CONSIDERATII CU PRIVIRE LA BUGETELE DE VENITURI SI CHELTUIELI ALE UNITATILOR ADMINISTRATIV TERITORIALE, ORDONATORII DE CREDITE AI ACESTORA, COMPETENTE SI RESPONSABILITATI.
In conformitate cu prevederile Constitutiei Romaniei, bugetele locale ale comunelor, oraselor si judetelor sunt parte integranta din bugetul public national. Notiunea de bugete locale desemneaza bugetele de venituri si cheltuieli ale unitatilor administrativ-teritoriale cu personalitate juridica.
Resursele financiare ale unitatilor administrativ-teritoriale se constituie din:
Venituri proprii, formate din: impozite, taxe, contributii, alte varsaminte, alte venituri si cote defalcate din impozitul pe venit;
Sume defalcate din unel venituri ale bugetului de stat (TVA);
Subventii primite de la bugetul de stat si de la alte bugete;
Donatii si sponsorizari.
Elaborarea bugetelor locale este supusa cerintelor de "dimensionare" si repartizare a cheltuielilor publice locale, pe destinatii si ordonatori de credite, in concordanta cu atributiile ce revin autoritatilor administratiei publice locale si cu prioritatile stabilite de acestea, in vederea functionarii lor si in interesul comunitatii respective.
Trecerea de catre Guvern in administrarea si finantarea autoritatilor administratiei publice locale a unor cheltuieli publice, ca urmare a descentralizarii lor, si a altor cheltuieli publice noi, este efectuata prin lege, numai cu asigurarea resurselor financiare necesare realizarii acestora. La baza elaborarii, aprobarii si executiei bugetare stau principiile universalitatii, unicitatii, autonomiei locale, al echilibrului, al realitatii, al anualitatii, al transparentei si publicitatii dar si unele principii noi precum
cel al solidaritatii, proportionalitatii si principiul consultarii .
Competentele si raspunderea autoritatilor administratiei publice locale in ceea ce priveste finantele publice locale, se refera la:
elaborarea si aprobarea bugetelor locale la termenele stabilite;
stabilirea, incasarea si urmarirea impozitelor si taxelor locale, in conditiile legii;
urmarirea executiei bugetelor locale si rectificarea acestora pe parcursul intregului an bugetar, in conditii de echilibru bugetar;
stabilirea si urmarirea modului de prestare a serviciilor publice locale, inclusiv optiunea trecerii sau nu a acestor servicii in raspunderea unor agenti economici specializati sau servicii publice locale,urmarindu-se eficientizarea acestora in beneficiul cetatenilor;
administrarea eficienta a bunurilor din proprietatea publica sau privata a unitatilor administrativ-teritoriale;
angajarea de imprumuturi pe termen scurt, mediu si lung si urmarirea achitarii la scadenta a obligatiilor de plata rezultate din acestea;
administrarea resurselor financiare pe durata executiei bugetare, in conditii de eficienta;
stabilirea optiunilor si a prioritatilor in aprobarea si efectuarea cheltuielilor publice locale;
elaborarea, aprobarea, modificarea si urmarirea realizarii programelor de dezvoltare in perspectiva a unitatilor administrativ-teritoriale, ca baza a gestionarii bugetelor locale anuale;
organizarea si urmarirea efectuarii controlului financiar de gestiune asupra gestiunilor proprii, a gestiunilor institutiilor si serviciilor publice din subordinea consiliilor locale.
Potrivit legislatiei in vigoare, fiecare unitate administrativ-teritoriala
(comuna, oras, municipiu si judet), isi intocmeste bugetul local in conditii de autonomie. Intre unitatile administrativ teritoriale nu exista relatii de subordonare. Ordonatorii principali de credite elaboreaza si prezinta, o data cu proiectul anual al bugetului local, o prognoza a acestuia pe urmatorii 3 ani, precum si programul de investitii publice, detaliat pe obiective si pe ani de executie. Bugetele locale se aproba de catre consiliile locale (inclusiv Consiliul Judetean pentru bugetul sau propriu). Bugetele institutiilor si serviciilor publice sunt aprobate de asemenea de consiliile locale in functie de subordonarea acestora.
Evaluarea veniturilor si a cheltuielilor publice locale se efectueaza pe baza structurii clasificatiei indicatorilor privind finantele publice, elaborata de Ministerul Finantelor. Aceasta grupeaza intr-o ordine obligatorie si dupa criterii unitare, precis determinate, veniturile si cheltuielile atat in faza de elaborare si aprobare a bugetelor respective, cat si in faza de executie bugetara.
Clasificatia bugetara indeplineste rolul de schema organizatorica privita prin prisma previzionarii si executiei bugetare, fiind utilizata in mod obligatoriu pentru gruparea sistematica a veniturilor si cheltuielilor pe toate verigile sistemului bugetar. La venituri, criteriul de baza al clasificatiei trebuie sa fie natura acestora sau sursa lor de provenienta. O asemenea clasficiatie cuprinde capitole si subcapitole.
Pentru determinarea destinatiei stabilite prin bugetul local, cheltuielile prevazute in bugetele locale se aproba potrivit criteriului functional (capitole si subcapitole de cheltuieli pentru actiunile finantate din buget, respectiv autoritati executive, invatamant, sanatate, cultura, relige si actiuni privind activitatea sportiva si de tineret, asistenta sociala, etc.) si potrivit criteriului economic (clasificatia economica). In cadrul clasificatiei economice titlurile se refera la grupe mari de cheltuieli (cheltuieli de personal, prestari servicii, subventii, transferuri, investitii) iar o dezvoltare analitica a titlurilor de cheltuieli pe articole si alineate este necesara pentru reflectarea unitara in contabilitate a acestora, care indica felul cheltuielilor efectuate de catre unitatile administrativ teritoriale si institutiile publice din subordinea acestora. Prin urmare rezulta ca la baza contabilitatii analitice trebuie sa se afle clasificatia economica.
Clasificatia bugetara reprezinta un instrument tehnic de sistematizare, urmarire si control al realizarii veniturilor si efectuarii cheltuielilor. Pentru a-si atinge scopul, clasificatia bugetara trebuie sa fie simpla, concisa si clara. Clasificatia bugetara regrupeaza veniturile dupa natura si
provenienta, iar cheltuielile, dupa natura, si destinatie, ceea ce face posibile:
v cunoasterea exacta a veniturilor si cheltuielilor comunei;
v compararea in timp a evolutiei bugetului, ceea ce permite analiza in dinamica a veniturilor si cheltuielilor comunei;
v exercitarea controlului asupra intregului proces de executie bugetara si asigurarea disciplinei financiare;
v organizarea contabilitatii bugetare, inlesnind inregistrarea si preluarea datelor.
Structura veniturilor si cheltuielilor bugetelor locale este prevazuta in anexa distincta la legea bugetara anuala, clasificatia bugetara, in sine, neconstituind temei legal pentru incasarea veniturilor si efectuarea cheltuielilor. Acestea se includ in buget numai daca exista prevederi, autorizari legale. Se aplica principiul " nici un venit nu poate fi perceput si incasat si nici o cheltuiala nu poate fi efectuata daca legea nu prevede".
Procesul bugetar este definit ca un ansamblu de activitati si operatiuni integrate coerent si convergent referitoare la elaborarea proiectului de buget si la aprobarea acestuia, la executia bugetului,la incheierea si aprobarea contului de executie bugetara, precum si la controlul bugetar.
Elaborarea proiectelor bugetelor locale e supusa cerintelor de dimensionare a cheltuielilor bugetare in functie de prioritatile si necesitatile reale, corelat cu resursele bugetare posibil de mobilizat ale tuturor autoritatilor, serviciilor si institutiilor publice locale din fiecare unitate administrativ teritoriala. Subordonata acestor cerinte, elaborarea proiectelor de bugete locale incepe in etapele prevazute de normele metodologice ale Ministerului Finantelor Publice concomitent pentru fiecare unitate administrativ teritoriala precum si pentru fiecare institutie si serviciu public de interes local, aflat in relatie cu bugetul localitatii in care isi are sediul. Operatiunile specifice de elaborare a bugetelor locale sunt cele de fundamentare a veniturilor si cheltuielilor in corelatia pretinsa de cerinta echilibrului bugetar. Fundamentarea veniturilor bugetelor locale se realizeaza cu ajutorul datelor din evidentele fiscale ale primariilor pentru impozitele, taxele locale si celelalte venituri ale bugetelor locale potrivit legii tinandu-se seama si de faptul ca unitatile administrativ teritoriale mai primesc pentru echilibrarea bugetelor respective cote si sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat (cote defalcate din impozitul pe venit, sume defalcate din TVA). Cuantumul acestora din urma este stabilit potrivit unor criterii aprobate prin legea finantelor publice locale si este comunicat de Directiile Generale ale Finantelor Publice judetene. O parte din sumele defalcate ce se aloca de la bugetul de stat bugetelor locale se utilizeaza pentru anumite destinatii stipulate in legea bugetara anuala fapt pentru care in elaborarea bugetului trebuie sa se tina seama de acest lucru si sa se asigure corelatia necesara.
De asemenea bugetele locale mai pot primi prin intermediul unor ministere subventii de la bugetul de stat pentru realizarea unor obiective de investitii (drumuri, alimentare cu apa, s.a.) fapt pentru care si aceste subventii se includ ca atare la venituri concomitent cu includerea la cheltuieli (dupa natura obiectivului finantat) a acestora.
Sumele aprobate in bugetele locale, in functie de institutiile si serviciile publice de interes local, reprezentand limita maxima pana la care se pot angaja si efectua cheltuieli, poarta denumirea de credite bugetare. Dreptul de a utiliza creditele bugetare este acordat prin lege numai conducatorilor unitatilor administrativ-teritoriale, institutiilor si serviciilor publice de interes local, care in aceasta calitate, poarta denumirea de ordonatori de credite. In cadrul bugetelor locale deosebim ordonatori principali de credite, ordonatori secundari si tertiari.
Ordonatorii principali de credite ai bugetelor locale sunt presedintii consiliilor judetene si primarii comunelor, oraselor si municipiilor. Ordonatorii principali de credite repartizeaza creditele bugetare aprobate prin bugetele locale pe unitati ierarhic inferioare, in raport cu sarcinile acestora, cuprinse in bugetele respective, si aproba efectuarea cheltuielilor din bugetele proprii cu respectarea dispozitiilor legale.
Conducatorii institutiilor sau serviciilor publice din subordinea fiecarui consiliu local sunt ordonatori de credite secundari sau tertiari.
Ordonatorii secundari de credite repartizeaza creditele bugetare aprobate pe unitati ierarhic inferioare, ai caror conducatori sunt ordonatori tertiari de credite si aproba efectuarea cheltuielilor din bugetele proprii cu respectarea dispozitiilor legale. Ordonatorii tertiari de credite utilizeaza creditele bugetare repartizate numai pentru nevoile unitatilor pe care le conduc, potrivit prevederilor din bugetele aprobate.
Ordonatorii de credite au obligatia de a angaja si de a utiliza creditele bugetare numai in limita prevederilor si destinatiilor aprobate, pentru cheltuieli strict legate de activitatea institutiilor sau a serviciilor publice respective, in concordanta cu respectarea dispozitiilor legale, care reglementeaza efectuarea cheltuielilor respective.
Ordonatorii de credite au raspunderi referitoare la:
elaborarea proiectului de buget propriu;
urmarirea modului de incasare a veniturilor;
necesitatea, oportunitatea si legalitatea angajarii si utilizarii creditelor bugetare in limita si cu destinatia aprobata prin bugetul propriu;
integritatea bunurilor aflate in administrare;
organizarea si tinerea la zi a contabilitatii si prezentarea la termen a bilanturilor contabile si a conturilor de executie bugetara.
Angajarea cheltuielilor din credite bugetare aprobate in buget se
dispune de catre ordonatorul de credite si se efectueaza numai cu viza prealabila de control financiar preventiv intern, care atesta respectarea dispozitiilor legale, incadrarea in creditele bugetare aprobate si in destinatia acestora.
Efectuarea cheltuielilor bugetare se face numai pe baza de documente justificative, care sa confirme angajamentele contractuale sau din conventii, primirea bunurilor materiale, prestarea serviciilor, executarea de lucrari, plata salariilor si a altor drepturi banesti, plata obligatiilor bugetare si alte obligatii.
Organele financiar-contabile din cadrul primariilor comunale au un rol deosebit in organizarea contabilitatii privind executia bugetului comunal, a mijloacelor extrabugetare si a fondurilor cu destinatie speciala, legal constituite, in vederea asigurarii integritatii patrimoniului public si privat al comunei. In acest sens, primariile comunale au prevazut, in schema compartimentului financiar-contabil.
De asemenea, alaturi de celelalte organe ale primariilor comunale, organele financiar-contabile raspund de respectare disciplinei financiare si bugetare privind utilizarea eficienta a fondurilor alocate.
Politica de confidentialitate |
.com | Copyright ©
2024 - Toate drepturile rezervate. Toate documentele au caracter informativ cu scop educational. |
Personaje din literatura |
Baltagul – caracterizarea personajelor |
Caracterizare Alexandru Lapusneanul |
Caracterizarea lui Gavilescu |
Caracterizarea personajelor negative din basmul |
Tehnica si mecanica |
Cuplaje - definitii. notatii. exemple. repere istorice. |
Actionare macara |
Reprezentarea si cotarea filetelor |
Geografie |
Turismul pe terra |
Vulcanii Și mediul |
Padurile pe terra si industrializarea lemnului |
Termeni si conditii |
Contact |
Creeaza si tu |