzactiile si evenimentele se produc si nu pe masura ce numerarul sau echivalentul de numerar este incasat sau platit, iar veniturile si cheltuielile sunt inregistrate in evidentele contabile si raportate in situatiile financiare ale perioadelor de raportare), trebuie avut in vedere momentul constatarii drepturilor si obligatiilor, al veniturilor si al cheltuielilor, astfel:

- pentru creante, datorii si capitaluri, cand iau nastere drepturi si

obligatii cu valoare economica;

- pentru venituri, cand au fost realizate (obtinute);

- pentru cheltuieli, cand au fost efectuate (resursele au fost utilizate,

consumate).

2. BILANTUL - PRINCIPALA COMPONENTA A

SITUATIILOR FINANCIARE DE RAPORTARE

INTOCMITE DE INSTITUTIILE PUBLICE

Normele romanesti prevad ca situatiile financiare trimestriale si anuale cuprind:

a) bilantul;

b) contul de rezultat patrimonial;

c) situatia fluxurilor de trezorerie;

d) situatia modificarilor in structura activelor/ capitalurilor;

e) anexe la situatiile financiare, care includ: politici contabile si note

explicative;

f) contul de executie bugetara.

Standardul International de contabilitate pentru sectorul public "Prezentarea Situatiilor financiare" (IPSAS1) stabileste componenta unui set complet de situatii financiare astfel:

o situatie a pozitiei financire;

o situatie a performantei financiare;

o situatie a modificarilor activelor nete/capitalurilor proprii;

o situatie a fluxurilor de trezorerie; si

politicile contabile si note la situatiile financiare.

Din cele de mai sus rezulta convergenta contabilitatii romanesti cu

standardele internationale, in plus, contabilitatea romaneasca include in situatiile de raportare si contul de executie bugetara.

Bilantul contabil (situatia pozitiei financiare sau situatia activelor si datoriilor).

Bilantul contabil ,ceea ce in Standardele Internationale de Contabilitate pentru Sectorul Public, reprezinta situatia pozitiei financiare, reprezinta pentru normalizatorii romani documentul contabil de sinteza prin care se prezinta elementele de activ, datorii si capital propriu ale institutiei publice la sfarsitul perioadei de raportare, precum si in alte situatii prevazute de lege.

Pentru fiecare element de bilant trebuie prezentata valoarea aferenta elementului respectiv pentru exercitiul financiar precedent.

Daca valorile prezentate anterior nu sunt comparabile, absenta comparabilitatii trebuie prezentata in notele explicative.

Un element de bilant pentru care nu exista valoare nu trebuie prezentat, cu exceptia cazului in care exista un element corespondent pentru exercitiul financiar precedent.

In bilant, elementele de natura activelor sunt prezentate in functie de gradul crescator al lichiditatii iar elementele de natura datoriilor sunt prezentate in functie de gradul crescator al exigibilitatii.

Un activ reprezinta, potrivit normelor romanesti, o resursa controlata de catre institutia publica ca rezultat al unor evenimente trecute, de la care se asteapta sa genereze beneficii economice viitoare pentru institutie si al carui cost poate fi evaluat in mod credibil.

O datorie reprezinta o obligatie actuala a institutiei publice ce decurge din evenimente trecute si prin decontarea careia se asteapta sa rezulte o iesire de resurse care incorporeaza beneficii economice.

Activele si datoriile curente se prezinta in bilant distinct de activele si datoriile necurente.

Capitalul propriu reprezinta interesul rezidual al statului sau unitatilor administrativ-teritoriale (al comunei in cazul nostru), in calitate de proprietari ai activelor unei institutii publice dupa deducerea tuturor datoriilor.

Capitalurile proprii se mai numesc si active nete sau patrimoniu net si se determina ca diferenta intre active si datorii.

Corelatii esentiale ale bilantului sunt:

In bilant nu se regasesc veniturile si cheltuielile (clasa VI-a si aVII-a din Planul de conturi general) acestea fiind reflectate intr-o alta situatie de raportare si anume "Contul de rezultat patrimonial". In bilant insa se regaseste rezultatul patrimonial determinat ca diferenta intre venituri si cheltuieli (indiferent daca veniturile au fost incasate sau nu, iar in cazul cheltuielilor indiferent daca au fost sau nu platite). Rezultatul patrimonial poate fi excedent patrimonial sau deficit patrimonial si este dat de urmatoarele corelatii:

In functie de necesitatile de informare, Ministerul Finantelor poate solicita prezentarea in bilant a unor informatii suplimentare fata de cele care trebuie prezentate in concordanta cu normele existente.

Formatul bilantului nu poate fi modificat de la un exercitiu financiar la altul.

Conform normelor romanesti, structura bilantului contabil, valabila si in cazul primariilor comunale este urmatoarea :

A. ACTIVE

Active necurente

Active fixe necorporale

Instalatii tehnice, mijloace de transport, animale, plantatii, mobilier,

aparatura birotica si alte active corporale

Terenuri si cladiri

Active financiare necurente (investitii pe termen lung - peste 1 an)

Creante necurente (sume ce urmeaza a fi incasate dupa o perioada mai mare de 1 an)

Total active necurente

Active curente

Stocuri

Creante curente (sume ce urmeaza a fi incasate intr-o perioada mai

mica de un an)

Conturi la trezorerie si banci

Cheltuieli in avans

Total active curente

Total active

B. DATORII

Datorii necurente

Datorii (sume ce trebuie platite intr-o perioada mai mare de un an)

Imprumuturi pe termen lung

Provizioane

Total datorii necurente

Datorii curente

Datorii (sume ce trebuie platite intr-o perioada de pana la un an)

Imprumuturi pe termen scurt (sume ce trebuie platite intr-o perioada de pana la un an)

Imprumuturi pe termen lung, ce trebuie platite in exercitiul curent

Venituri in avans

Provizioane

Total datorii curente

Total datorii

C. Capitaluri proprii

Rezerve si fonduri

Rezultatul patrimonial

Rezultatul reportat

Active nete/ Capitaluri proprii = Total active - Total datorii

Ordinea de asezare a indicatorilor in bilant in cazul activelor este cea inversa gradului de lichiditate (adica de la cele mai putin lichide cum sunt imobilizarile la cele mai lichide iar in cazul pasivelor in ordinea inversa exigibilitatii).

Intomirea bilantului se face avandu-se in vedere datele ultimelor balante de verificare sintetice puse de acord cu cele analitice dupa inregistrarea cronologica si sistematica a tuturor operatiunilor consemnate in documentele justificative, aferente periodei.

Intocmirea bilatului trebuie sa fie precedata de o analiza si anume:

analiza soldurilor conturilor contabile, astfel incat acestea sa reflecte operatiuni patrimoniale ale institutiei in cauza si sa corespunda functiunii stabilite in planul de conturi;

clarificarea sumelor ce se mentin nejustificat in conturile de furnizori, clienti, datorii in legatura cu personalul, debitori, creditori diversi urmand achitarea obligatiilor si incasarea creantelor;

in situatia in care operatiunile isi extind efectele pe mai multi ani, iar veniturile si cheltuielile trebuie sa fie atribuite anului in care au fost realizate se utilizeaza conturile de "cheltuieli in avans sau "venituri in avans" dupa caz.

De asemenea se are in vedere ca unele conturi nu pot prezenta

sold la finele anului:

De exemplu la unitatile administrativ-teritoriale nu prezinta sold urmatoarele conturi:

- contul 5211 'Disponibil al bugetului local';

- contul 5212 'Rezultatul executiei bugetare din anul curent';

- contul 5221 'Disponibil din fondul de rulment al bugetului local'

(in situatia in care bugetul local nu poate rambursa

eventualele imprumuturi restante si comisioane

aferente);

- contul 531 'Casa';

- contul 4687 'Sume acordate din fondul de rulment potrivit legii';

- contul 5197 'Sume primite din fondul de rulment potrivit legii';

- conturile 6xx 'Cheltuieli.' (efectuate din fondurile constituite in

afara bugetelor locale) se inchid prin debitul conturilor:

- 131 'Fondul de rulment'

- 134 'Fondul de amortizare aferent activelor fixe

detinute de serviciile publice de interes local'

- 135 'Fondul de risc',

- 136 'Fondul depozitelor speciale constituite pentru

constructii de locuinte',

- 137 'Taxe speciale',

- 1399 'Alte fonduri', dupa caz;

- conturile 6xx 'Cheltuieli.' (ale bugetului local) se inchid prin

debitul contului 121 'Rezultatul patrimonial - bugetul local';

- conturile 7xx 'Venituri .' (ale bugetului local) se inchid prin

creditul contului 121.02 'Rezultatul patrimonial -

bugetul local' si altele astfel cum se precizeaza in

Normele Ministerului Economiei si Finantelor de

inchidere.

In cazul primariilor intocmirea bilantului trebuie sa fie precedeta si de anumite operatiuni specifice si anume:

- verificarea inregistrarii operatiunilor in evidentele nominale si

centralizate;

intocmirea listelor de ramasita si suprasolviri (la inchiderea anului);

verificarea gestiunii chitantierelor;

inregistrarea rezultatelor inventarierii patrimoniului;

depunerea sumelor incasate in numerar in conturile de venituri bugetare sau disponibilitati deschise in trezorerie, reantregirea creditelor bugetare cu sumele ridicate in numerar din trezorerie si neutilizate s.a.

Informatiile sintetizate de bilant sunt completate de alte situatii (formulare de bilant in limbajul curent) dintre care cele mai importante sunt:

Contul de rezultat patrimonial

Contul de rezultat patrimonial prezinta situatia veniturilor, finantarilor si cheltuielilor din cursul exercitiului curent.

Veniturile si finantarile sunt prezentate pe feluri de venituri dupa natura sau sursa lor, indiferent daca au fost incasate sau nu.

Cheltuielile sunt prezentate pe feluri de cheltuieli, dupa natura sau destinatia lor, indiferent daca au fost platite sau nu.

In contul de rezultat patrimonial (economic) sunt prezentate si veniturile calculate (ex. venituri din reluarea provizioanelor si ajustarilor de valoare) care nu implica o incasare a acestora precum si cheltuielile calculate (ex.cheltuieli cu amortizarile, provizioanele si ajustarile de valoare) care nu implica o plata a acestora.

Pentru fiecare element din contul de rezultat patrimonial trebuie prezentata valoarea aferenta elementului corespondent pentru exercitiul financiar precedent.

Daca valorile prevazute anterior nu sunt comparabile, absenta comparabilitatii trebuie prezentata in notele explicative.

Un element din contul de rezultat patrimonial pentru care nu exista valoare nu trebuie prezentat, cu exceptia cazului in care exista un element corespondent pentru exercitiul financiar precedent.

Rezultatul patrimonial este un rezultat economic care exprima performanta financiara a institutiei publice, respectiv excedent sau deficit patrimonial. Acest rezultat se determina pe fiecare sursa de finantare in parte, precum si pe total, ca diferenta intre veniturile realizate si cheltuielile efectuate in exercitiul financiar curent.

In functie de necesitatile de informare, Ministerul Finantelor Publice poate solicita prezentarea unor informatii suplimentare fata de cele care trebuie prezentate in concordanta cu reglementarile in vigoare la un moment dat.

Formatul Contului de rezultat patrimonial nu poate fi modificat de la un exercitiu financiar la altul.

Structura Contului de rezultat patrimonial la primariile comunale cuprinde:

Venituri operationale

- venituri din impozite si taxe, contributii de asigurari si alte venituri

ale bugetelor

- venituri din activitati economice

- finantari,subventii,transferuri, alocatii bugetare cu destinatie speciala

- alte venituri operationale

Total venituri operationale

Cheltuieli operationale

- cheltuieli cu salariile si contributiile aferente

- subventii, transferuri

- cheltuieli privind stocurile, lucrarile si serviciile executate de terti

- cheltuieli de capital, amortizari si provizioane

- alte cheltuieli operationale

Total cheltuieli operationale

Excedent (deficit) din activitatea operationala

Venituri financiare

Cheltuieli financiare

Excedent (deficit) din activitatea financiara

Excedent (deficit) din activitatea curenta

(excedent/deficit din activitatea operationala +/-

excedent/deficit din activitatea financiara )

Venituri extraordinare

Cheltuieli extraordinare

Excedent/deficit din activitatea extraordinara

Rezultatul patrimonial

(excedent/deficit din activitatea curenta +/-

excedent/deficit din activitatea extraordinara)

Contabilul primariei trebuie sa urmareasca preluarea corecta a "contului de rezultat patrimonial" intocmit de institutiile cu personalitate juridica de sub autoritatea primariei in contul de rezultat patrimonial intocmit la nivel de ordonator principal de credite prin cumularea cu rezultatul patrimonial aferent activitatii proprii astfel ca acest cont nu poate prezenta si sold debitor si sold creditor (si excedent si deficit).

Anterior inchiderii anului si pentru a asigura imaginea fidela a patrimoniului atat prin bilant cat si prin "Contul de rezultat patrimonial"
cu adevarat performanta financiara, contabilul trebuiesa faca unele operatiuni de regularizari si viramente precum:

virarea sumelor necheltuite primite sub forma de donatii si sponsorizari in cont distinct deschis in trezorerie "Disponibil din donatii si sponsorizari ramase neutilizate la finele anului" pentru ca ulterior din contul respectiv sa se faca platile dispuse de donator;

reantregirea fondului de rulment cu eventualele sume neutilizate acordate din acesta institutiilor din subordine pentru efectuarea de investitii;

restituirea eventualelor prelevari efectuate de la bugetul de stat (sume defalcate din TVA exclusiv cele pentru echilibrare, subventii si transferuri) sau alte bugete cu destinatii precise care nu au fost utilizate in anul ce expira;

virarea in fondul de rulment a eventualelor sume transferate din

acesta in cursul anului pentru acoperirea golurilor temporare de casa

Situatia fluxurilor de trezorerie

Situatia Fluxurilor de trezorerie prezinta existenta si miscarile de numerar divizate in:

Fluxuri de trezorerie din activitatea operationala, care prezinta miscarile de numerar rezultate din activitatea curenta:

- Incasari

- Plati

Fluxuri de trezorerie din activitatea de investitii, care prezinta miscarile de numerar rezultate din achizitiile ori vanzarile de active fixe:

- Incasari

- Plati

Fluxuri de trezorerie din activitatea de finantare, care prezinta miscarile de numerar rezultate din imprumuturi primite si rambursate, ori alte surse financiare:

- Incasari

- Plati

Formularul se completeaza de catre fiecare institutie,(primaria pentru activitatea proprie, institutia subordonata pentru activitatea sa, fiind cumulate apoi) cu informatiile privind incasari si plati efectuate, preluate din rulajele fiecarui cont de la trezorerie sau banci.

La nivelul primariei in situatie sunt prezentate miscarile de numerar aferente atat conturilor de finantare bugetara deschise pe codurile fiscale ale primariei si institutiilor subordonate acesteia, cat si pentru toate conturile de disponibilitati deschise in trezorerie sau in banci (regula pentru sectorul public este de a derula executia de casa numai prin trezorerii, exceptiile sunt reglementate riguros si in genere se refera la fonduri nerambursabile pentru care finantatorul agreaza o anume banca). In consecinta situatia fluxuruilor de trezorerie este supusa vizei trezoreriei locale care verifica concordanta rulajelor din contabilitatea trezoreriei si a soldurilor conturilor de disponibil pe fiecare tip de disponibilitate.

Contul de executie bugetara

Pe langa situatiile prezentate anterior, institutiile publice deci si primariile mai intocmesc si prezinta "Contul de executie bugetara".

Contul de executie bugetara cuprinde toate operatiunile financiare din timpul exercitiului financiar cu privire la veniturile incasate si platile efectuate, in structura in care a fost aprobat bugetul, si trebuie sa contina:

a) informatii privind veniturile:

- prevederi bugetare initiale, prevederi bugetare definitive

- drepturi constatate

- incasari realizate

- drepturi constatate de incasat

b) informatii privind cheltuielile:

- credite bugetare initiale, credite bugetare definitive

- angajamente bugetare

- angajamente legale

- plati efectuate

- angajamente legale de platit

- cheltuieli efective (costuri, consumuri de resurse).

c) informatii privind rezultatul executiei bugetare (incasari realizate minus plati efectuate).

La primariile comunale, ca de altfel la toate unitatile administrativ teritoriale, datele se preiau din bugetele locale precum si din rulajul creditor al contului 7702 "Finantarea de la bugetele locale" pentru plati, iar pentru incasari rulajul debitor al contului de "Disponibil al bugetului local".

Informatiile trebuie sa corespunda cu cele din contul de trezorerie 21 "Veniturile bugetelor locale" si contul 24 "Cheltuielile bugetelor locale".

Spre deosebire de "Contul de rezultat patrimonial" in care veniturile si cheltuielile sunt evidentiate indiferent daca au fost incasate respectiv platite sau nu, in "Contul de executie bugetara" sunt evidentiate numai veniturile efectiv incasate si cheltuielile efectiv platite. Aceasta este ceea ce in limbaj curent specialisti denumesc "executia de casa".

Anexele la situatiile financiare sunt stabilite prin norme, in general

difera de la un an la altul (forma, continut) in functie de particularitatile executiei bugetare.

Politicile contabile, despre care trebuie sa se faca referire in anexe reprezinta un set de proceduri stabilite de catre conducerea fiecarei institutii publice pentru toate operatiunile derulate, pornind de la intocmirea documentelor justificative pana la intocmirea situatiilor financiare.

Politicile contabile trebuie sa asigure informatii care trebuie sa fie:

relevante pentru nevoile utilizatorilor in luarea deciziilor;

credibile in sensul ca:

reprezinta fidel rezultatul patrimonial si pozitia financiara

a institutiei publice;

sunt neutre;

sunt prudente;

sunt complete sub toate aspectele semnificative.

STUDIU DE CAZ: ANALIZA PE BAZA DE BILANT

ASUPRA SITUATIEI FINANCIARE A PRIMARIEI

SURDILA GAISEANCA LA 31 DECEMBRIE 2007

Bugetul pe anul 2007 la nivelul ordonatorului principal de credite a

fost de aproximativ 000 mii lei, corespunzator unor active, respectiv capitaluri proprii situate la aproximativ acelasi nivel.

Din buget s-a asigurat finantarea aparatului propriu si actiunilor specifice primariei (precum si a institutiei de invatamant preuniversitar de stat cu personalitate juridica al carei conducator (directorul scolii) are calitatea de ordonator tertiar de credite.

La 31 decembrie 2007, bilantul Primariei Surdila Gaiseanca se prezinta intr-o forma usor simplificata potrivit tabelului nr. 1.

Tabel nr. 1

COMUNA SURDILA GAISEANCA

B I L A N T

decembrie 2007

- lei -

Sursa: Situatiile financiare de raportare intocmite de Primaria Surdila Gaiseanca la 31.12.2007

Din analiza datelor prezentate in tabelul de mai sus care este o reprezentare usor simplificata a bilantului intocmit de Primaria Surdila Gaiseanca la finele exercitiului financiar bugetar 2007 rezulta urmatoarele principalele aspecte:

Activele existente in sold la inceputul anului au cunoscut o crestere procentuala de 47,7 %, in valori nominale 982.100 lei (de la 2.058.508 lei la 040.608 lei) localizata la activele necurente in cea mai mare parte respectiv suma de 771.608 lei iar la cele curente in suma de 210.492 lei.

Cresterea valorica a activelor necurente este raportata la valoarea neta a acestora, in bilant acestea figurand la valoarea lor contabila mai putin amortizarea calculata.

Tranzactiile reflectate in bilant sintetizeaza achizitiile noi, crestere valorica din diferente de reevaluare, amortizarea aferenta activelor amortizabile precum si diminuarile ca urmare a scoaterii din uz (casarii) a unor active.

Aceste tranzactii aferente activelor necurente (active fixe amortizabile si neamortizabile) pe conturi sintetice distincte sunt descrise amanuntit pe cai de crestere (achizitii, transferuri primite cu titlu gratuit, donatii si sponsorizari, alte cai) si cai de reducere (dezmembrari si casari, transferuri cu titlu gratuit, vanzari, alte cai) in corespondenta cu fondul de provenienta (domeniul public respectiv domeniul privat al Primariei Surdila Gaiseanca). Anexa la bilant in aceasta situatie poarta denumirea de "Situatia activelor fixe amortizabile" anexa 35a, respectiv "Situatia activelor fixe neamortizabile" anexa 35b.

Din acestea ca si din bilantul propriu-zis rezulta per sold o crestere a activelor fixe necorporale (cont 208) de 24.610 lei (achizitii noi) o diminuare la instalatii tehnice, mijloace transport, mobilier si alte active corporale (conturile 213 si 214) urmare calculului amortizarii acestora in vreme ce la terenuri si cladiri (conturile 211, 212 si 231) s-a inregistrat o crestere valorica neta de 749.088 lei (lucrari de reparatii cladiri, constructii grup sanitar Scoala Filipesti).

Activele curente (stocuri, creante ce urmeaza a fi incasate intr-o perioada mai mica de 1 an, disponibilitatile din conturi si cheltuieli in avans) au cunoscut o crestere procentuala de 38,9%, in valori nominale 210.492 lei in urmatoarea structura reflectata in bilant:

stocurile in materii prime, materiale, obiecte de inventar etc. au crescut cu 70.079 lei indeosebi pe seama dotarilor de natura obiectelor de inventar efectuate pentru aparatul propriu al primariei si in cea mai mare parte pentru scolile din cele doua localitati ale comunei. Cresterea in acest caz este apreciata calitativ pentru ca reprezinta o mai buna dotare si nu imobilizari de fonduri in stocuri nejustificate de materiale;

creantele (sume ce urmeaza a fi incasate) s-au diminuat per total cu 19.756 lei din care in mai mare masura creantele din operatiuni comerciale si avansuri (16.837 lei) comparativ cu creantele bugetare care au scazut cu 2.919 lei. Si in cazul creantelor rezultate din relatii comerciale ca si in cazul creantelor rezultate din activitatea de colectare a impozitelor, taxelor si celorlalte venituri cuvenite bugetului local al Primariei Surdila Gaiseanca, bilantul scoate in evidenta preocuparea pe linia cresterii gradului de colectare a sumelor cuvenite bugetului local;

lichiditatile existente in conturi de trezorerie si banci au cunoscut o crestere procentuala de 72 % situandu-se la nivelul a 387.614 lei existente in conturi de disponibilitati deschise in Trezoreria Statului in suma de 386.433 lei (ilustrate in detaliu intr-o anexa a bilantului - Situatia fluxurilor de trezorerie) si in cont bancar - Raiffeisen Bank, 1181 lei (garantii materiale constituite pentru gestionari).

Cresterea numerarului existent in conturi de disponibil (disponibil din

fondul de rulment la dispozitia autoritatii publice locale, disponibil al activitatilor administrate in afara bugetului local etc.) permite in perspectiva anului 2008 organelor de decizie locale demararea procesului bugetar in conditii de autonomie sporita, lejeritate conferita de lichiditatea de cont.

Si scaderea cheltuielilor in avans (de la 1.398 lei la 1.181 lei) desi nesemnificativa ca valoare nominala, apreciata ca indicator de bilant este un lucru pozitiv si acesta de nota respectarea principiului independentei exercitiului principiului contabil dar si principiu bugetar care presupune ca fiecarui exercitiu sa-i fie atribuite doar cheltuielile care se refera la acesta. Aceste cheltuieli ce nu pot fi evitate (abonamente in general) au o arie limitata.

Deosebit de important in aprecierea bilantului sunt indicatorii acestuia care se refera la datoriile unitatii administrativ teritoriale Surdila Gaiseanca.

Acestea in valori absolute au crescut de la 107.728 lei la 131.553 lei, cu 2825 lei ceea ce reprezinta un procent destul de ridicat 22%. Ponderea datoriilor in activele totale la 31.12.2007 este de 4,32 % comparativ cu 5,23%

cat s-a inregistrat la inceputul anului. In acest caz desi in valori nominale datoriile au crescut, avand in vedere cresterea activelor la care acestea se raporteaza, ne conduce la concluzia unei solvabilitati sporite.

Analiza in structura a datoriilor scoate in evidenta urmatoarele aspecte:

in totalul datoriilor cele pe termen lung detin o pondere de 10 % (un grad prudent de indatorare) in vreme ce datoriile curente sunt la nivelul de 90%;

datoriile a caror scadenta este mai mica de un an sunt astfel dupa cum indica si conturile contabile in al caror sold sunt existente, datorii scadente in luna imediat urmatoare celei de inchedere a exercitiului;

desi ca sume exced datoriilor inregistare in perioada corespunzatoare a anului precedent (de la 77.850 lei la 117.766 lei) atat datoriile comerciale care la 31.12.2007 sunt de 11.600 lei fata de 1.487 lei la inceputul anului, cat si cele catre bugete si salariatii proprii care la 31.12.2007 sunt de 106.166 lei fata de 76.363 lei la inceputul anului, sunt datorii firesti deoarece ele sunt generate de unele servicii prestate (utilitati precum energia electrica, telefoane, gaze naturale) facturate si cu termen de plata in luna urmatoare.

Potrivit contabilitii de angajamente cheltuielile sunt inregistrate chiar

daca nu au fost platite.

De asemenea cheltuielile salariale aferente lunii decembrie prin inregistrarea acestora au generat obligatii catre bugete pentru sumele retinute prin stopaj la sursa din drepturile salariatilor reprezentand impozitul pe venit datorat dar si contributiile angajatilor la sistemul de asigurari sociale (stat, sanatate, somaj). Concomitent ce acestea au fost inregistrate pe anul 2007 si contributiile angajatului (primaria si scoala) datorate diverselor bugete potrivit legislatiei in domeniul asigurarilor sociale de stat, asigurarilor de sanatate, somaj, etc.. Toate aceste cheltuieli ce-si au ca document statul de plata al lunii decembrie, au ca termen de plata data platii salariilor care in sistemul bugetar se face o singura data pe luna in intervalul 5 - 15 al fiecarei luni pentru luna expirata . Cresterea nominala a datoriilor salariale este explicabila prin cresterea salariilor din sistemul bugetar pe de o parte dar si faptului ca in 2006 prin act normativ aprobat de Guvern s-a permis in luna decembrie acordarea de avansuri in limita bugetelor

Indicatorul de sinteza regasit in bilant "active nete"respectiv "capitaluri proprii" releva o crestere de la 1.950.780 lei la 2.909.055 lei aspect ce nu poate avea decat o apreciere favorabila mai cu seama ca:

au crescut fondurile proprii urmare achizitiilor efectuate concretizate in cresterile de active ( de la 1.376.248 lei la 1.650.046 lei);

rezultatul reportat (excedentele bugetare din anii precedenti) de 355.058 lei s-au majorat cu excedentul anului 2007 de 90951 lei (mai mult decat dublul excedentului bugetar din anul 2006);

excedentele bugetare din ultimii doi ani (2006 si 2007) sunt aproape la nivelul fondurilor proprii existente in sold la inceputul acestei perioade. Excedentele patrimoniale (reportate si din exercitiul curent 2007) insumeaza 1.259.009 lei ceea ce poate fi apreciat ca o baza solida pentru exercitiile viitoare.

CONTUL DE REZULTAT PATRIMONIAL

Informatii suplimentare despre modul in care s-a realizat excedentul patrimonial al anului 2007 pe naturi de activitati putem obtine din

analiza unui alt formular de raportare ce face parte din structura situatiilor financiare si acesta este "Contul de rezultat patrimonial".

La 31 decembrie 2007 acesta in studiul nostru de caz, se prezinta potrivit tabelului de mai jos:

Tabel nr. 2

COMUNA SURDILA GAISEANCA

CONTUL DE REZULTAT PATRIMONIAL

31 decembrie 2007

- lei -

Sursa: Situatiile financiare de raportare intocmite de Primaria Surdila Gaiseanca la 31.12.2007

Din analiza acestei situatii rezulta ca din activitatea curenta (cea operationala si cea financiara) s-a realizat un excedent (venituri mai mari decat cheltuielile) de peste 820 mii lei, in conditiile in care activitatea financiara a inregistrat un deficit de 1.852 lei generat de plata dobanzilor la un imprumut contractat in anul precedent in vederea realizarii unor investitii. Atat in veniturile cat si in cheltuielile inregistrate si reflectate in aceasta situatie se regaseste aplicat principiul contabilitatii de angajamente, principiu de baza ce diferentiaza noul sistem contabil public de vechiul sistem.

Veniturile sunt inregistrate indiferent daca au fost incasate sau nu, cheltuielile indiferent daca au fost sau nu platite.

Asa cum era de asteptat cea mai mare parte a veniturilor provine din impozite, taxe si alte venituri ale bugetelor (2.198.130 lei) cu 9,5% mai mare decat cele realizate in anul precedent.

Contul de rezultat patrimoniul reflecta intreaga activitate desfasurata la nivelul unitatii administrativ teritoriale: atat din executia bugetului local cat si a activitatilor desfasurate in regim extrabugetar (camin cultural, pasune comunala, activitati economice-alimentare cu apa). Excedentul inregistrat reflecta eficienta managementului resurselor totale publice aflate la dispozitia organelor de decizie locale. Excedentul din acest formular coincide cu cel inscris in bilantul propriu-zis, concordanta informatiei este ceruta de corelatiile bilantiere stabilite prin normele Ministerul Economiei si Finantelor. O parte destul de importanta ca si procent din acest excedent (aproape 10%) este efectul unor incasari de 8475 lei venituri exceptionale (carora nu li s-a atribuit nici o cheltuiala), venituri obtinute din valorificarea unor bunuri (inclusiv a unui teren din proprietatea privata a primariei), operatiune ce nu are un caracter curent, asemenea situatie fiind clasificate ca fiind exceptionale.

Pentru a putea face aprecieri cu privire la modul in care s-a realizat executia bugetului local comunal, din situatiile de raportare supunem analizei "Contul de executie al bugetului local".

CONTUL DE EXECUTIE BUGETARA

Aceasta situatie se completeaza cu prevederile bugetare initiale din

primul buget aprobat de consilul local al comunei pe toata structura clasificatiei bugetare (capitole si subcapitole de venituri) precum si cu cele definitive prin introducerea tuturor rectificarilor bugetare si deci ultimul buget aprobat actualizat. In aceeasi structura a veniturilor se completeaza drepturile constatate defalcate pe anul curent si ramasita din anii precedenti.

Aceste date se regasesc in contul de creante bugetare, si au fost inregistrate in baza declaratiilor fiscale depuse de platitori, ori au fost preluate in baza unor acte de constatare transmise autoritatilor locale (procese verbale amenzi, acte de control prin care se stabilesc debite). In cazul in care s-a facut o incasare de venit fara ca aceasta sa fie inregistrata anterior ca si creanta (asa zisele incasari fara debit), drepturile constatate se considera la nivelul incasarii.

Incasarile realizate coincid cu executia de casa eliberata de trezoreria teritoriala, precum si cu sumele inregistrate in conturile de venituri bugetare, conturile specifice contabilitatii publice.

Cunoscand drepturile constatate si incasarile realizate daca operam stingerile debitelor pe alte cai decat incasarea (prescriere, decesul contribuabilului, falimentul societatii etc.) putem obtine ceea ce mai este de incasat pe fiecare sursa in parte si evident si pe total buget.

In anexa la prezenta lucrare prezentam contul de executie al bugetului local - venituri la 31.12.2007 al Primariei Surdila Gaiseanca pe care il vom analiza in continuare.

Din contul de executie rezulta ca, incasarile realizate la bugetul local in valori nominale 2.945.529 lei reprezinta 87,9% din evaluarea bugetara si 94,5% din drepturile constatate ceea ce conduce la o prima concluzie ca bugetul a fost insuficient de bine fundamentat.

In conditiile in care s-ar fi incasat integral toate obligatiile bugetare nu s-ar fi putut incasa mai mult de 116.639 lei (cuantificarea drepturilor constatate atat din anul curent cat si a ramasitelor din anul precedent) ori este lesne de inteles ca acest indicator in practica nu este atins. Estimarea veniturilor de incasat la un nivel 350.000 lei mai mare decat cel maxim posibil (116.639 lei) nu poate avea decat o singura explicatie: posibilitatea dimensionarii cheltuielilor bugetare la nivelul a 350.00 lei, deoarece este cunoscut faptul ca bugetul local nu se poate aproba decat in conditii de echilibru (principiul echilibrului bugetar) prevazut de legea finantelor - "cheltuielile unui buget se acopera integral din veniturile bugetului respectiv":

- se pot identifica resursele financiare publice ale bugetului local la care incasarile se situeaza sub nivelul debitelor. Astfel din totalul de 171.110 lei drepturi constatate ramane de incasat in 2008, cea mai mare parte reprezinta:

- "impozit si taxa pe teren" 62.618 lei (37 % din total);

- venituri nefiscale "Venituri din valorificarea unor institutii

publice" 8475 lei ( 49 % din total);

- in totalul veniturilor incasate de 2.945.529 lei, veniturile proprii insumeaza 758.644 lei (25,8%) din care 466.526 lei cote defalcate din impozitul pe venit (61.799 lei reprezinta cota de 47% din impozitul pe venit incasat de la platitorii acestui impozit care au domiciliul fiscal pe raza comunei Surdila Gaiseanca si 404.727 lei repartizata din fondul de echilibrare constituit din cota de 22% din impozitul pe venit incasat la nivelul judetului Braila). In completarea veniturilor proprii s-au mai alocat si incasat in bugetul local sume defalcate din TVA 1.525.550 lei (52% din incasarile totale ale bugetului local) sume din care 875.290 lei au fost pentru echilibrare (deci puteau fi utilizate pentru finantarea oricarei cheltuieli aprobate prin bugetul local) si 650.260 lei pentru finantarea cheltuielilor descentralizate la nivelul comunei. Aceste din urma resurse nu puteau fi utilizate decat pentru finantarea acelor actiuni transferate de Guvern la nivelul autoritatilor publice locale, care sunt reglementate in mod expres prin Legea bugetului de stat respectiv pentru cheltuielile de personal, burse si obiecte de inventar pentru institutiile de invatamant preuniversitar de stat, drepturile asistentilor personali ai persoanelor cu handicap grav ajutoare sociale acordate in conditiile legii.

Din structura veniturilor se poate concluziona ca o parte destul de restransa a acestora se realizeaza cu contributia organelor proprii de incasare ale primariei si ca cea mai mare parte a acestora sunt prelevate in bugetele locale prin trezoreriile statului sub forma cotelor defalcate din impozitul pe venit si a sumelor defalcate din TVA in baza bugetelor aprobate in conditiile

legii.

Ar mai fi de adaugat cu privire la analiza contului de executie venituri si faptul ca in incasarile realizate in 2007 de Primaria Surdila Gaiseanca 657.835 lei (22,3% din total) reprezinta subventii virate de la alte nivele ale administratiei publice respectiv: 497.184 lei sume virate de la bugetul de stat prin Inspectoratul Scolar Judetean Braila pentru cheltuieli de investitii in invatamantul preuniversitar, 5.334 lei, sprijin financiar pentru constituirea familiei, subventii pentru acordarea ajutorului pentru incalzirea locuintei cu lemne in suma de 111.330 lei, 1.800 lei subventii pentru acordarea trusoului pentru nou nascuti, precum si 42.187 lei subventii de la bugetul asigurarilor pentru somaj pentru finantarea programelor pentru ocuparea temporara a fortei de munca si subventionarea locurilor de munca. Si din natura veniturilor de mai sus se poate concluziona ca acestea sunt "primite" de catre bugetele locale dar cu "dedicatie".

Acest mod de constituire a resurselor financiare publice locale aduce atingere autonomiei locale deoarece nu se poate vorbi de o autonomie financiara a acestora.

Utilizarea resurselor bugetului local este reflectata in contul de executie a bugetului local - cheltuieli care la institutia la care am realizat studiul de caz se prezinta intr-o forma usor sintetizata ca in tabelul urmator:

COMUNA SURDILA GAISEANCA  Tabel nr. 3

CONTUL DE EXECUTIE AL BUGETULUI LOCAL - CHELTUIELI

la 31 decembrie 2007

- lei -

Denumire indicator	Credite bugetare		Angajam bugetare	Angajam legale	Plati efectuate	Angajam legale de platit	Chelt. efective
	Initiale	Trimestrial definitive
A
TOTAL CHELTUIELI
Partea I-a SERV. PUBL. GEN
AUTOR. PUBLICE SI ACTIUNI EXT.
-Autorit. exec. si legislative
TRANZ.PRIV.DATOR. PUBL.SI IMPRUMUT.
Partea III-a CHELT.SOC.-CULTUR
INVATAMANT
- Invatam. presc. si primar
- Invatam. secundar
SANATATE
- Alte chelt. in dom.  sanatati
CULTURA, RECREER SI RELIGIE
- Servicii culturale
- Servicii religioase
ASIG SI ASIST.SOC.
- Asist.soc.in caz de boli si invalizi
- Prevenire exclud.  sociale
- Asist.soc.pt.familie si copii
Partea IV-a SERV. SI DEZV. PUBL. LOCUIN, MEDIU SI APE
LOCUINTE, SERV. SI DEZV. PUBLICA
- Alim.cu apa si  amenaj. hidrotehn
- Iluminat publ.si  electrif.rur.
- Alte serv.in dom.  locuinte, serv. si dezv. comunale
Partea V-a ACTIUNI ECONOMICE
ACT.GEN.EC.SI DE MUNCA
- Act. gen. ec. si com.
TRANSPORTURI
- Transport rutier strazi
EXCEDENT

Sursa: Situatiile financiare de raportare intocmite de Primaria Surdila Gaiseanca la 31.12.2007

Creditele bugetare sunt completate din bugetul initial si cel rectificat ultima data pe 2007 si rectificarile sunt justificate de modificarea resurselor (a veniturilor). Bugetele locale se prezinta numai in conditii de echilibru.

Datele referitoare la angajamentele bugetare si legale sunt preluate din contabilitatea ALOP (contabilitatea fazelor de executie a cheltuielilor, angajare, lichidare, ordonantare, plata - reflectata in conturi specifice extrabilantiere, sau conturi de ordine si evidenta, respectiv din contul "Angajamente bugetare" si din contul "Angajamente legale").

Platile sunt preluate din contul bugetar "Plati" cont de asemenea de ordine si evidenta, deschis pe structura clasificatiei bugetare. Ele coincid ca sume cu platile din contul 24 din trezorerie "cheltuielile bugetului local" numai ca in trezorerie executia de casa se urmareste pe capitole si in cadrul acestora pe titluri, iar in formularul "Cont de executie bugetara - cheltuieli" intocmit de primariile comunale platile se raporteaza pe capitole si subcapitole ale clasificatiei.

Din contul de executie intocmit de Primaria Surdila Gaiseanca la 31.12.2007, cheltuielile se pot trage unele concluzii legate de modul de respectare a disciplinei financiare:

toate platile se incadreaza in creditele bugetare aprobate la toate

subdiviziunile clasificatiei bugetare;

angajamentele bugetare si cele legale sunt situate in limitele

bugetului aprobat, nefiind angajate cheltuieli fara acoperire bugetara;

angajamentele legale ramase de platit adaugate platilor efectiv

facute nu exced bugetului aprobat. De asemenea din analiza cheltuielilor se poate determina structura acestora, care se prezinta conform tabelului urmator:

Tabel nr. 4

STRUCTURA

cheltuielilor bugetului local - Primaria Surdila Gaiseanca

pe anul 2007

- mii lei -

Sursa: "Contul de executie bugetara - cheltuieli" - Primaria Surdila Gaiseanca

Din tabel rezulta ca cea mai mare parte a fondurilor este destinata invatamantului 44,6% din total, dupa care urmeaza cheltuielile destinate aparatului propriu al primariei, aproximativ 29 % din total. De asemenea o ponderea importanta o detin cheltuielile de natura sociala (diverse forme de sprijin si ajutoare sociale) pentru care s-au platit 266.459 lei ceea ce reprezinta peste 10% din bugetul total.

In genere se poate aprecia ca actiunile prevazute a se finanta prin bugetul local al comunei Surdila Gaiseanca in anul 2007 au fost realizate.

Rezultatul executiei de casa, venituri efectiv incasate minus plati efectuate in 2007, consta intr-un excedent de 369.621 lei suma cu care Primaria Surdila Gaiseanca isi mareste fondul de rulment la dispozitia sa si pe care in anii bugetari urmatori o poate folosi pentru:

imprumuturi temporare pentru acoperirea golurilor de casa create de decalajele dintre incasarea veniturilor si plata cheltuielilor;

acoperirea definitiva a deficitelor bugetare;

finantarea unor lucrari de investitii de interes local.

CONCLUZII SI PROPUNERI

Constitutia prevede ca administratia publica din unitatile administrativ

teritoriale se intemeiaza pe principiile descentralizarii, autonomiei locale si deconcentrarii serviciilor publice. Carta Europeana din 15 octombrie 1985 a autonomiei locale - adoptata la Strasbourg fundamenteaza principiile democratiei si ale descentralizarii puterii ca fiind elemente definitorii ale autonomiei locale, presupunand existenta de autoritati ale administratiei publice locale inzestrate cu organe decizionale, constituite democratic si beneficiind de o larga autonomie in ceea ce priveste competentele, modalitatile de a le exercita si mijloacele necesare pentru indeplinirea misiunii lor. Tocmai de aceea legea finantelor publice reglementeaza ca "trecerea de catre Guvern in administrarea si finantarea autoritatilor administratiei publice locale a unor cheltuieli publice, ca urmare a descentralizarii unor activitati, precum si a altor cheltuieli publice noi se face prin lege, numai cu asigurarea resurselor financiare necesare realizarii acestora".

Practica in acest domeniu potrivit reglementarilor care au vizat reforma finantelor publice, a administratiei publice dar si a unor domenii adiacente ori conexe precum contabilitatea publica a fost ca o serie de actiuni (dintre acestea cea mai importanta dimensional se refera la invatamantul preuniversitar de stat) preluate in finantarea locala sa se faca din prelevari de la bugetul de stat sub forma sumelor defalcate din unele venituri ale bugetului de stat, sume cuantificate prin legile bugetare anuale, legi ce mentioneaza expres si destinatia acestor fonduri. In acest caz in opinia subsemnatei nu putem vorbi de o autonomie financiara, mai curand o gestionare a fondurilor puse la dispozitie.

O reforma fiscala reala, in opinia subsemnatei, ar fi permis incasarea direct de catre autoritatile locale, a unei parti din impozitele directe, fie din impozitele indirecte, respectiv impozitul pe profit, impozitul pe venit sau TVA.

Noua legea a finantelor publice locale, aplicabila de la 01.01.2007, aduce un plus de reguli si proceduri clare si explicite in domeniul finantelor publice locale deoarece reorienteaza intreaga gestiune publica catre criteriul performantei, antreneaza intr-o mai mare masura raspunderea autoritatilor administratiei publice locale in administrarea si utilizarea eficienta a fondurilor publice.

Totodata, stabileste ca, repartizarea in cadrul judetelor a celei mai mari parti din sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat sa se faca de catre directiile generale ale finantelor publice judetene (anterior se realiza de consiliile judetene) pe baza de criterii clare transparente, excluzandu-se astfel ingerinta factorului politic.

Cu toate perfectionarile aduse, in ceea ce priveste alocarea resurselor bugetelor locale nu se aduc pe fond schimbari: se mentine transferul de sume de la bugetul de stat pe destinatii precise pentru actiuni cuprinde in finantarea locala ceea ce face, casi in studiul de caz realizat la prezenta lucrare ca numai 15-20 % din resursele publice locale sa fie stabilite si incasate de aparatul fiscal al primariilor comunale, orasenesti, municipale.

Sarcinile si atributiunile sefului compartimentului financiar contabil dintr-o primarie comunala care nu in toate cazurile are studii economice superioare, compartiment care are 2-3 salariati sunt multiple (descrise in lucrare) la care se adauga si diverse raportari statistice (lunar beneficiarii de ajutoare sociale in plata cu cod numeric personal) si pentru calitatea informatiei contabile apreciez necesar a exista un program de contabilitate unitar, national prin grija si responsabilitatea organelor Directie Generale a Tehnologiei Informatiei din cadrul Ministerului Economiei si Finantelor, care sa fie modificat in timp util (concomitent cu modificarile de norme si completari).

Situatiile financiare de raportare intocmite trimestrial fata de executiile de casa si evidentele operative ale trezoreriilor ofera in plus informatii cu privire la patrimoniul aflat in administrare,patrimoniu care nu sufera mutatii semnificative de la un trimestru la altul. In acest caz as propune modificarea legislatiei referitoare la raportari, acestea sa fie anuale (la inchiderea exercitiului bugetar) sau cel mult semestriale.

Din analiza situatiilor financiare de raportare se pot trage concluzii cu privire la modul de respectare a prevederilor legale aplicabile in contabilitate. De exemplu in studiul de caz efectuat am constatat ca in situatiile financiare de raportare incheiate la 31.12.2007 Primaria Surdila Gaiseanca nu a calculat si achitat din bugetul local contributia la asigurarile sociale de sanatate pentru persoanele care au primit ajutor social in baza Legii nr. 416/ 2001 pe durata primirii ajutorului social; obligatie stipulata in Legea nr. 95/ 2006; " persoanele care fac parte dintr-o familie care are dreptul la ajutor social beneficiaza de asigurarea de sanatate pe durata primirii ajutorului social, plata contributiei fiind suportata din bugetul local. O asemenea cheltuiala trebuie evidentiata la capitolul 56.02 "Transferuri cu caracter general intre diferite nivele ale administratiei", subcapitolul "Transferuri din bugetele locale catre bugetul fondului de asigurari de sanatate".

BIBLIOGRAFIE

1. Pavel Belean Finantele publice ale Romaniei,

Editura Economica, Bucuresti, 2005

2. Cornelia Dascalu Convergenta contabilitatii publice din

coordonator  Romania la standardele internationale de

contabilitate pentru sectorul public

Editura CECCAR, Bucuresti, 2006

Alberta Gisberto-Chitu Contabilitatea si gestiunea institutiilor

si colectiv publice,Editura CECCAR, Bucuresti, 2003

4. Valeria Greceanu-Cocos Contabilitatea institutiilor publice comentata

si analizata, volumele I si II

S.C. Adevarul S.A, Bucuresti, 2002

Ana Morariu, Contabilitatea institutiilor publice,

Gheorghe Suciu Editura Universitara, Bucuresti, 2004

Aleodor Sosdean, Contabilitatea primariilor in economia de

Dumitru Popovici piata, Editura Amarcord, Timisoara, 2000

7. Saveta Tudorache Contabilitatea institutiilor publice dupa noul

si colectiv Sistem contabil, Editura IRECSON,

Bucuresti, 2005

x x x Standarde Internationale de Contabilitate

pentru Sectorul Public,

Editura CECCAR, Bucuresti, 2005

9. x x x Legea contabilitatii nr. 82/ 1991, republicata

in 2008, Monitorul Oficial nr. 454/18.06.2008

x x x Legea privind finantele publice nr.500/2002

Monitorul Oficial nr. 597/108.2002

modificata prin Legea nr. 314/ 2003

x x x Legea nr.273/ 2006 privind finantele publice

locale, Monitorul Oficial nr.618/ 18.07.2006

x x x Legea administratiei publice locale

nr. 215/ 2001, republicata, Monitorul Oficial

nr. 123/ 20.02.2007

1 x x x Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr.

146/ 2002, privind formarea si utilizarea

resurselor derulate prin trezoreriile statului,

Monitorul Oficial nr. 824/ 2002,cu

modificarile ulterioare;

x x x Hotararea Guvernului nr. 32/ 2002 privind

aprobarea Planului de actiuni pe anii

2002 si 2003 al Programului de Guvernare,

Monitorul Oficial nr. 61 bis/ 29.01.2007

x x x Clasificatia indicatorilor privind finantele

publice, aprobata prin Ordinul Ministrului Finantelor Publice nr. 1954/ 2005, Monitorul Oficial nr. 1176/ 27.12.2005

x x x Normele metodologice privind organizarea

si conducerea contabilitatii institutiilor

publice si instructiunilor de aplicare a

acestuia, aprobate prin Ordinul

Ministrului Finantelor Publice nr. 1917/

2005, Monitorul Oficial nr. 1186 bis/

x x x Norme metodologice privind A.L.O. si plata

cheltuielilor institutiilor publice, precum si

organizarea, evidenta si raportarea

angajamentelor bugetare si legale aprobate

prin Ordinul Ministrului Finantelor Publice

nr. 1792/ 2002, Monitorul Oficial nr. 37/

201.2003

x x x Ordinul Ministrului Finantelor Publice

nr. 556/ 2006 pentru modificarea si

completarea O.M.F.P. nr. 1917/ 2005,

Monitorul Oficial nr. 439/ 22.05.2006

x x x Ordinul Ministrului Finantelor Publice. nr. 1649/ 2006 pentru modificarea si

completarea O.M.F.P. nr. 1917/ 2005,

Monitorul Oficial nr. 920/ 111.2006

x x x Ordinul Ministrului Economiei si Finantelor

nr. 46/ 20.04.2007 pentru aprobarea

Normelor Metodologice privind intocmirea si

depunerea situatiilor financiare trimestriale

ale institutiilor publice in anul 2007,

Monitorul Oficial nr. 287/ 02.04.2007.

x x x Situatiile financiare de raportare intocmite

de Primaria Surdila Gaiseanca la

31.12.2007