Beneficiile post - angajare conform IAS 19"Beneficiile angajatilor"

Beneficiile post - angajare conform IAS 19"Beneficiile angajatilor"

Beneficiile post - angajare includ:

beneficii de retragere, cum sunt pensiile si

alte beneficii post - angajare, cum sunt asigurarile de viata post - angajare si asistenta medicala post - angajare

Planurile de beneficii post - angajare sunt clasificate fie ca planuri de contributii determinate, fie ca planuri de beneficii determinate, depinzand de substanta econimica a planului.

In cadrul planurilor de contributii determinate, intreprinderea are obligatia sa contribuie in functie de salariul realizat de angajatul sau pe parcursul perioadei. Contributia este considerata fixa din acest puinct de vedere (desi ea depinde de nivelul beneficiilor castigate de anagajt), deoarece nu implica o obligatie viitoare a entitatii de a creste pensiile angajatilor. Toate riscurile sunt transferate asupra angajatului. In cazul in care planul de pensii nu are randamentul scontat sau arat inflatiei este mare, cel care pierde este anagajtul, intreprinderea nefiind obligata sa revizuiasca beneficiile post - angajare pentru fostii sai salariati sau pentru cei prezenti (ne referim la benficiile aferente perioadelor anterioare). Angajatii vor incasa la pensionare beneficii variabile, in functie de contributiile facute si de alti factori, cum ar fi randamentul planului de pensii, rata inflatiei etc. De regula, planurile de stat sunt planuri de contributii determinate.

In cadrul planurilor de beneficii determinate, intreprinderea se obliga sa asigure o pensie fostilor sai angajati, pensie ce depinde de anumiti factori care nu sunt cunoscuti la data la care angajatii presteaza servicii pentru intreprindere si castiga dreptul la beneficii post - anagjare. Acesti factori pot fi doar estimati cu o oarecare aproximare. Toate riscurile sunt transferate asupra angajatorului. In cazul in care planul de pensii nu are randamentul scontat sau factorii estimati au o alta evolutie (cum ar inflatia, varsta de pensionare, durata de viata dupa pensionare etc.), intreprinderea este obligata sa faca plati suplimentare catre fondul de pensii pentru a asigura fostilor angajati beneficiile promise. Angajatii vor incasa la pensionare beneficii fixe (din punct de vedere al modului de calcul), indiferent de rentabilitatea fondului sau de alti factori.

Exemplu

O societate se obliga sa asigure salariatilor sai, la pensie, o suma anuala egala cu 3% din salariul final, pentru fiecare an   de serviciu efectuat. Pentru un salariat care va avea un salariu final (estimat) de 1.000 lei si care se va pensiona dupa 20 de ani de serviciu la compania in cauza, pensia anuala se va calcula dupa formula:

3% x 20 x 1.000 = 600 lei

De regula, pentru a nu lega pensia de o variabila care poate fi nereprezentativa (ultimul salariu poate fi foarte mare sau foarte mic), se utilizeza salariul mediu.

Pentru a putea inregistra costul cu beneficiile datorate angajatului dupa pensionare, intreprinderea trebuie sa faca mai multe estimari, cum ar fi: durata cat va sta angajatul in companie, numarul de ani pentru care va trebui platita suma calculata (durata pana la decesul angajatului), salariul final, etc.

Contabilizarea planurilor de contributii determinate este simpla, pentru ca obligatia intreprinderii raportatoare pentru fiecare perioada este determinata de sumele cu care s-a contribuit in acea perioada. In consecinta, nu sunt cerute impoteze actuariale pentru evaluarea obligatiei sau cheltuielii si nu exista nicio posibiliate pentru pierderi sau castiguri actuariale. Obligatiile sunt evaluate pe o baza neactualizata, exceptand cazul cand ele nu sunt cuvenite in totalitate in termen de 12 luni de la sfarsitul perioadei in care angajatii presteaza serviciul in cauza.

Contabilizarea planurilor de beneficii determinate este complexa pentru ca sunt cerute ipoteze actuariale pentru evaluarea obligatiei si cheltuielii, si pentru ca exista o posibilitate de castiguri si de pierderi actuariale. Obligatiile sunt masurate pe o baza neactualizata, pentru ca ele pot fi achitate multi ani dupa ce angajatii preteaza serviciul in cauza.

Planurile de beneficii determinate pot fi finantate sau nefinantate. Strategia si calculele pe care le adopta intreprinderea in ceea ce priveste cheltuiala recunoscuta si, respectiv contributia platita sunt complet diferite.

Recunoasterea cheltuielii trebuie facuta in asa fel incat sa permita alocarea cat mai corecta si consecventa a costurilor generate de forta de munca pe perioada in care aceste costuri apar. Platile se fac insa, in functie de sfaturile actuarului, astefl incat sa se induca o anumita siguranta participantilor la palnurile de beneficii si intreprinderea sa nu ajunga in situatia de a avea de platit sume foarte mari pe termen scurt. De fapt, plata catre fondurile de beneficii determinate este o forma care asigura participantii la plan ca isi vor primi beneficiile cuvenite la momentul pensionarii. Nu intotdeauna plata pe care o face intreprinderea catre fondul de pensii coincide cu cheltuiala suportata si recunoscuta in contabilitate. Aceasta deoarece pot aparea factori precum diferente fata de estimari (in ceea ce priveste rentabilitatea activelor planului sau valoarea obligatiei estimate) sau situatii in care intreprinderea nu are suficiente lichiditati pe moment.

Platile care se fac beneficiarilor planurilor de pensii sunt conditionate de rentabilitatea activeolor si investitiilor planului. In situatia in care rentabilitatea nu este cea sperata, intreprinderea are obligatia sa isi mareasca contributiile in asa fel in cat sa poata asigura beneficiile promise.

Prezentarea informatiilor in situatiile financiare

Foarte importante pentru utilizatorii situatiilor financiare sunt informatiile referitoare la planurile de beneficii determinate, fiindca utilizatorii nu vor avea alte informatii publicate de intreprindere pe baza carora acestia sa poata estima natura si dimensiunea obligatiilor privind beneficiile determinate si sa evalueze riscurile aferente acestor obligatii. Prevederile referitoare la prezentarea informatiilor se bazeaza pe urmatoarele principii:

a)          cele mai importante informatii legate de beneficiile angajatilor sunt cele privind incertitudinea asociata evaluarii obligatiilor si costurilor aferente beneficiilor angajatilor si cele privind potentialele consecinte ale acestei incertitudini asupra viitoarelor fluxuri de numerar;

b)          schemele de beneficii ale angajatilor sunt adesea complexe, ceea ce inseamna ca este deosebit de importatnt ca prezentarea informatiilor sa fie clara, concisa si relevanta;

c)          dat fiind faptul ca exista o multitudine de opinii privind tratamentul castigurilor si pierederilor actuariale, si al costului serviciilor anterioare, prevederile referitoare la prezentarea infiormatiilor trebuie sa evidentieze impactul lor asupra contului de profit si pierdere si impactul oricaror castiguri si pierederi actuarilae nerecunoscute si al oricaror costuri neamortizate ale serviciilor anterioare asupra bilantului;

d)          beneficiile generate de informatii trebuie sa fie mai mari decat costul furnizarilor.

Multi dintre practicieni si-au exprimat preocuparea referitoare la volumul mare al informatiilor care trebuie prezentate si agregarea acestor informatii: cum trebuie o intreprindere sa prezinte informatiile privind diversele planuri intr-o maniera concisa, logica si eficienta? Doua prevederi ridicau cele mai multe prevederi: cea referitoare la analiza cheltuielilor totale trecute in contul de profit si pierdere si cea referitoare la ipotezele actuariale. Mai precis, un numar de respondenti au considerat ca prevederea referitoare la prezentarea ratelor anticipate de crestere a salariilor ar provoca intreprinderii in relatia cu angajatii. Cu toate acestea, prezentarea informatiilor, fiind foarte importanta pentru utilizatorii situatiilor financiare, nu a fost simplificata.

De asemenea, s-a analizat daca intreprinderile mai mici sau cele necotate la bursa pot fi exceptate de la vreuna din aceste prevederi. Pentru ca orice asemenea exceptare, fie ar conduce la neprezentarea unor informatii esentiale, fie ar reduce nesemnificativ costurilor aferente prezentarii, prezentarea informatiilor este aceeasi pentru toate categotiile de intreprinderi, indiferent de marimea lor.