CONTABILITATEA DECONTARILOR CU BUGETUL STATULUI, A FONDURILOR SPECIALE Sl A OPERATIILOR ASIMILATE

CONTABILITATEA DECONTARILOR CU BUGETUL STATULUI, A FONDURILOR SPECIALE Sl A OPERATIILOR ASIMILATE

1. Generalitati

Derularea activitatilor economice a firmelor genereaza datorii si creante fata de bugetul statului si fata de alte organisme publice.

Datoriile fiscale se concretizeaza in impozite, taxe si contributii. Acestea se pot clasifica dupa cum urmeaza:

impozite directe, suportate direct de catre platitori si anume:

impozitul pe profit;

impozitul pe veniturile microintreprinderilor;

impozitul pe veniturile de natura salariilor;

impozitul pe dividende;

impozite si taxe locale: impozitul pe cladiri, pe terenuri, pe venitul agricol, taxa pentru mijloacele de transport, taxa pentru utilizarea mijloacelor de publicitate, afisaj si reclama, taxa pentru eliberarea certificatelor, avizelor si autorizatiilor, impozitul pe spectacole, taxa hoteliera etc;

fondurile speciale: fondul special pentru dezvoltarea sistemului energetic, pentru produse petroliere, fondul de protejare a asiguratilor. Fondul de protectie a victimelor, fondul cinematografic national, fondul special al drumurilor publice, fondul cultural national etc.

impozite indirecte, incluse in preturile bunurilor si tarifele serviciilor si anume:

taxa pe valoarea adaugata;

accize;

taxe vamale;

taxe pentru jocuri de noroc;

taxe pentru eliberarea de licente, autorizatii de functionare etc.

Creantele fiscale care apar in urma relatiilor cu bugetul statului se concretizeaza in subventii de primit si varsaminte virate in plus.

2. Contabilitatea impozitului pe profit/venit

2.1. Generalitati

Platitori de impozit pe profit sunt:

persoanele juridice romane(companii nationale, societati nationale, regii autonome, societati comerciale, societati agicole, institutii financiare si institutii de credit, etc);

persoanele juridice straine care desfasoara activitate prin intermediul unui sediu permanent in Romania;

persoanele juridice straine si persoanele fizice nerezidente care desfasoara activitate in Romania intr-o asociere fara personalitate juridica;

persoanele juridice straine care realizeaza venituri din/sau in legatura cu proprietati imobiliare situate in Romania sau din vanzarea/cesionarea titlurilor de participare detinute la o persoana juridica romana;

persoanele fizice Rezidente asociate cu persoane juridice romane, pentru veniturile realizate atat in Romania cat si in strainatate din asocieri fara personalitate juridica; in acest caz, impozitul datorat de persoana fizica se calculeaza, se retine si se varsa de catre persoana juridica romana.

Contribuabili neplatitori de impozit pe profit:

trezoreria statului si institutiile publice;

persoanele juridice romane care platesc impozitul pe veniturile microintreprinderilor;

institutii publice;

fundatiile romane;

cultele religioase, pentru veniturile obtinute din activitati economice care sunt utilizate pentru sustinerea activitatilor cu scop caritabil;

cultele religioase, pentru veniturile obtinute din producerea si valorificarea obiectelor si produselor necesare activitatii de cult, potrivit legii, si pentru veniturile obtinute din chirii, cu conditia ca sumele respective sa fie utilizate, in anul curent sau in anii urmatori, pentru intretinerea si functionarea unitatilor de cult, pentru lucrarile de constructie, de reparatie si de consolidare a lacasurilor de cult si a cladirilor ecleziastice, pentru invatamant si pentru actiuni specifice cultelor religioase, inclusiv veniturile din despagubiri sub forma baneasca, obtinute ca urmare a masurilor reparatorii prevazute de legile privind reconstituirea dreptului de proprietate;

institutiile de invatamant particular acreditate, precum si cele autorizate, pentru veniturile utilizate, in anul curent sau in anii urmatori, potrivit Legii invatamantului nr. 84/1995, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare si Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 174/2001 privind unele masuri pentru imbunatatirea finantarii invatamantului superior, cu modificarile ulterioare;

asociatiile de proprietari constituite ca persoane juridice si asociatiile de locatari recunoscute ca asociatii de proprietari, potrivit Legii locuintei nr. 114/1996, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, pentru veniturile obtinute din activitati economice si care sunt sau urmeaza a fi utilizate pentru imbunatatirea utilitatilor si a eficientei cladirii, pentru intretinerea si repararea proprietatii comune;

Fondul de garantare a depozitelor in sistemul bancar, constituit potrivit legii;

Fondul de compensare a investitorilor, infiintat potrivit legii;

Banca Nationala a Romaniei;

Organizatii nonprofit, organizatiile sindicale si organizatiile patleiale pentru tipurile de activitati precizate de lege.

Stabilirea bazei de calcul a impozitului pe profit

Veniturile si cheltuielile care se iau in calcul la stabilirea profitului impozabil sunt cele inregistrate in contabilitate, potrivit reglementarilor contabile in vigoare date in baza Legii contabilitatii nr. 82/1991, republicata, precum si orice alte elemente similare veniturilor si cheltuielilor.

Diferenta dintre veniturile realizate din orice sursa si cheltuielile efectuate pentru realizarea acestora in cadrul unui an fiscal reprezinta rezultatul contabil. Acesta se poate concretiza in profit contabil brut, ceea ce evidentiaza depasirea volumului cheltuielilor de cel al veniturilor sau se poate materializa intr-o pierdere contabila bruta in situatia inversa (adica volumul veniturilor este depasit de cel al cheltuielilor).

Rezultatul contabil corectat cu cheltuielile nedeductibile fiscal si cu deducerile fiscale permite determinarea rezultatului impozabil (fiscal) sau a bazei impozabile (asieta) pentru impozitul pe profit. Deci:

Rezultatul impozabil = Rezultatul contabil + Cheltuielile nedeductibile fiscal - Deduceri fiscale

Cheltuielile nedeductibile la determinarea impozitului pe profit sunt:

cheltuielile proprii ale contribuabilului cu impozitul pe profit datorat, inclusiv cele reprezentand diferente din anii precedenti sau din anul curent, precum si impozitele pe profit sau pe venit platite in strainatate. Sunt nedeductibile si cheltuielile cu impozitele neretinute la sursa in numele persoanelor fizice si juridice nerezidente, pentru veniturile realizate din Romania;

amenzile, dobanzile, majorarile de intarziere, confiscarile si penalitatile de intarziere datorate catre autoritatile romane, potrivit prevederilor legale (cele datorate catre autoritati straine sau in cadrul contractelor economice incheiate cu persoane nerezidente si/sau autoritati straine sunt deductibile, cu exceptia celor al caror regim este reglementat prin conventii de evitare a dublei impuneri);

cheltuielile privind bunurile de natura stocurilor sau a activelor corporale constatate lipsa din gestiune ori degradate, neimputabile, pentru care nu au fost incheiate contracte de asigurare, precum si taxa pe valoarea adaugata aferenta, daca aceasta este datorata potrivit prevederilor legale;

cheltuielile cu taxa pe valoarea adaugata aferenta bunurilor acordate salariatilor sub forma unor avantaje in natura, daca valoarea acestora nu a fost impozitata prin retinere la sursa;

cheltuielile facute in favoarea actionarilor sau asociatilor, altele decat cele generate de plati pentru bunurile livrate sau serviciile prestate contribuabilului, la pretul de piata pentru aceste bunuri sau servicii;

cheltuielile inregistrate in contabilitate, care nu au la baza un document justificativ, potrivit legii, prin care sa se faca dovada efectuarii operatiunii sau intrarii in gestiune, dupa caz, potrivit normelor;

cheltuielile inregistrate de societatile agricole, constituite in baza legii, pentru dreptul de folosinta al terenului agricol adus de membrii asociati, peste cota de distributie din productia realizata din folosinta acestuia, prevazuta in contractul de societate sau asociere;

cheltuielile determinate de diferentele nefavorabile de valoare a titlurilor de participare la persoanele juridice la care se detin participatii, precum si de diferentele nefavorabile de valoare aferente obligatiunilor emise pe termen lung, cu exceptia celor determinate de vanzarea-cesionarea acestora;

cheltuielile aferente veniturilor neimpozabile, cu exceptia celor din anularea cheltuielilor pentru care nu s-a aprobat deducere (venituri din anularea provizioanelor);

cheltuielile cu contributiile platite peste limitele stabilite sau care nu sunt reglementate prin acte normative;

cheltuielile cu primele de asigurare platite de angajator, in numele angajatului, care nu sunt incluse in veniturile salariale ale angajatului;

alte cheltuieli salariale si/sau asimilate acestora, care nu sunt impozitate la angajat, cu exceptia celor prevazute de prevederile legale;

cheltuielile cu serviciile de management, consultanta, asistenta sau alte prestari de servicii, pentru care contribuabilii nu pot justifica necesitatea prestarii acestora in scopul desfasurarii activitatii proprii si pentru care nu sunt incheiate contracte;

cheltuielile cu primele de asigurare care nu privesc activele contribuabilului, precum si cele care nu sunt aferente obiectului de activitate, cu exceptia celor care privesc bunurile reprezentand garantie bancara pentru creditele utilizate in desfasurarea activitatii pentru care este autorizat contribuabilul sau utilizate in cadrul unor contracte de inchiriere sau de leasing, potrivit clauzelor contractuale;

pierderile inregistrate la scoaterea din evidenta a creantelor incerte sau in litigiu neincasate, pentru partea neacoperita de provizion sau in alte situatii. In aceasta situatie, contribuabilii, care scot in evidenta clientii neincasati, sunt obligati sa comunice in scris acestora scoaterea din evidenta a creantelor respective, in vederea recalcularii profitului impozabil la persoana debitoare, dupa caz;

cheltuielile de sponsorizare si/sau mecenat efectuate potrivit legii. Acestea nu sunt considerate speze, deoarece ele scad impozitul pe profit datorat sumelor aferente, daca sunt indeplinite cumulativ 2 conditii:

sunt in limita a 3 ‰ din cifra de afaceri;

nu depasesc mai mult de 20% din impozitul pe profit datorat.

In aceleasi limite se incadreaza si cheltuielile de sponsorizare a bibliotecilor de drept public, in scopul constructiei de localuri, a dotarilor, achizitiilor de tehnologie a informatiei si de documente specifice, finantarii programelor de formare continua a bibliotecilor, schimburilor de specialisti, a burselor de specializare, a participarii la congrese internationale.

Alaturi de cheltuielile mentionate anterior care nu sunt deductibile fiscal, coexista cheltuieli a caror deductibilitate este limitata si anume:

• cheltuielile de protocol in limita unei cote de 2 % aplicata asupra diferentei rezultate dintre totalul veniturilor impozabile si totalul cheltuielilor aferente veniturilor impozabile, altele decat cheltuielile de protocol si cheltuielile cu impozitul pe profit;

suma cheltuielilor cu indemnizatia de deplasare acordata salariatilor pentru deplasari in Romania si in strainatate, in limita a de 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru institutiile publice, in cazul in care contribuabilul realizeaza profit in exercitiul curent si/sau din anii precedenti;

cheltuielile sociale, in limita unei cote de pana la 2 %, aplicata asupra fondului de salarii realizat. Intra sub incidenta acestei limite cu prioritate ajutoarele pentru nastere, ajutoarele pentru inmormantare, ajutoarele pentru boli grave sau incurabile si protezele, precum si cheltuielile pentru functionarea corespunzatoare a unor activitati sau unitati aflate in administrarea contribuabililor: gradinite, crese, servicii de sanatate acordate in cazul bolilor profesionale si ale accidentelor de munca pana la internarea intr-o unitate sanitara, muzee, biblioteci, cantine, baze sportive, cluburi, camine de nefamilisti, precum si pentru scolile pe care le au sub patleiaj. In cadrul acestei limite pot fi deduse si cheltuielile reprezentand: transportul la si de la locul de munca al salariatilor, cadouri in bani sau in natura oferite copiilor minori ai salariatilor, cadouri in bani sau in natura acordate salariatelor, costul prestatiilor pentru tratament si odihna pentru salariatii proprii si pentru membrii de familie ai acestora, inclusiv transportul, ajutoare pentru salariatii care au suferit pierderi in gospodarie si contributia la fondurile de interventie ale asociatiei profesionale a minerilor, ajutorarea copiilor din scoli si centre de plasament;

• perisabilitatile, in limitele stabilite de organele de specialitate ale administratiei centrale, impreuna cu institutiile de specialitate, cu avizul Ministerului Finantelor Publice;

cheltuielile reprezentand tichetele de masa acordate de angajatori, in limita prevederilor legii anuale a bugetului de stat;

cheltuielile cu taxele si cotizatiile catre organizatiile neguvernamentale sau asociatiile profesionale, in limita echivalentului in lei a 2.000 euro anual;

cheltuielile cu provizioane si rezerve, in limita legala prevazuta;

cheltuielile cu dobanda si diferentele de curs valutar, in limita legala prevazuta (daca gradul de indatorare a capitalului este peste unu, respectiv trei, spezele cu dobanzile si cu pierderea neta din diferentele de curs valutar sunt nedeductibile, ele reportandu-se in perioada urmatoare, pana la deductibilitatea lor integrala);

• amortizarea, in limita legala prevazuta;

cheltuielile efectuate in numele unui angajat, la schemele facultative de pensii ocupationale, in limita stabilita potrivit legii;

cheltuielile cu primele de asigurare private de sanatate, in limita stabilita potrivit legii;

cheltuielile pentru functionarea, intretinerea si repararea locuintelor de serviciu situate in localitatea unde se afla sediul social sau unde societatea are sedii secundare, deductibile in limita corespunzatoare suprafetelor construite prevazute de legea locuintei, care se majoreaza din punct de vedere fiscal cu 10 %. Diferenta nedeductibila trebuie recuperata de la beneficiari, respectiv chiriasi/locatari;

cheltuielile de functionare, intretinere si reparatii aferente unui sediu aflat in locuinta proprietate personala a unei persoane fizice, folosita si in scop personal, deductibile in limita corespunzatoare suprafetelor puse la dispozitia societatii in baza contractelor incheiate intre parti, in acest scop;

cheltuielile de functionare, intretinere si reparatii aferente autoturismelor folosite de angajatii cu functii de conducere si de administrare ai persoanei juridice, deductibile limitat la cel mult un singur autoturism aferent fiecarei persoane fizice cu astfel de atributii.

Deducerile fiscale sunt veniturile neimpozabile care diminueaza rezultatul fiscal. Acestea sunt:

dividendele primite de la o persoana juridica romana. Sunt, de asemenea, neimpozabile, dupa data aderarii Romaniei la Uniunea Europeana, dividendele primite de la o persoana juridica straina, din statele Comunitatii Europene, daca persoana juridica romana detine minimum 25 % din titlurile de participare la persoana juridica straina, pe o perioada neintrerupta de cel putin 2 ani, care se incheie la data platii dividendului;

diferentele favorabile de valoare a titlurilor de participare, inregistrate ca urmare a incorporarii rezervelor, beneficiilor sau primelor de emisiune la persoanele juridice la care se detin titluri de participare, precum si diferentele de evaluare a investitiilor financiare pe termen lung. Acestea sunt impozabile la data transmiterii cu titlu gratuit, a cesionarii, a retragerii titlurilor de participare, precum si la data retragerii capitalului social la persoana juridica la care se detin titlurile de participare;

veniturile din anularea obligatiilor unei persoane juridice, daca obligatiile se anuleaza in schimbul titlurilor de participare la respectiva persoana juridica;

veniturile din anularea cheltuielilor pentru care nu s-a acordat deducere, veniturile din reducerea sau anularea provizioanelor pentru care nu s-a acordat deducere, precum si veniturile din recuperarea cheltuielilor nedeductibile;

veniturile neimpozabile, prevazute expres in acorduri si memorandumuri aprobate prin acte normative.

In plus, avem urmatoarele venituri neimpozabile la calculul profitului impozabil pana la data de 31 decembrie 2006:

veniturile realizate din activitatile desfasurate pentru obiectivul Centrala Nuclearoelectrica Cernavoda - Unitatea 2, pana la punerea in functiune a acestuia;

veniturile realizate din aplicarea unei inventii brevetate in Romania, inclusiv din fabricarea produsului sau aplicarea procesului, pe o perioada de 5 ani de la prima aplicare, calculati de la data inceperii aplicarii si cuprinsi in perioada de valabilitate a brevetului, potrivit legii;

veniturile realizate din practicarea apiculturii.

Pentru determinarea impozitului pe profit, contribuabilii trebuie sa intocmeasca Registrul de evidenta fiscala, intr-un singur exemplar. Acesta are cel putin 100 file tinut in forma scrisa sau electleiica.

In general, veniturile si cheltuielile apar in structura bazei de impozitare in exercitiul in care se executa, dar sunt si situatii de constatare de erori care genereaza venituri sau cheltuieli atat in contabilitate, cat si in declaratia fiscala, astfel:

Veniturile si cheltuielile inregistrate eleiat sau omise se corecteaza prin ajustarea profitului impozabil al perioadei fiscale careia ii apartine. In cazul in care contribuabilul constata ca dupa depunerea declaratiei anuale un element de venit sau de cheltuiala a fost omis ori a fost inregistrat eleiat, contribuabilul este obligat sa depuna declaratia rectificativa pentru anul fiscal respectiv. Daca in urma efectuarii acestei corectii rezulta o suma suplimentara de plata a impozitului pe profit, atunci pentru aceasta suma se datoreaza dobanzi si penalitati de intarziere conform legislatiei in vigoare.

In contabilitate, eroarea se corecteaza pe seama rezultatului reportat(cont 117) in vederea respectarii principiului independentei exercitiului. Daca legislatia contabila o permite se poate inregistra si pe seama rezultatului curent.

Cota principala de impozit pe profit care se aplica asupra profitului impozabil este de 16 %[1], cu urmatoarele exceptii:

contribuabilii care desfasoara activitati de natura barurilor de noapte, cluburilor de noapte, discotecilor, cazinourilor sau padurilor sportive, inclusiv persoanele juridice care realizeaza venituri in baza unui contract de asociere, si la care impozitul pe profit datorat pentru activitatile prevazute este mai mic decat 5 % din veniturile respective sunt obligati la plata unui impozit de 5 % aplicat acestor venituri realizate;

daca castigurile rezultate din vanzarea-cesionarea proprietatilor imobiliare situate in Romania si a titlurilor de participare detinute la o persoana juridica romana depasesc pierderile rezultate dintr-o astfel de vanzare-cesionare, atunci impozitul pe profit se stabileste prin aplicarea unei cote de 10 % la diferenta rezultata;

in cazul persoanelor juridice care au obtinut, inainte de 1 iulie 2003, certificatul permanent de investitor in zona defavorizata, scutirea de impozit pe profitul aferent investitiilor noi se aplica in continuare pe perioada existentei zonei defavorizate;

contribuabilii care au efectuat cheltuieli cu investitii inainte de 1 iulie 2002, potrivit Ordonantei Guvernului nr. 27/1996 privind acordarea de facilitati persoanelor care domiciliaza sau lucreaza in unele localitati din Muntii Apuseni si in Rezervatia Biosferei „Delta Dunarii”, republicata, cu modificarile ulterioare, si care continua investitiile conform ordonantei mentionate, beneficiaza in continuare de deducerea din profitul impozabil a cheltuielilor distinct evidentiate, tacute cu investitiile respective, fara a depasi data de 31 decembrie 2006;

contribuabilii care isi desfasoara activitatea in zona libera pe baza de licenta si care pana la data de 1 iulie 2002 au realizat investitii in zona libera, in active corporale amortizabile utilizate in industria prelucratoare, in valoare de cel putin 1.000.000 dolari S.U.A., beneficiaza de scutire de la plata impozitului pe profit, in continuare, pana la data de 31 decembrie 2006 (cu exceptia cazului de modificare a actionariatului in proportie de mai mult de 25% din numarul actionarilor, pe parcursul unui an calendaristic);

contribuabilii care obtin venituri din activitati desfasurate pe baza de licenta intr-o zona libera au obligatia de a plati impozit pe profit in cota de 5 % pentru profitul impozabil care corespunde acestor venituri, pana la data de 31 decembrie 2004;

unitatile protejate destinate persoanelor cu handicap sunt scutite de la plata impozitului pe profit daca minimum 75 % din sumele obtinute prin scutire se reinvestesc in vederea achizitiei de echipament tehnologic, masini, utilaje, instalatii si/sau pentru amenajarea locurilor de munca protejate (scutirea de la plata impozitului pe profit se aplica pana la data de 31 decembrie 2006);

contribuabilii direct implicati in productia de filme cinematografice, inscrisi ca atare in Registrul cinematografic, beneficiaza, pana la data de 31 decembrie 2006, de:

• scutirea de la plata impozitului pe profit a cotei-parti din profitul brut reinvestit in domeniul cinematografiei;

• reducerea impozitului pe profit in proportie de 20 %, in cazul in care se creeaza noi locuri de munca si se asigura cresterea numarului scriptic de angajati cu cel putin 10 % fata de anul financiar precedent.

Tot in sfera impozitului pe profit, modificarile aduse la Codul fiscal se refera la:

eliminarea conditionarii deductibilitatii cheltuielilor de marketing, promovarea de piete existente sau noi, de realizarea de profit in anul curent si/sau precedent;

extinderea deducerii provizioanelor si pentru creantele neincasate inregistrate pana la 1 ianuarie 2004, in limita unui procent de 25% incepand de la 1 ianuarie 2005 si 30% pentru 2006;

eliminarea cheltuielilor privind transportul la si de la locul de munca al salariatilor din cadrul limitei de 2% aplicata la fondul de salarii;

preluarea limitelor fiscale inserate deja in reglementarile legale pentru cheltuielile efectuate pentru angajati la schemele facultative de pensii ocupationale, precum si pentru spezele cu primele de asigurare private de sanatate (ambele in limita a 200 euro).

Calcularea impozitului pe profit

Calculul si determinarea impozitului pe profit se realizeaza trimestrial, dupa parcurgerea urmatoarelor etape:

determinarea rezultatului contabil, cumulat de la inceputul anului (RCC) astfel:

RCC = total venituri cumulate - total cheltuieli cumulate

calcularea rezultatului impozabil, cumulat de la inceputul anului (RIC) astfel:

RIC = RCC + cheltuielile nedeductibile fiscal - deducerile fiscale – pierderea fiscala din anii precedenti

determinarea impozitului pe profitul datorat, cumulat de la inceputul anului pana la finele trimestrului pentru care se face calculul (IPC):

IPC = RIC × cota de impozit pe profit

determinarea impozitului pe profit aferent trimestrului pentru care se face calculul (IPT):

IPT = IPC - impozit pe profit datorat pe cumulat la finele trimestrului precedent

Fluctuatia rezultatului impozabil de la un trimestru la altul face ca diferenta trimestriala referitoare la impozitul pe profit sa poata fi:

pozitiva (daca in trimestrul respectiv s-a realizat profit);

negativa (daca in trimestrul respectiv s-a realizat pierdere).

Daca la finele exercitiului financiar rezultatul impozabil determinat este negativ, acesta reprezinta de fapt pierderea fiscala, care se va recupera din profiturile impozabile ale celor 5 exercitii viitoare.

Pierderea fiscala din anii precedenti se acopera trimestrial, din profitul fiscal, cu ocazia determinarii si inregistrarii impozitului pe profit. Pierderile contabile din anii precedenti se acopera numai la finele exercitiului financiar, cu ocazia repartizarii anuale a profitului contabil net.

Contribuabilii au obligatia de a plati impozitul pe profit trimestrial, pana la data de 25 inclusiv a primei luni urmatoare trimestrului pentru care se calculeaza impozitul, cu urmatoarele exceptii:

Banca Nationala a Romaniei, societatile comerciale bancare, persoane juridice romane, si sucursalele din Romania ale bancilor, persoane juridice straine, au obligatia de a plati impozitul pe profit lunar, pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare celei pentru care se calculeaza impozitul;

organizatiile nonprofit au obligatia de a plati impozitul pe profit anual, pana la data de 15 februarie inclusiv a anului urmator celui pentru care se calculeaza impozitul;

contribuabilii care obtin venituri majoritare din cultura cerealelor si plantelor tehnice, pomicultura si viticultura au obligatia de a plati impozitul pe profit anual, pana la data de 15 februarie inclusiv a anului urmator celui pentru care se calculeaza impozitul.

Plata cu intarziere a impozitului pe profit atrage achitarea unor majorari si/sau penalitati de intarziere. Acestea se determina in functie de suma datorata, numarul de zile de intarziere si cota de penalizare stabilita de reglementarile legale in vigoare. Calculul si plata impozitului pe profit se evidentiaza si in declaratiile depuse de catre agentii economici platitori pentru acest impozit direct.

Contribuabilii care au definitivat pana la data de 15 februarie inchiderea exercitiului financiar anterior depun declaratia anuala de impozit pe profit si platesc impozitul pe profit aferent anului fiscal incheiat pana la data de 15 februarie inclusiv a anului urmator. Restul contribuabililor vor depune aceste declaratii pana termenul legal stabilit (de obicei 31 martie).

Persoanele juridice care inceteaza sa existe au obligatia sa depuna declaratia de impunere si sa plateasca impozitul pe profit cu 10 zile inainte de data inregistrarii incetarii existentei persoanei juridice la Registrul Comertului.

Impozitul pe veniturile microintreprinderilor

O microintreprindere[2] este persoana juridica romana care indeplineste (la data de 31 decembrie a anului fiscal precedent) cumulativ urmatoarele conditii:

obiectul propriu de activitate include productia de bunuri materiale, prestarea de servicii si/sau comertul;

are de la 1 la 9 salariati inclusiv;

a realizat venituri ce nu au depasit echivalentul in lei a 100.000 €;

capitalul social este detinut de alte persoane, altele decat statul, autoritatile locale si institutiile publice.

Platitoare de impozit pe venit, microintreprinderile organizeaza si conduc contabilitatea potrivit reglementarilor contabile in vigoare[3]. Impozitul se calculeaza prin aplicarea procentului de 3% asupra sumei totale a veniturilor trimestriale, evidentiate in conturile din clasa a 7-a „Conturi de venituri”, cu exceptia celor inregistrate in conturile 711 „Variatia stocurilor”, 721 „Venituri din productia de imobilizari necorporale”, 722 „Venituri din productia de imobilizari corporale”, 7584 „Venituri din subventiile pentru investitii”, 781 „Venituri din provizioane privind activitatea de exploatare” si 786 „Venituri financiare din provizioane”, deoarece ele echilibreaza cheltuielile efectuate anterior, iara a reprezenta venituri efective. Impozitul de venit datorat se poate diminua daca microintreprinderile achizitioneaza case de marcat, prin deducerea valorii de achizitie (pe baza de document justificativ) a acestora din baza impozabila, in trimestrul punerii lor in functiune. Plata impozitului se realizeaza trimestrial, pana la data de 25, inclusiv, a primei luni din trimestrul urmator.

2.2. Conturi utilizate

Decontarile privind impozitul pe profit/venit se reflecta contabil cu ajutorul contului 444 „Impozit pe profit/venit”.

Contul 441 „Impozit pe profit/venit” care dupa continutul economic este un cont de datorii fiscale, dar dupa functia contabila este un cont bifunctional. Se crediteaza cu impozitul pe profit/venit datorat bugetului de stat/bugetelor locale. Se debiteaza cu impozitul pe profit/venit achitat sau anulat. Soldul creditor arata impozitul pe profit/venit datorat. Soldul debitor arata impozitul pe profit/venit varsat in plus. Alte conturi de cheltuieli specifice pentru inregistrarea impozitului pe profit/venit sunt 691 „Cheltuieli cu impozitul pe profit” si 698 „Alte cheltuieli cu impozitele care nu apar in elementele de mai sus”.

2.3. Operatii contabile

1. In trimestrul I al exercitiului financiar 200N s-au inregistrat in contabilitate urmatoarele cheltuieli si venituri:

cheltuieli cu materiile prime: 1.000 LEI

cheltuieli cu materialele auxiliare: 1.200 LEI

cheltuieli privind alte materiale consumabile: 1.500 LEI

cheltuieli privind marfurile: 20.000 LEI

cheltuieli de reclama (pe baza de contract scris): 500 LEI

cheltuieli de sponsorizare: 50 LEI

cheltuieli privind penalitatile de intarziere: 80 LEI

venituri din vanzarea marfurilor: 60.000 LEI

-venituri din activitati diverse: 15.000 LEI

venituri din titluri de participare: 400 LEI

Pierderea fiscala din exercitiul precedent este de 287,54 LEI

Determinarea rezultatului impozabil:

Rezultatul impozabil = Rezultatul contabil + Cheltuielile nedeductibile fiscal -

- Deduceri fiscale

Rezultatul contabil = Total venituri - Total cheltuieli = 75.400 – 24.330 = = 51.070

Cheltuieli nedeductibile fiscal = 50 + 80 = 130

Deduceri fiscale = 400 + 287,54 = 687,54

Rezultatul impozabil = 51.070 + 130 - 687,54 = 50.512,46

Calcularea impozitului pe profit datorat pe trimestrul I:

inregistrarea impozitului pe profit datorat pe trimestrul I:

inregistrarea achitarii cu ordin de plata bancar a impozitului pe profit datorat (pana la data de 25 aprilie 200N):

3. Contabilitatea taxei pe valoarea adaugata

3.1. Generalitati

Potrivit clasificatiei bugetare, taxa pe valoarea adaugata este un impozit indirect care se datoreaza bugetului de stat. TVA actioneaza pe principiul deductibilitatii.

La nivel microeconomic, valoarea adaugata este un indicator care permite evaluarea valorii nou create de intreprindere prin activitatea sa si, implicit a puterii economice a acesteia.

Astfel, TVA poate fi definita ca diferenta intre valoarea bunurilor si serviciilor realizate de intreprindere si a bunurilor utilizate pentru obtinerea lor.

Cine intra sub incidenta TVA? → Persoane fizice si juridice

De ce platesc?  → Desfasoara activitati si operatiuni impozabile

Cine stabileste regimul fiscal al TVA?  → Legislatia fiscala(Codul fiscal)

Sfera de aplicare(sau carui tip de persoane se adreseaza si ce fel de activitati se impoziteaza

In sfera de aplicare a taxei pe valoarea adaugata se cuprind operatiunile care indeplinesc cumulativ urmatoarele conditii:

constituie o livrare de bunuri sau o prestare de servicii efectuate cu plata;

locul de livrare a bunurilor sau de prestare a serviciilor este considerat a fi in Romania;

livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor este realizata de o persoana impozabila;

livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor sa rezulte dintr-o activitate economica.

In sfera de aplicare a taxei pe valoarea adaugata se cuprinde si importul de bunuri.

Operatiunile impozabile cuprinse in sfera de aplicare a taxei pe valoarea adaugata se clasifica din punct de vedere al regimului de impozitare astfel:

A. Operatiuni impozabile sau taxabile, pentru care se aplica cota standard sau redusa.

Principalele operatiuni taxabile sau impozabile sunt:

livrari de bunuri corporale si necorporale, cum ar fi: imobilizari corporale, imobilizari necorporale si stocuri;

prestari de servicii; reparatii, transport, lucrari de constructii, inchirieri, activitati de intermediere, de publicitate, Consulting, de studii, cercetari si expertize etc;

importul de bunuri si servicii.

B. Operatiuni scutite cu drept de deducere, pentru care nu se datoreaza taxa pe valoarea adaugata, dar este permisa deducerea taxei pe valoarea adaugata datorate sau platite pentru bunurile sau serviciile achizitionate.

Principalele operatiuni scutite cu drept de deducere sunt:

exportul de bunuri si prestarile de servicii legate direct de exportul bunurilor,

activitatile desfasurate in zona libera de catre agentii economici autorizati in acest scop.

C. Operatiuni scutite fara drept de deducere, pentru care nu se datoreaza taxa pe valoarea adaugata si nu este permisa deducerea taxei pe valoarea adaugata datorate sau platite pentru bunurile sau serviciile achizitionate.

Principalele operatiuni scutite fara drept de deducere sunt:

activitatile de ingrijire medicala desfasurate de catre unitati specializate;

prestarile de servicii efectuate in cadrul profesiunii lor de catre stomatologi si tehnicieni dentari, precum si livrarea de proteze dentare efectuata de stomatologi si de tehnicienii dentari;

activitatea de invatamant prevazuta de Legea invatamantului nr. 84/1995, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, desfasurata de unitatile autorizate;

prestarile de servicii si/sau livrarile de bunuri strans legate de asistenta si/sau protectia sociala, a copiilor, a tinerilor efectuate de institutiile publice sau de alte entitati recunoscute ca avand caracter social;

prestarile de servicii si/sau livrarile de bunuri furnizate membrilor in interesul lor colectiv, in schimbul unei cotizatii fixate conform statutului, de organizatii fara scop patrimonial ce au obiective de natura politica, sindicala, religioasa, patriotica, filozofica, filantropica, patleiala, profesionala sau civica, precum si obiective de reprezentare a intereselor membrilor lor, in conditiile in care aceasta scutire nu provoaca distorsiuni de concurenta;

prestarile de servicii strans legate de practicarea sportului sau a educatiei fizice, efectuate de organizatii fara scop patrimonial pentru persoanele care practica sportul sau educatia fizica;

prestarile de servicii culturale si/sau livrarile de bunuri strans legate de acestea, efectuate de institutiile publice, precum si operatiunile care intra in sfera de aplicare a impozitului pe spectacole;

vanzarea de licente de filme sau de programe, drepturi de difuzare, abonamente la agentiile internationale de stiri si alte drepturi de difuzare similare, destinate activitatii de radio si televiziune, cu exceptia celor de publicitate;

livrarile de bunuri si prestarile de servicii efectuate de producatorii agricoli individuali si asociatiile fara personalitate juridica ale acestora;

operatiunile de investitii financiare, de intermediere financiara, de valori mobiliare si alte instrumente financiare;

operatiunile de asigurare si/sau reasigurare, precum si prestarile de servicii in legatura cu operatiunile de asigurare si/sau de reasigurare efectuate de persoanele care intermediaza astfel de operatiuni;

jocurile de noroc organizate de persoanele autorizate, conform legii, sa desfasoare astfel de activitati;

livrarea obiectelor si vesmintelor de cult religios, tiparirea caitilor de cult, teologice sau cu continut bisericesc necesare pentru practicarea cultului;

arendarea, concesionarea si inchirierea de bunuri imobile, cu anumite exceptii prevazute de reglementarile fiscale in vigoare[4].

D. Alte operatiuni de import scutite de taxa pe valoarea adaugata sunt:

importul de bunuri destinate comercializarii in regim duty-free,

importul de bunuri primite cu titlul gratuit, destinate unor scopuri cu caracter nelucrativ.

Baza de impozitare a taxei pe valoarea adaugata este constituita din:

pentru livrari de bunuri si prestari de servicii, altele decat cele prevazute la aliniatele urmatoare, din tot ceea ce constituie contrapartida obtinuta sau care urmeaza a fi obtinuta de furnizor ori prestator din partea cumparatorului, beneficiarului sau a unui tert, inclusiv subventiile direct legate de pretul acestor operatiuni;

preturile de achizitie sau, in lipsa acestora, pretul de cost, determinat la momentul livrarii, pentru:

bunurile constatate lipsa in gestiune,

bunuri achizitionate sau produse de intreprindere si preluate de acesta pentru a fi utilizate in scopuri care nu au legatura cu activitatea economica desfasurata sau pentru a fi puse la dispozitie altor persoane in mod gratuit constituie livrare de bunuri efectuata cu plata, daca taxa pe valoarea adaugata aferenta bunurilor respective sau partilor lor componente a fost dedusa total sau partial,

bunuri distribuite din activele unei intreprinderi catre asociatii sau actionarii sai, inclusiv o distribuire de bunuri legata de lichidarea sau dizolvarea fara lichidare a intreprinderii, constituie livrare de bunuri efectuata cu plata;

- suma cheltuielilor efectuate de intreprindere, in calitate de persoana impozabila, pentru executarea prestarilor de servicii pentru:

utilizarea temporara a bunurilor care fac parte din activele unei intreprinderi, in scopuri ce nu au legatura cu activitatea sa economica, sau pentru a fi puse la dispozitie, in vederea utilizarii in mod gratuit, altor persoane, daca taxa pe valoarea adaugata pentru bunurile respective a fost dedusa total sau partial,

• prestarile de servicii efectuate in mod gratuit de catre intreprindere, in scopuri care nu au legatura cu activitatea sa economica pentru uzul personal al angajatilor sai sau al altor persoane;

- valoarea in vama a bunurilor importate, stabilita conform legislatiei vamale in vigoare, la care se adauga taxele vamale, comisionul vamal, accizele si alte taxe, exclusiv taxa pe valoarea adaugata, datorate pentru importul de bunuri. Se cuprind, de asemenea, in baza de impozitare cheltuielile accesorii precum comisioanele, cheltuielile de ambalare, transport si asigurare care intervin pana la primul loc de destinatie a bunurilor in Romania, in masura in care aceste cheltuieli nu au fost cuprinse in baza de impozitare.

Se cuprind in baza de impozitare a taxei pe valoarea adaugata:

impozitele, taxele, daca prin lege nu se prevede altfel, exclusiv taxa pe valoarea adaugata;

cheltuielile accesorii, cum ar fi: comisioanele, cheltuielile de ambalare, transport si asigurare, decontate cumparatorului sau clientului.

Nu se cuprind in baza de impozitare a taxei pe valoarea adaugata urmatoarele:

rabaturile, remizele, risturnele, sconturile si alte reduceri de pret acordate de furnizori direct clientilor;

sumele reprezentand daune-interese stabilite prin hotarare judecatoreasca definitiva, penalizarile si orice alte sume solicitate pentru neindeplinirea totala sau partiala a obligatiilor contractuale, daca sunt percepute peste preturile si/sau tarifele negociate. Nu se exclud din baza de impozitare orice sume care, in fapt, reprezinta contravaloarea bunurilor livrate sau a serviciilor prestate;

dobanzile percepute pentru: plati cu intarziere, livrari cu plata in rate, operatiuni de leasing;

valoarea ambalajelor care circula intre furnizorii de marfa si clienti, prin schimb, fara facturare;

sumele achitate de furnizor sau prestator in contul clientului si care apoi se deconteaza acestuia;

taxa de reclama si publicitate si taxa hoteliera care sunt percepute de catre autoritatile publice locale prin intermediul prestatorilor.

Cotele de taxa pe valoarea adaugata

Cota standard a taxei pe valoarea adaugata este de 19% si se aplica asupra bazei de impozitare pentru orice operatiune impozabila care nu este scutita de taxa pe valoarea adaugata sau care nu este supusa cotei reduse a taxei pe valoarea adaugata.

Cota redusa a taxei pe valoarea adaugata este de 9% si se aplica asupra bazei de impozitare pentru urmatoarele prestari de servicii si/sau livrari de bunuri:

dreptul de intrare la castele, muzee, case memoriale, monumente istorice, monumente de arhitectura si arheologice, gradini .zoologice si botanice, targuri, expozitii; livrarea de manuale scolare, carti, ziare si reviste, cu exceptia celor destinate exclusiv publicitatii;

livrarile de proteze de orice fel si accesoriile acestora, cu exceptia protezelor dentare;

livrarile de produse ortopedice;

medicamente de uz uman si veterinar;

cazarea in cadrul sectorului hotelier sau al sectoarelor cu functie similara, inclusiv inchirierea terenurilor amenajate pentru camping.

Taxa pe valoarea adaugata se calculeaza prin aplicarea cotei standard sau a cotei reduse asupra bazei de impozitare.

Pentru sumele obtinute din vanzarea marfurilor cu amanuntul, din unele prestari de servicii in ale caror tarife se include T.V.A., din vanzarea de bunuri la licitatie, pe baza de evaluare sau expertiza, precum si pentru alte situatii similare, T.V.A. se calculeaza prin inmultirea acestor sume cu cota recalculata. Cota recalculata se determina astfel: [cota taxei/(cota taxei+100)] × 100. Spre exemplu, nivelul cotei standard recalculate este de 15,966%.

La sfarsitul fiecarei perioade fiscale, considerata luna calendaristica, se totalizeaza T.V.A. deductibila din jurnalul pentru cumparari si T.V.A. colectata din jurnalul pentru vanzari. Din compararea celor doua totaluri, pot rezulta una dintre urmatoarele stari de fapt:

in situatia in care taxa pe valoarea adaugata aferenta bunurilor si serviciilor achizitionate de o intreprindere, care este dedusa intr-o perioada fiscala, este mai mare decat taxa pe valoarea adaugata colectata, aferenta operatiunilor taxabile, rezulta un excedent in perioada de raportare, denumit suma negativa a taxei pe valoarea adaugata”

in situatia in care taxa pe valoarea adaugata aferenta operatiunilor taxabile, exigibila intr-o perioada fiscala, denumita taxa colectata, este mai mare decat taxa pe valoarea adaugata aferenta bunurilor si serviciilor achizitionate, dedusa in acea perioada fiscala, rezulta o diferenta denumita taxa pe valoarea adaugata de plata pentru perioada fiscala de raportare.

Regimul deducerilor

Faptul generator de T.V.A. este tranzactia comerciala. In principiu, exigibilitatea T.V.A. ia nastere la data livrarii bunurilor mobile, transferului proprietatii bunurilor imobile si prestarii de servicii. Prin derogare, exigibilitatea T.V.A. este anticipata faptului generator in cazul in care factura este emisa inaintea livrarii bunurilor si prestarii serviciilor, precum si in cazul in care contravaloarea bunurilor si serviciilor este incasata inaintea livrarii bunurilor si prestarii serviciilor. Dreptul de deducere ia nastere in momentul in care T.V.A. deductibila devine exigibila.

Intreprinderile, ca persoane impozabile, au dreptul de deducere a T.V.A. atat pentru operatiunile impozabile (livrari de bunuri si servicii), cat si pentru operatiunile scutite cu drept de deducere (export de bunuri si servicii).

Dreptul de deducere a taxei pe valoarea adaugata aferenta bunurilor si serviciilor utilizate atat pentru operatiuni cu drept de deducere, cat si pentru operatiuni scutite fara drept de deducere se determina prin aplicarea pro-ratei.

Pro-rata se determina ca raport intre: veniturile obtinute din operatiuni care dau drept de deducere, inclusiv subventiile legate direct de pretul acestora, la numarator, iar la numitor veniturile de la numarator plus veniturile obtinute din operatiuni care nu dau drept de deducere.

In calculul pro-rata, la numitor se adauga alocatiile, subventiile sau alte sume primite de la bugetul de stat sau bugetele locale, in scopul finantarii de activitati scutite fara drept de deducere sau care nu intra in sfera de aplicare a taxei pe valoarea adaugata. Se exclud din calculul pro-rata veniturile financiare, daca acestea sunt accesorii activitatii principale. Nu se includ in calculul pro-rata serviciile efectuate de prestatori stabiliti in strainatate, pentru care beneficiarii au obligatia platii taxei pe valoarea adaugata. Pro-rata se determina anual, situatie in care elementele prevazute la numitor si numarator sunt cumulate pentru intregul an fiscal. Prin exceptie, aceasta poate fi determinata lunar sau trimestrial, dupa caz, situatie in care elementele prevazute la numitor si numarator sunt cele efectiv realizate in cursul fiecarei luni, respectiv trimestru.

Procedura de „taxare inversa”

Modificarile aduse Codului fiscal in domeniul T.V.A. se refera la procedura de taxare inversa pentru tranzactiile cu deseuri si resturi de metale feroase si neferoase, terenuri si cladiri sau parti de cladire. Desi operatiunile raman impozabile, taxa pe valoarea adaugata nu se achita efectiv intre agentii economici neinregistrati ca platitori de T.V.A.

Documente utilizate

Principalele documentele justificative pe baza carora se poate inregistra taxa pe valoarea adaugata in contabilitatea intreprinderii sunt: facturi fiscale, bonuri de comanda-chitanta, monetare, bilete de calatorie, bonuri fiscale, declaratia vamala de import etc.

Organizarea evidentei operative a T.V.A. consta din intocmirea urmatoarelor documente:

Cerere de luare in evidenta ca platitor de T.V.A. - intocmita de catre intreprindere in doua exemplare;

Jurnal pentru cumparari - in care se inregistreaza toate cumpararile pe baza facturilor primite in cursul lunii, cu scopul determinarii T.V.A. deductibile, care s-a achitat sau se va achita furnizorilor;

Jurnal pentru vanzari - in care se inregistreaza livrarile pe baza facturilor si a altor documente legale emise in cursul lunii, cu scopul determinarii T.V.A. colectate, care s-a incasat sau se va incasa de la clienti;

Borderoul de vanzare (incasare) - in care se centralizeaza zilnic incasarile realizate de unitati;

Borderoul cuprinzand operatiunile asimilate livrarilor de bunuri si servicii

Decontul privind T.V.A. - se intocmeste lunar pe baza totalurilor preluate din jurnalele pentru vanzari si cumparari; se depune la organele financiare pana la data de 25 a lunii urmatoare. Prin derogare, conform reglementarilor fiscale in vigoare[5], pentru intreprinderea care nu a depasit in cursul anului precedent o cifra de afaceri din operatiuni taxabile si/sau scutite cu drept de deducere de 100.000 euro inclusiv, la cursul de schimb valutar din ultima zi lucratoare a anului precedent, perioada fiscala este trimestrul calendaristic.

Cerere de rambursare - se intocmeste in cazul in care contribuabilul are dreptul de a i se restitui de la buget T.V.A.;

Cerere de compensare - se intocmeste in cazul in care suma negativa a taxei pe valoarea adaugata se compenseaza cu impozitele si taxele datorate bugetului de stat.

Modelul si continutul formularelor de facturi fiscale sau alte documente legal aprobate, jurnale pentru cumparari, jurnale pentru vanzari, borderouri zilnice de vanzare/incasare si alte documente necesare in vederea aplicarii prezentului titlu se stabilesc de catre Ministerul Finantelor Publice si sunt obligatorii pentru platitorii de taxa pe valoarea adaugata.

3.2. Conturi utilizate

Contabilitatea sintetica a taxei pe valoarea adaugata se realizeaza cu ajutorul contului 442 „Taxa pe valoarea adaugata”, care se detaliaza pe urmatoarele conturi de gradul II:

Contul 4423 „T.V.A. de plata” este utilizat pentru a tine evidenta taxei pe valoarea adaugata de platit la bugetul statului. Dupa continutul economic, un cont de datorii fiscale, iar dupa functia contabila, un cont de pasiv. Se crediteaza cu diferenta dintre T.V.A. colectata mai mare si T.V.A. deductibila mai mica. Se debiteaza cu ocazia achitarii sau compensarii T.V.A. de plata. Soldul creditor reprezinta T.V.A. de plata, datorata bugetului.

Contul 4424 „T.V.A. de recuperat” este utilizat pentru a tine evidenta taxei pe valoarea adaugata de recuperate de la bugetul statului. Dupa continutul economic, un cont de creante fiscale, iar dupa functia contabila, un cont de activ. Se debiteaza cu diferenta dintre T.V.A. deductibila mai mare si T.V.A. colectata mai mica. Se crediteaza cu ocazia compensarii sau a rambursarii T.V.A. de recuperat. Soldul debitor reprezinta T.V.A. de recuperat de la buget.

Contul 4426 „T.V.A. deductibila” este utilizat pentru a tine evidenta taxei pe valoarea adaugata deductibila, potrivit legii. Dupa continutul economic, un cont de creante fiscale, iar dupa functia contabila, un cont de activ. Se debiteaza cu T.V.A. din documentele furnizorilor privind cumpararile efectuate. Se crediteaza la sfarsitul perioadei cu sumele compensate din T.V.A. colectata si cu diferenta dintre T.V.A. deductibila mai mare si T.V.A. colectata mai mica. La sfarsitul perioadei, contul nu prezinta sold.

Contul 4427 „T.V.A. colectata” este utilizat pentru a tine evidenta taxei pe valoarea adaugata colectata. Dupa continutul economic, un cont de datorii fiscale, iar dupa functia contabila, un cont de pasiv. Se crediteaza cu T.V.A. aferenta vanzarilor de bunuri si prestarilor de servicii. Se debiteaza la sfarsitul perioadei cu T.V.A. deductibila compensata si cu diferenta dintre T.V.A. colectata mai mare si T.V.A. deductibila mai mica. La sfarsitul perioadei, contul nu prezinta sold.

Contul 4428 „T.V.A. neexigibila” este utilizat pentru a tine evidenta T.V.A. aferenta livrarilor si cumpararilor cu plata in rate, pentru care nu s-au intocmit facturi, precum si pentru marfurile evaluate la pretul de vanzare cu amanuntul. Dupa functia contabila, este un cont bifunctional. Se crediteaza cu T.V.A. aferenta livrarilor de bunuri si servicii cu plata in rate, pentru care nu s-au intocmit facturi si pentru T.V.A. aferenta marfurilor intrate in gestiune si evaluate la pretul de vanzare cu amanuntul. Se debiteaza cu T.V.A. aferenta cumpararilor de bunuri si servicii cu plata in rate, pentru care nu s-au primit facturi, si pentru T.V.A. aferenta marfurilor iesite din gestiune si evaluate la pretul de vanzare cu amanuntul. Soldul creditor reprezinta T.V.A. neexigibila aferenta livrarilor cu plata in rate, pentru care nu s-au emis facturi si pentru marfurile aflate in stoc. Soldul debitor reprezinta T.V.A. neexigibila aferenta cumpararilor cu plata in rate si pentru care nu s-au primit facturi.

4 Contabilitatea subventiilor de primit

4.1. Generalitati

Subventiile sunt sume primite cu titlu gratuit (nerambursabile si nepurtatoare de dobanzi). Exista trei categorii de subventii pe care administratia publica le poate acorda agentilor economici si anume:

subventii pentru investitii acordate pentru realizarea de obiective de investitii;

subventii de exploatare acordate unitatilor economice care produc bunuri destinate pietei, pentru acoperirea diferentelor de pret la anumite bunuri si servicii;

subventii guvernamentale acordate drept compensatie pentru pierderile de un agent economic ca urmare a unor cheltuieli generate de evenimente extraordinare.

Subventiile de primit, stabilite pe baza contractului cu administratia publica, genereaza inregistrarea in contabilitate a unor creante privind sumele de primit, care la incasare se sting.

4.2 Conturi utilizate

Contul 445 „Subventii de primit” este utilizat pentru evidenta decontarilor privind subventiile de la buget sau provenite din contributii financiare nerambursabile. Dupa continutul economic, un cont de creante, iar dupa functia contabila, un cont de activ. Se debiteaza cu subventiile de primit si se crediteaza cu ocazia incasarii acestor subventii. Soldul debitor al contului reflecta creantele privind subventiile de primit.Acest cont se dezvolta pe conturi sintetice de gradul II:    4451. Subventii guvernamentale

 4452. Imprumuturi nerambursabile cu caracter de subventii

 4458. Alte sume primite cu caracter de subventii

5. Contabilitatea datoriilor din alte impozite, taxe si varsaminte asimilate

5.1. Generalitati

Principalele impozite si taxe ce se includ in aceasta categorie sunt: accizele, taxele vamale, impozitul la titei si gazele naturale din productia interna, impozitul pe dividende, impozite si taxe locale, alte impozite si taxe.

Impozitul pe dividende

Detinerea titlurilor de participare in capitalurile altor entitati da dreptul la obtinerea de dividende din repartizarea profitului net la finele exercitiului.

Conform legislatiei fiscale[6], dividendele reprezinta o distribuire in bani sau in natura, efectuata de o persoana juridica unui participant la persoana juridica, drept consecinta a detinerii unor titluri de participare la acea persoana juridica.

Impozitul pe dividende se calculeaza in cota de 10% pentru dividendele cuvenite asociatilor/actionarilor persoane juridice si fizice romane. Impozitul care trebuie retinut se plateste la bugetul de stat pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare celei in care se plateste dividendul. Cota de impozit pe dividende se aplica si sumelor distribuite fondurilor deschise de investitii

In cazul in care dividendele distribuite nu au fost platite pana la sfarsitul anului in care s-au aprobat situatiile financiare anuale, impozitul pe dividende se achita pana la data de 31 decembrie a anului respectiv.

2. Accizele

Accizele reprezinta taxe speciale de consumatie care se datoreaza bugetului de stat pentru anumite produse autohtone sau din import, cum ar fi: bere, vinuri, bauturi fermentate, altele decat bere si vinuri, produse intermediare, alcool etilic, produse din tutun, uleiuri minerale si electricitate.

Accizele, ca impozit special pe consumatie, au caracter obligatoriu:

- sub acoperisul protejarii populatiei de produse „nocive”(cafea, acool, tutun) se aplica acestora un supraimpozit pe vicii de slabiciuni firesti, specifice, oamenilor in general, dar care devin astfel importante surse de bani adusi usor la buget;

- se indeparteaza omul simplu de posibilitatea de a achizitiona lucruri de calitate dar considerate de lux(parfumuri, blanuri, aparate video, bijuterii etc);

- prin supraimpozitarea titeiului si produselor derivate s-a accelerat inflatia in intreaga economie; de altfel teoria si doctrina fiscala nici nu cuprinde aceste produse printre cele ale caror consum trebuie descurajat, tocmai datorita necesitatii si importantei lor pentru intreaga economie si nivelul de trai al populatiei.

Termeni uzitati in legatura cu accizele

Antrepozitul fiscal este locul, aflat sub controlul autoritatii fiscale competente, unde produsele accizabile sunt produse, transformate, detinute, primite sau expediate in regim suspensiv, de catre antrepozitarul autorizat,in exercitiul activitatii.

Antrepozitul vamal este locul aprobat de autoritatea vamala conform Codului vamal al Romaniei.

Antrepozitarul autorizat este persoana fizica sau juridica autorizata de autoritatea fiscala competenta, in exercitarea activitatii acesteia, sa produca, sa transforme, sa detina, sa primeasca si sa expedieze produse accizabile, intr-un antrepozit fiscal.

Regimul suspensiv este regimul fiscal conform caruia plata accizelor este suspendata pe perioada producerii, transformarii, detinerii si deplasarii produselor.

Obligatia platitorilor

Agentii economici platitori de accize si de impozit la titeiul si la gazele naturale din productia interna sunt obligati sa se inregistreze la autoritatea fiscala competenta. Agentii economici au obligatia sa calculeze accizele la titeiul si la gazele naturale din productia interna si dupa caz, sa le evidentieze distinct in factura si sa le verse la bugetul de stat la termenele stabilite, fiind raspunzatori pentru exactitatea calcului si varsarea integrala a sumelor datorate.

Accizele preced T.V.A. si se calculeaza prin aplicarea unei cote procentuale asupra bazei de impozitare.

Accizele se platesc la bugetul de stat pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare celei in care acciza devine exigibila.

Modul de asezare si formula de calcul a accizelor difera in functie de tipul de produse[7].

3. Impozitele si taxele locale

Impozitele si taxele locale reprezinta venituri ale bugetelor locale.

Persoanele fizice si persoanele juridice, denumite contribuabili, datoreaza impozitele si taxele locale reglementate prin OG nr. 36/2002. Sunt asimilati persoanelor fizice contribuabilii care desfasoara activitati economice pe baza liberei initiative ori exercita in mod individual sau prin asociere orice profesie libera.

Principalele impozite si taxe locale sunt: impozitul pe cladiri; impozitul pe teren; taxa asupra mijloacelor de transport; taxa pentru eliberarea certificatelor, avizelor si autorizatiilor; taxa pentru folosirea mijloacelor de reclama si publicitate; impozitul pe spectacole; taxa hoteliera; taxe speciale; impozitul pe profit la regiile autonome din subordinea consiliilor locale si a consiliilor judetene; taxe judiciare de timbru; taxe de timbru pentru activitatea notariala; alte taxe locale.

5.2. Conturi utilizate

Contabilitatea sintetica a datoriilor din alte impozite, taxe si varsaminte asimilate se realizeaza cu ajutorul contului 446 „Alte impozite, taxe si varsaminte asimilate” care este utilizat pentru a tine evidenta deconturilor cu bugetul statului sau cu bugetele locale privind impozitele, taxele si varsamintele asimilate. Dupa continutul economic este un cont de datorii fiscale, iar dupa functia contabila, un cont de pasiv. Se crediteaza cu valoarea impozitelor si taxelor datorate bugetului. Se debiteaza in momentul platii acestora sau la anularea datoriilor. Soldul contului este creditor si reprezinta sumele datorate bugetului statului sau bugetelor locale. Contul se dezvolta in analitic pe feluri de impozite si taxe.

6. Contabilitatea fondurilor speciale, a taxelor si varsamintelor asimilate

Fondurile speciale, reprezinta, in general, acele contributii sau taxe platite de contribuabili persoane fizice si juridice, in contextul unei legislatii speciale, cu scopul de a se constitui surse bugetare a caror utilizare este stricta numai pentru asigurarea functionarii sau dezvoltarii anumitor activitati bugetare

In general aceste legi speciale reglementeaza pe de o parte modalitatile de constituire si utilizare a fondului, iar pe de alta parte aspecte ce trebuie cunoscute de contribuabili referitoare la modalitatile de determinare a bazelor impozabile, termene de plata, cine administreaza fondul, care sunt platitorii, cine controleaza fondul, care sunt penalitatile de intarziere etc.

Fondul de mediu[8] este administrat de catre Administratia Fondului pentru Mediu, sub autoritatea Ministerului Apelor si Protectiei Mediului.

Baza de calcul a obligatiei este constituita din urmatoarele(cu titlu de exemplu):

- veniturile realizate din vanzarea deseurilor feroase si neferoase de catre detinatorii de astfel de deseuri, persoane fizice/juridice(ce aplica o cota de 3% din aceste venituri). Cota se retine prin stopaj la sursa de catre agentii economici colectori si/sau valorificatori autorizati care vireaza sumele la Fondul pentru mediu;

- taxele pentru emisiile de poluanti in atmosfera, incasate de la agentii economici;

- veniturile incasate de la agentii economici din utilizarea de noi terenuri pentru depozitarea deseurilor valorificabile;

- asistenta financiara din partea unor organisme internationale;

- etc.

Baza de calcul la care se aplica cotele mentionate mai sus, reprezinta valoarea incasata, exclusiv TVA aferenta.

Plata obligatiilor se face lunar, pana la 25 ale lunii urmatoare celei pentru care s-a desfasurat activitatea, intr-un cont de trezorerie al Fondului pentru mediu.

Fondul special al drumurilor publice[9], asigura completarea resurselor de finantare necesare, proiectarii, constituirii, modernizarii, repararii, intretinerii si exploatarii drumurilor publice. Fondul este administrat de MFP.

Platitorii sunt persoane fizice si juridice care produc sau importa carburanti auto.

Sursa de constituire(baza de calcul) se constituie prin aplicarea unei cote unice egale cu echivalentul in lei a 110 euro/tona la motorina si 125 euro/tona la benzina asupra:

- cantitatilor de carburanti auto livrati la intern de producatori, precum si de carburanti auto, consumati de acestia pentru alimentarea autovehicolelor proprii;

- cantitatilor de carburanti importati.

Cota unica se reflecta in nivelul pretului cu ridicata si amanuntul si intra in baza de impozitare a TVA.

Termenul de plata se poate face zilnic sau nu mai tarziu de 10 a lunii urmatoare celei pentru care sunt datorate sumele respective.

Persoanele juridice si fizice care utilizeaza carburanti auto in domeniile transportului feroviar, naval, al agriculturii si al apararii nationale, sunt in drept sa solicite restituirea sumelor reprezentand contravaloarea in lei a cotei unice platite producatorilor sau importatorilor pentru carburabtii auto achizitionati pentru domeniile respective de activitate.

Fondul de garantare constituit potrivit legii privind asigurarile si reasigurarile in Romania[10], se constituie in vederea protejarii asiguratilor, beneficiarilor asigurarii si tertelor persoane pagubite, in cazul constatarii insolvabilitatii asiguratorului. Fondul este administrat de Comisia de Supraveghere a Asiguratorilor. Contribuabili la acest fond sunt agentii economici din domeniul asigurarilor  - reasigurarilor.

Incepand din 2005, acest fond se separa in doua componente corespunzator celor 2 categorii de asigurari, respectiv: fondul de garantare pentru asigurarile de viata; fondul de garantare pentru asigurarile generale.

Alte fonduri speciale[11] din categoria carora amintim: fondul cinematografic, fondul cultural national, fondul pentru dezvoltarea sistemului energetic, fondul special pentru sanatate publica, fondul special al aviatiei civile, fondul national de solidaritate, fondul special pentru produse petroliere, timbrul monumentelor istorice, fondul de garantare a depozitelor in sistemul bancar etc.

Contabilitatea sintetica a fondurilor speciale se realizeaza cu ajutorul contului 447 „Fonduri speciale - taxe si varsaminte asimilate” care este utilizat pentru a tine evidenta datoriilor si a varsamintelor efectuate catre alte organisme publice, potrivit legii. Dupa continutul economic este un cont de datorii fiscale, iar dupa functia contabila, un cont de pasiv. Se crediteaza cu valoarea fondurilor speciale datorate bugetului. Se debiteaza cu ocazia achitarii acestora sau la anularea datoriilor privind fondurile speciale. Soldul contului este creditor si reprezinta fonduri speciale datorate bugetului de stat. Contul se dezvolta in analitic pe feluri de impozite si taxe.

7. Contabilitatea altor datorii si creante cu bugetul statului

Decontarile intreprinderii cu bugetul statului pot sa cuprinda si alte datorii si creante in afara celor nominalizate anterior, cum sunt:

salarii neridicate si prescrise, datorate bugetului statului de catre intreprinderile cu capital integral sau majoritar de stat,

amenzi si penalitati datorate bugetului de stat ce urmeaza a fi incasate de la bugetul statului,

sume incasate de la buget reprezentand varsaminte efectuate in plus din alte datorii si creante,

alte datorii sau creante cu bugetul statului.

Contabilitatea sintetica a datoriilor si creantelor cu bugetul statului se realizeaza cu ajutorul contului 448 „Alte datorii si creante cu bugetul statului” care se detaliaza pe doua conturi sintetice de gradul II si anume:

Contul 4481 „Alte datorii fata de bugetul statului” este utilizat pentru a tine evidenta datoriilor cu bugetul statului. Dupa continutul economic este un cont de datorii fiscale, iar dupa functia contabila, un cont de pasiv. Se crediteaza cu alte datorii ale intreprinderii fata de bugetul statului. Se debiteaza la achitarea altor datorii catre bugetul statului sau la anularea acestora. Soldul creditor reprezinta sumele datorate de intreprindere bugetului de stat. Contul se dezvolta in analitic pe feluri de datorii.

Contul 4482 „Alte creante privind bugetul statului” este utilizat pentru a tine evidenta creantelor cu bugetul statului. Dupa continutul economic este un cont de creante fiscale, iar dupa functia contabila, un cont de activ. Se debiteaza cu alte creante fata de bugetul statului. Se crediteaza cu ocazia incasarii acestor creante. Soldul debitor reprezinta sumele de incasat de la buget de stat. Contul se dezvolta in analitic pe feluri de creante.

. Se inregistreaza penalitati datorate bugetului de stat pentru plata cu intarziere a T.V.A. in suma de 31.315 LEI

2. Se inregistreaza incasarea prin banca a sumei de 24.315 LEI de la bugetul statului reprezentand dobanzi aferente impozitului pe salarii achitate in plus: