COMITETUL PENTRU STANDARDELE INTERNATIONALE DE CONTABILITATE

COMITETUL PENTRU STANDARDELE INTERNATIONALE DE CONTABILITATE

OBIECTIVELE URMARITE

Intelegerea rolului Comitetului pentru Standardele Internationale de Contabilitate, in cadrul procesului de armonizare globala.

Cunoasterea structurii si functionarii Comitetului pentru Standardele Internationale de Contabilitate.

Cunoasterea etapelor si procedurilor de elaborare si revizuire a Standardelor Internationale de Contabilitate.

intelegerea diferentelor dintre Consiliul pentru Standardele Internationale de Contabilitate si organismele nationale de normalizare contabila.

Nevoia de armonizare contabila

Intrebarea cu care am ales sa incepem acest capitol nu este doar o figura de Internationale de stil. Chestiunea in cauza framanta nu numai profesionistii contabili din Contabilitate?  Romania, majoritatea organismelor profesionale nationale fiind preocupate de acest subiect.

De-a lungul timpului s-au manifestat, tacit sau explicit, anumite temeri (unele chiar bine argumentate) legate de necesitatea si utilitatea aplicarii Standardelor Internationale de Contabilitate la nivel national, stiut fiind faptul ca influentele economice, culturale, sociale si, de ce nu, chiar etnice si-au pus amprenta asupra filozofiei, doctrinei si politicilor nationale de contabilitate.

Globalizarea

O serie de argumente hotaratoare in favoarea Standardelor Internationale de Contabilitate se refera de accentuarea globalizarii economiilor natio­nale si a integrarii pietelor financiare si sistemelor informationale. Prin urmare, atragerea capitalului international se va baza si pe oferta de informatii relevante, inteligibile si, mai ales, comparabile, oferta elaborata intr-un limbaj contabil universal inteles. Standardele Internationale de Contabilitate raspund acestor cerinte.

'Produsele finite' ale contabilitatii elaborate intr-o tara sunt din ce in ce mai des utilizate si in alte tari. Presiunea armonizarii contabile vine atat de la cei care utilizeaza informatiile contabile cat si de la organismele nationale de normalizare si de reglementare a profesiei.

Investitorii si analistii financiari trebuie sa inteleaga situatiile financiare ale firmelor straine ale caror actiuni ar dori sa le cumpere. Acestia ar dori, de asemenea, sa poata sa compare situatiile financiare ale unor firme loca­lizate in tari diferite si sa se asigure ca informatiile sunt relevante si 'autentificate' prin auditare.

De exemplu, in ceea ce priveste evaluarea stocurilor, practica utilizata in majoritatea tarilor este 'metoda FIFO' (vezi capitolul 12), pe cand in Marea Britanic se utilizeaza conceptul 'cea mai mica valoare dintre cost -FIFO- si valoarea realizabila neta', iar in Statele Unite conceptul ' cea mai mica valoare dintre cost-LIFO- si costul curent de inlocuire'.

Ca urmare a acestor motive (si nu numai), numeroase organisme interguvernamentale, inclusiv Uniunea Europeana, sunt interesate de a proteja investitorii de diferite sfere de influenta. De asemenea, firme care doresc sa acceada pe anumite piete nationale de capital vor fi obligate sa elaboreze situatii financiare care sa corespunda practicilor din tara respectiva. Avantajele utilizarii Standardelor Internationale de Contabili­tate sunt resintite mai pregnant de firmele care doresc sa aiba acces la finantare internationala (prin acceptarea propriilor titluri de valoare la cotatiile principale ale pietelor internationale de capital).

Chiar si firmele care nu pot fi caracterizate ca ' multinationale' vor resimti presiunea armonizarii. Numeroase aspecte legate de finantarea investi­tiilor, evaluarea performantelor, luarea de decizii in domeniul contabilitatii manageriale vor beneficia de pe urma armonizarii.

Nu trebuie sa omitem ca un alt grup implicat in armonizarea contabila este cel al companiilor multinationale de contabilitate (cunoscute si sunt apela­tivul 'Big Five'). Numerosi clienti ai acestor firme au cel putin o filiala sau sucursala intr-o alta tara. Prin urmare, elaborarea, consolidarea si audi-tarea situatiilor financiare ale acestor companii ar genera costuri si respec­tiv onorarii mai reduse, o data cu armonizarea contabila. Ca sa nu mai vorbim de avantajul cresterii mobilitatii personalului.

La nivelul autoritatilor fiscale exista proceduri complicate cu privire la im­pozitarea veniturilor/profiturilor obtinute in strainatate, datorita metodelor diferite de determinare a bazei de impozitare in tarile de realizare. Aceste autoritati fiscale au fost cele care au creat o buna parte din aceste diferen­tieri, ca urmare a avantajelor fiscale sau cerintelor fiscale exprese. Prin urmare, armonizarea ar reprezenta un avantaj si pentru guvernele natio­nale, care ar putea urmari si controla mai usor operatiile companiilor multinationale.

Diferentele dintre practicile contabile nationale

(In)Flexibilitatea Standardelor Internationale de Contabilitate

Cel mai important obstacol in calea armonizarii il constituie dimensiunea diferentelor actuale privind practicile contabile nationale. Aceste diferen­tieri merg pana la 'radacina' problemei: modul de producere a informatiei contabile. Dihotomia generala dintre 'actionar/reprezentare fidela' si 'creditor/prezentare conservatoare' reprezinta un obstacol suficient 'de im­portant, care nu va putea fi depasit decat o data cu modificari de atitudine si legislatie.

Nu este prea clar cum trebuie sa 'ne armonizam' concret: producand si raportand un singur set de documente financiare sau doua, unul pentru nevoile interne (nationale) si altul pentru nevoile externe (internationale) ?

O alta chestiune este legata de national/nationalism. La nivel national pot exista reticente cu privire la acceptarea compromisurilor legate de schimbarea practicilor nationale, pentru a 'semana' cu cele ale altor tari. Aceasta reticenta se manifesta nu numai la nivelul unei tari ci si la nivelul unei firme, care se teme ca-si va pierde suveranitatea.

O alta preocupare legata de Standardele Internationale de Contabilitate se refera la temerea ca nu vor fi capabile de a raspunde schimbarilor de circumstanta sau atitudine, la nivel national (de exemplu chestiunea conversiei situatiilor financiare ale entitatilor externe prin metoda curenta sau metoda temporala, pentru consolidarea de grup).

Cu toate acestea, armonizarea contabila castiga teren iar Standardele Internationale de Contabilitate isi intaresc tot mai mult pozitia in Europa, atat in tarile membre ale Uniunii Europene, cat si in tarile foste comuniste.

Standardele Internationale de Contabilitate nu au aparut ca urmare a unui exercitiu de imaginatie (desi sunt asemanate de unii autori cu limbajul esperanto), ci s-au dezvoltat o data cu practicile generate pentru rezol­varea cazuisticii speciale, spetelor si proceselor economice particulare, utilizandu-se experienta internationala.

Astfel, Comitetul pentru Standardele Internationale de Contabilitate

s-a nascut din dorinta si nevoia de a distila, la nivel international, experienta contabila specifica diferitelor tari, de a armoniza diferentierile culturale si caracteristicile socio-economice care 'incarca' sistemele contabile nationale si de a elabora un model conceptual unitar al situatiilor financiare.

Atributii IASB

Standardele Internationale de Contabilitate nu ofera sabloane sau modele 'tip', ci incurajeaza utilizarea anumitor conventii si principii generale in constructia rationamentului profesional, fara sa anihileze (toate!) particularitatile nationale.

Comitetul pentru Standardele Internationale de Contabilitate

(''International Accounting Standards Committee'- IASC) a luat fiinta in 1973 ca organism independent, cu sediul la Londra. Comitetul initial se compunea din membri ai organismelor profesionale contabile din noua tari: Australia, Canada, Franta, Japonia, Mexic, Olanda, Marea Britanic si Irlanda, Statele Unite si Germania de Vest. in prezent, alaturi de acesti membri fondatori mai activeaza alte sapte organisme internationale, prin reprezentantii lor (India, Malaiezia, Olanda, Tarile Nordice, Africa de Sud, Elvetia etc), in total 143 de organizatii din 104 tari.

Comitetul pentru Standardele Internationale de Contabilitate se bazeaza pe suportul profesional si financiar al membrilor sai, precum si a comunitatii oamenilor de afaceri, analistilor financiari, membrilor activi ai pietelor internationale de capital, avocati si bancheri.

De asemenea, IASC colaboreaza indeaproape cu organismele nationale de reglementare contabila, cu comisiile valorilor mobiliare de pe pietele internationale de capital, cu Comisia Europeana, Banca Mondiala etc.

Comitetul pentru Standardele Internationale de Contabilitate este un organism independent dar, incepand cu 1983, a stabilit o relatie profesio­nala stransa cu Federatia Internationala a Expertilor Contabili ('International Federation of Accountants' - IFAC).

Coordonarea Comitetului pentru Standardele Internationale de Contabilitate cade in prezent in sarcina unui Consiliu Director ('International Accounting Standards Board' - IASB), care cuprinde 14 reprezentanti - persoane fizice - (12 membri permanenti si 2 membri provizorii) si este condus de un Presedinte ales dintre reprezentantii Consiliului, cu mandat pe doi ani si jumatate.

Calificarea principala a membrilor IASB este expertiza tehnica (cel putin cinci membri au experienta practica in domeniul auditului, cel putin trei in intocmirea situatiilor financiare, cel putin trei ca utilizatori ai situatiilor financiare si cel putin unul sa fie cadrul universitar).

Principalele atributii ale Consiliului sunt emiterea proiectelor de standarde ('Exposure Draft' - ED) care sunt distribuite spre analiza si co­mentare celor implicati/interesati, emiterea Standardelor Internationale de Contabilitate votate, stabilirea procedurilor operationale legate de activitatea membrilor sai, promovarea si imbunatatirea imaginii si utili­tatii Standardelor Internationale de Contabilitate, sprijinirea finantarii obiectivelor IASC, fara a-i influenta independenta.

Tratament contabil de baza si tratament contabil alternativ

in prezent au fost elaborate 41 de standarde internationale de contabilitate, care acopera - din punctul de vedere al reflectarii in situatiile financiare -o gama larga de operatii economice din cele mai diverse sfere de activitate: industrie, servicii, finante, agricutura. Demn de mentionat este efortul deosebit depus pentru discutarea, elaborarea, analizarea si aprobarea unui singur standard. Fiecare standard trece prin diferite etape de elaborare, luandu-se in considerare si constrangerile contabile nationale si regionale.

Publicarea Standardelor Internationale de Contabilitate ('Internationa Accounting Standards ' - IAS) este precedata de proiectele de expunere, pregatite de diferitele comisii ale Cosiliului. Respectivele proiecte sunt distribuite membrilor Comitetului pentru Standardele Internationale de Contabilitate, pentru a fi analizate si comentate. De asemenea, aceste proiecte de expunere sunt inmanate si unor organizatii guvernamentale, membrilor burselor internationale, altor persoane interesate sa-si spuna opinia. Eventualele controverse sunt discutate, clarificate si solutionate.

Pentru ca un proiect sa fie aprobat este nevoie de votul a cel putin doua treimi din membrii Consiliului. Acest proiect de expunere este apoi distri­buit profesionistilor financiar-contabili si tuturor celor afectati sau implicati. Opiniile sunt apoi colectate si analizate cu atentie si este definiti­vata forma publicabila a standardului. Standardul finalizat trebuie aprobat de trei patrimi din membrii Comitetului pentru Standardele Internationale de Contabilitate.

In anumite situatii, Standardele Internationale de Contabilitate permit doua tratamente contabile pentru evenimente si tranzactii similare; unul dintre tratamente va fi considerat 'de baza' iar celalalt 'alternativ'. Termenul 'de baza' reflecta mai bine optiunea IASC pentru cele doua alternative. Aceste tratamente se refera nu la modele de contabilizare, ci la modul in care informatia contabila trebuie sa fie prezentata in situatiile financiare. Prin urmare, obiectivul esential al Standardelor Internationale de Conta­bilitate il reprezinta situatiile financiare si mai putin tehnica inregis­trarilor contabile.

Din 1997 a fost infiintat un Comitet pentru Interpretari ('Standing Interpretations Committee' -SIC) care analizeaza aspectele contabile care pot beneficia de un tratament divergent sau inacceptabil, in absenta indrumarilor practice ale autoritatilor. Elaborarea interpretarilor tine seama de aspectele consacrate (domenii in care exista o practica nesatisfacatoare a Standardelor Internationale de Contabilitate), dar si de aspecte aflate in dezvoltare (omise de Standardele existente).

Publicarea acestor interpretari este precedata de elaborarea si distribuirea unui proiect de interpretari, care este analizat si comentat de toti cei intere­sati. Interpretarile devin operationale (respectiv publicabile) dupa aproba­rea Consiliului Director. Interpretarile finale sunt numerotate secvential: SIC-l,SIC-2etc.

Astfel, in prezent sunt publicate 25 de interpretari care succed Standardele

Promovare si monitorizare

Internationale de Contabilitate.

De asemenea, din ianuarie 2001 a fost infiintat si un Consiliu de indrumare a Standardelor ('Standards Advisory Council') care va furniza, pentru noi grupari si indivizi care provin din zone geografice diferite si care au pregatiri diferite, o modalitate oficiala de a sprijini si informa IASB cu privire la activitatea de elaborare a standardelor si asupra implicatiilor generate de aplicare a standardelor.

A fost Comitetul pentru Standardele Internationale de Contabilitate un succes ? Pentru a raspunde trebuie sa stabilim care sunt criteriile pe care le luam in considerare. Obiectivele Comitetului pentru Standardele Interna­tionale de Contabilitate sunt acelea de a publica si promova Standarde Internationale, universal acceptate.

Cele mai mari avantaje de pe urma standardizarii le au tarile in care intreprinderile au investitori, auditori, filiale sau societati-mama din strainatate. Prin urmare, putem afirma ca Standardele Internationale de Contabilitate au contribuit la dezvoltarea economiei mondiale si au favorizat in special tarile in curs de dezvoltare, prin intermediul multiplelor legaturi economice.

Scopul Comitetului pentru Standarde este mult mai larg decat acela de a publica si promova respectivele standarde. IASC si-a propus sa realizeze un progres substantial in ceea ce priveste usurinta si siguranta comparabilitatii situatiilor financiare din diferite tari, sau cel putin publicarea naturii si semnificatiei diferentelor.

Daca analizam performantele Comitetului utilizand criteriul 'emiterea de standarde', putem afirma ca a fost un succes. Patruzeci si unu de standarde (multe fiind revizuite, completate siamendate) au fost publicate, alaturi de Cadrul General. Desi critici au existat, publicarea acestor standarde este considerata o reusita si un pas hotarator spre progres.

In ceea ce priveste promovarea si monitorizarea standardelor si armoni­zarea contabila, examinarea trebuie sa vizeze patru tipuri de tari: tari in curs de dezvoltare, tari in tranzitie, tarile Europei de Vest si Japonia si tarile cu economii finantate prin piete de capital.

In ceea ce priveste tarile in curs de dezvoltare (Nigeria, Malaezia, Singapore etc), succesul Standardelor Internationale de Contabilitate a fost cel mai spectaculos. Respectivele tari au adoptat aceste standarde aproape 'ad literam', fara -sau cu foarte putine-amendamente de ordin national. Pe de alta parte, este evident ca aceste tari au apartinut sau au fost puternic influentate de fostul Regat Unit al Marii Britanii; prin urmare, varianta preluarii acestor standarde 'tel quel' a reprezentat cea mai putin costisitoare metoda de elaborare a standardelor nationale. Un alt avantaj legat de adoptarea Standardelor Internationale de Contabilitate ar fi acela de evitare a alternativelor politice neatractive (adoptarea standardelor engleze sau americane).

Tarile in tranzitie din Europa de Est si China au nevoie de o adaptare a economiilor lor la mecanismele de piata, in acest sens, intrebarea clasica a fost 'Care sistem contabil ar trebui adoptat ? ' Multe tari sau organisme vest-europene (Germania, Franta, Comunitatea Economica Europeana) au incercat sa influenteze deciziile in acest sens. Comitetul pentru Standardele Internationale de Contabilitate are avantajul ca este organismul international de normalizare contabila care are o influenta esentiala atunci cand se pune problema elaborarii de standarde.

Tarile Europei de Vest si Japonia au o atitudine ambivalenta fata de Standardele Internationale de Contabilitate, intr-o oarecare masura. Comitetul pentru Standardele Internationale de Contabilitate este vazut precum calul troian, care da contabilitatii anglo-saxone o respectabila dimensiune internationala. Respectivul cal este 'manat' pana in inima Europei si contribuie subtil la subminarea traditiilor contabilitatii continentale, in multe situatii, Standardele Internationale de Contabilitate au fost considerate incompatibile cu litera sau spiritul unor standarde europene si japoneze.

Cu timpul, aceasta atitudine s-a modificat in favoarea ideii de a oferi pietelor de capital informatii care sa prezinte o imagine fidela a realitatilor economice. Cauzele schimbarii de atitudine au fost: larga reprezentare a organismelor profesionale europene in Consiliul pentru Standardele Internationale de Contabilitate, pregatirea unor experti europeni in marile cabinete multinationale de contabilitate si audit, dorinta unor guverne europene de a intari forta pietelor nationale de capital, permenenta internationlizare a pietelor financiare, dorinta de a evita dominatia Statelor Unite in domeniul contabilitatii.

Efectele directe ale Standardelor Internationale de Contabilitate in tarile europene se manifesta in doua directii: unele organisme nationale de normalizare contabila au avizat utilizarea Standardelor Internationale de Contabilitate, in anumite circumstante (de exemplu Franta si Italia, pentru conturile consolidate) si unele intreprinderi au ales sa utilizeze -partial sau total - respectivele standarde, in elaborarea situatiilor financiare (Elvetia, Germania).

Efectele indirecte se remarca prin acceptarea generala a multor idei ale standardelor internationale, atat in Europa, cat si in Japonia. Spre exemplu, in timpul negocierilor guvernamentale pentru directiva a saptea europeana, existenta IAS 3 referitor la contabilitatea grupurilor a reprezentat un punct de referinta. De asemenea, un numar relativ redus de reprezentanti ai tarilor europene participa la dezbaterile permanente in cadrul Consiliului pentru Standardele Internationale de Contabilitate. Toate acestea contribuie la intelegerea si eventuala atenuare a divergentelor de opinie.

Ultimul grup de tari include membrii fondatori ai Comitetului pentru Standardele Internationale de Contabilitate, respectiv Statele Unite, Marea Britanic, Australia, Africa de Sud si Olanda. Ideea publicarii unor informatii relevante, fidele, consolidate si auditate pentru pietele de capital este direct asociata cu aceste tari. Continutul multor standarde este asemanator sau chiar a fost influentat de practicile contabile din aceste tari. Influente exista si in sens invers: de exemplu, Marea Britanie a dezvoltat cadrul contabil conceptual dupa aparitia celui din Standardele Interna­tionale de Contabilitate. De asemenea, organismele de standardizare contabila din Marea Britanie, Canada sau Australia analizeaza atent Standardele Internationale relevante, inainte sa le adopte sau sa le modi­fice pe cele proprii.

In prezent, tendinta este clara: directivele europene specifice activitatii financiar-contabile se vor 'ajusta' conform prevederilor din Standardele Internationale de Contabilitate.

Sa vedem cum se va concretiza aceasta tendinta si in Romania.

Concluzii

Acest capitol a trecut in revista cauzele internationale care au condus la necesitatea aparitiei si dezvoltarii Standardelor Internationale de Contabilitate, precum si principalele obstacole care au trebuit infruntate.

De asemenea, au mai fost adordate rolul, obiectivele, strategiile si modul de organizare a Comitetului pentru Standardele Internationale de Contabilitate, etapele si regulile de elaborare si publicare a Standardelor Internationale de Contabilitate, importanta Comitetului pentru Intrepretari Contabile si impactul international al activitatii IASC.

Capitolul doi detaliaza coordonatele programului de armonizare contabila din Romania.