CONTABILITATEA DECONTARILOR CU PERSONALUL ANGAJAT

CONTABILITATEA decontarilor cu personalul ANGAJAT

1 Sistemul de conturi folosit

Contabilitatea remunerarii personalului se realizeaza cu ajutorul conturilor:

421 - "Personal - salarii datorate"

425 - "Avansuri acordate personalului"

426 - "Drepturi de personal neridicate"

427 - "Retineri din salarii datorate tertilor"

Contul 421 (P) tine evidenta decontarilor cu personalul pentru drepturile salariale cuvenite acestuia in bani sau in natura, inclusiv a adaosurilor si a premiilor achitate.

In credit se inregistreaza:

- salariile si alte drepturi cuvenite personalului prin debitul contului 641

In debit se inregistreaza:

- retineri din salarii reprezentand avansuri, sume datorate tertilor, contributii pentru asigurarile sociale, contributii pentru ajutorul de somaj, pentru asigurarile de sanatate, impozitul pe salarii, precum si retinerile datorate societatii prin creditul conturilor 425, 427, 431, 437, 444, 428

- valoarea la pret de inregistrare a produselor acordate salariatilor ca plata in natura prin creditul contului 345

- drepturi de personal neridicate prin creditul contului 426

- salariile nete achitate personalului prin creditul conturilor 512, 531

Soldul contului reprezinta drepturile salariale datorate.

Contul 425 (A) tine evidenta avansurilor acordate personalului.

In debit se inregistreaza:

- avansurile achitate personalului prin creditul conturilor 512, 531

- avansurile neridicate prin creditul contului 426

In credit se inregistreaza:

- sumele retinute pe statele de salarii sau de ajutoare materiale reprezentand avansuri acordate prin debitul conturilor 421, 423

Soldul contului reprezinta avansurile acordate, iar la sfarsitul lunii trebuie sa fie zero.

Contul 426 (P) tine evidenta drepturilor de personal neridicate in termen legal.

In credit se inregistreaza:

- sumele datorate personalului reprezentand salarii si alte drepturi neridicate in termen prin debitul conturilor 421, 423, 425

In debit se inregistreaza:

- sumele achitate personalului ulterior prin creditul conturilor 512, 531

- drepturile de personal neridicate prescrise prin creditul contului 758

Soldul contului reprezinta drepturi de personal neridicate.

Contul 427 (P) tine evidenta retinerilor si popririlor din salarii datorate tertilor.

In credit se inregistreaza:

- sumele retinute personalului datorate tertilor prin debitul conturilor 421, 423

In debit se inregistreaza:

- sumele achitate tertilor reprezentand retineri sau popriri prin creditul conturilor 512, 531

Soldul contului reprezinta sumele retinute datorate tertilor.

Contul 444 - "Impozitul pe venituri de natura salariilor" tine evidenta impozitelor pe veniturile de natura salariilor si a altor drepturi similare datorate bugetului de stat.

Contul 444 (P)

In credit se inregistreaza:

- sumele reprezentand impozitul pe salarii retinut din drepturile banesti cuvenite personalului prin debitul conturilor 421, 423

In debit se inregistreaza:

- sumele virate la bugetul statului reprezentand impozitul pe salarii prin creditul contului 512

- datorii privind impozitul pe salarii anulate prin creditul contului 758

Soldul contului reprezinta sumele datorate bugetului de stat.

Alte datorii si creante in legatura cu personalul

Sunt situatii cand la incheierea exercitiului, in cadrul lucrarilor de pregatire a intocmirii bilantului, se constata ca nu s-au intocmit state de plata pentru anumite persoane sau activitati executate pentru exercitiul curent si care, potrivit principiilor contabile, trebuie inregistrate pe cheltuielile exercitiului curent. Totodata pot fi constatate si drepturi de creanta fata de personal, indeosebi in urma unor lipsuri la inventariere care trebuie reflectate in urma imputarii lor la veniturile exercitiului respectiv. In asemenea cazuri, pe baza documentelor in care se consemneaza obligatiile si creantele respective se apeleaza la contul 428 - "Alte datorii si creante in legatura cu personalul".

Contul 428 (B)

In credit se inregistreaza:

- garantiile gestionare retinute personalului prin debitul contului 421

- sumele datorate personalului pentru care nu s-au intocmit state de plata determinate de activitatile exercitiului care urmeaza sa se inchida, inclusiv indemnizatiile pentru concediile de odihna neefectuate pana la inchiderea exercitiului financiar prin debitul contului 641

- sumele incasate sau retinute personalului prin debitul conturilor 531, 421, 423

In debit se inregistreaza:

- sumele achitate personalului evidentiate anterior in acest cont prin creditul contului 531

- sumele restituite gestionarilor reprezentand garantiile si dobanda aferenta prin creditul contului 531

- cota parte din valoarea echipamentului de lucru suportata de personal prin creditul conturilor 758, 4427

- valoarea biletelor de tratament si odihna, a tichetelor si biletelor de calatorie si a altor valori acordate personalului prin creditul contului 532

- datorii prescrise sau anulate prin creditul contului 758

Soldul creditor reprezinta sumele cuvenite personalului, iar soldul debitor sumele datorate de personal.

Contabilitatea asigurarilor si protectiei sociale a personalului si a decontarilor cu organismele sociale

a. Contributiile la bugetele de asigurari si protectie sociala

(Bibliografie - Legea 19/2000)

Contabilitatea asigurarilor si protectiei sociale se realizeaza cu ajutorul urmatoarelor conturi:

431 - "Asigurari sociale"

437 - "Ajutor de somaj"

438 - "Alte datorii si creante sociale"

Contul 431 (P) tine evidenta decontarilor privind contributia angajatorului si a personalului la asigurarile sociale si a contributiei pentru asigurarile sociale de sanatate.

In credit se inregistreaza:

- contributia angajatorului la asigurarile sociale si asigurarile sociale de sanatate prin debitul contului 645

- contributia personalului la asigurarile sociale si asigurarile sociale de sanatate prin debitul conturilor 421, 423

In debit se inregistreaza:

- sumele virate in contul de asigurari sociale si a asigurarilor sociale de sanatate prin creditul contului 512

- sumele datorate personalului care se suporta din asigurarile sociale prin creditul contului 423

- datorii anulate prin creditul contului 758

Soldul contului reprezinta sumele datorate asigurarilor sociale si asigurarilor sociale de sanatate.

Contul 437 (P) tine evidenta decontarilor privind ajutorul de somaj datorat de angajator (3,5%) si de personal (1%).

In credit se inregistreaza:

- sumele datorate de angajator pentru constituirea fondului de somaj prin debitul contului 645

- sumele datorate de personal pentru constituirea fondului de somaj prin debitul conturilor 421, 423

In debit se inregistreaza:

- sumele virate reprezentand contributia unitatii si a personalului pentru constituirea fondului de somaj prin creditul contului 512

- datorii anulate prin creditul contului 758

Soldul contului reprezinta ajutorul de somaj datorat.

Drepturile asiguratilor cuvenite din bugetul asigurarilor sociale privesc:

a) indemnizatiile pentru incapacitate temporara de munca datorate bolilor obisnuite, accidentelor in afara locului de munca, bolilor profesionale, accidentelor de munca

Acestea se acorda salariatilor pe baza certificatelor medicale eliberate de medicul specialist in care este inscrisa cauza incapacitatii de munca si durata in zile a acesteia.

Aceste indemnizatii se suporta de catre angajator pentru primele zile (3 10 zile), iar pentru urmatoarele de catre bugetul asigurarilor sociale.

Cuantumul indemnizatiilor este de 75% din media veniturilor lunare ale persoanei in cauza din ultimele 6 luni, pe baza carora s-a stabilit contributia individuala la asigurarile sociale.

Pentru bolile profesionale, accidentele de munca si tuberculoza, cuantumul indemnizatiilor este de 100% din media veniturilor lunare.

b) indemnizatiile pentru prevenirea imbolnavirilor si refacerea capacitatii de munca

Se acorda in cazul reducerii programului de munca, schimbarii locului de munca din motive medicale, pentru trimiterea la tratament in statiuni, pentru instituirea de carantina, pentru proteze medicale.

c) indemnizatiile pentru cresterea copilului si ingrijirea copilului bolnav, precum si indemnizatii pentru sarcina si lehuzie

Se acorda pe baza certificatului medical pe o durata de 126 zile, din care 63 zile prenatal si 63 postnatal - in cuantum de 85% din media veniturilor lunare.

Contabilitatea ajutoarelor materiale se realizeaza cu ajutorul contului 423 - "Personal - ajutoare materiale datorate" (P).

In credit se inregistreaza:

- ajutoarele materiale suportate din contributia unitatii pentru asigurarile sociale, precum si cele suportate de societate prin debitul conturilor 431, 645

In debit se inregistreaza:

- ajutoarele materiale achitate prin creditul conturilor 512, 531

- retinerile din ajutoarele materiale prin creditul conturilor 425, 427, 428, 431, 437, 444

- ajutoarele materiale neridicate prin creditul contului 426

Soldul contului reprezinta ajutoarele materiale datorate.

3 Retineri din salarii

► Impozitul pe salarii

Determinarea impozitului pe venitul din salarii:

I. Beneficiarii de venituri din salarii datoreaza un impozit lunar, final, care se calculeaza si se retine la sursa de catre platitorii de venituri

II. Impozitul prevazut la I. se determina astfel:

a.   la locul unde se afla functia de baza, prin aplicarea cotei de 16% asupra bazei de calcul determinate ca diferenta intre venitul net sau prin deducerea din venitul brut a contributiilor obligatorii aferente unei luni, si urmatoarele:

deducerea personala acordata pentru luna respectiva;

cotizatia sindicala platita in luna respectiva;

contributiile la schemele facultative de pensii ocupationale, astfel incat la nivelul anului sa nu se depaseasca echivalentul in lei a 200 euro

b.   pentru veniturile obtinute in celelalte cazuri, prin aplicarea cotei de 16% asupra bazei de calcul determinate ca diferenta intre venitul brut si contributiile obligatorii pe fiecare loc de organizare a acestora;

III. Platitorul este obligat sa determine valoarea totala a impozitului anual pe veniturile din salarii, pentru fiecare contribuabil.

Mai exact, impozitul lunar se determina astfel:

La locul unde se afla functia de baza, prin aplicarea baremului lunar asupra bazei de calcul determinate ca diferenta intre venitul net din salarii, aferent unei luni, calculat prin deducerea din venitul brut a contributiilor obligatorii si a cheltuielilor profesionale, si deducerile personale acordate pentru luna respectiva;

Pentru veniturile obtinute in celelalte cazuri, prin aplicarea baremului lunar asupra bazei de calcul determinate ca diferenta intre venitul brut si contributiile obligatorii pe fiecare loc de realizare a acestora.

Platitorii de venituri din salarii care efectueaza regularizarea anuala a impozitului determina impozitul anual pe veniturile din salarii prin aplicarea baremului anual pentru calculul impozitului pe venitul anual global impozabil, asupra bazei de impozitare anuale, determinata ca diferenta intre venitul net anual corectat cu diferenta de cheltuiala profesionala si suma deducerilor personale cuvenite in acel an si, dupa caz, cotizatia de sindicat platita conform legii.

Determinarea impozitului pe salarii la functia de baza se face prin aplicarea cotei de 16% asupra bazei de calcul determinate ca diferenta intre venitul net din salarii, calculat prin deducerea din venitul brut a contributiilor obligatorii aferente unei luni, exclude urmatoarele:

deducerea personala acordata pentru luna respectiva;

cotizatia sindicala platita in luna respectiva;

contributiile la schemele facultative de pensii ocupationale, astfel incat la nivelul anului sa nu se depaseasca echivalentul in lei a 200 euro

Pentru veniturile obtinute inafara functiei de baza, impozitul se determina prin aplicarea cotei de 16% asupra bazei de calcul determinate ca diferenta intre venitul brut si contributiile obligatorii pe fiecare loc de realizare a acestora.

► Contributii datorate atat de angajat cat si de angajator

Contributiile bugetare se datoreaza de fiecare angajat cu contract individual de munca, indiferent ca acesta este incheiat pe perioada nedeterminata (nu se prevede perioada de timp pe

care se incheie) sau determinata [de pana la 24 luni, conform art. 82 alin. (1) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii], cu timp de munca integral (de 8 ore pe zi, conform art. 109 C.muncii), sau cu timp de munca partial (de pana in opt ore pe zi, conform art. 101 C.muncii).

Contributiile bugetare se datoreaza de salariat pe fiecare sursa de venit, indiferent de numarul surselor de venit si de marimea acestora.

De pilda, daca o persoana obtine venituri salariale de la 10 unitati, contributiile bugetare se datoreaza pentru fiecare din aceste 10 surse de venit.

Contributiile bugetare datorate de angajat (salariat) se calculeaza, se retin, prin "stopaj la sursa" si se platesc de catre angajator (unitatea la care este angajat salariatul).

"Stopajul la sursa", numit si "retinere la sursa", inseamna ca nu se achita venitul cuvenit unui angajat (salariat) pana nu i se calculeaza si retin (de angajator) contributiile bugetare datorate.

Deosebit de important este a se retine faptul ca, pe langa numeroasele schimbari ale cotelor cu care se calculeaza contributiile sociale, modificari substantiale au intervenit si in baza de impozitare, foarte mult extinsa la toate aceste obligatii de plata.

Tabel 1.Cotele contributiilor aferente veniturilor de natura salariala

Tabel. Evolutia cotelor de contributii sociale in perioada 2007-2008

Capitolul III . Studiu de caz privind decontarile cu personalul la SC ENERGOTERM SA

1. Prezentarea generala a SC ENERGOTERM SA

S.C. ENERGOTERM SA are ca obiect de activitate atat producerea si distributia agentului termic pe baza de gaz metan, cat si distributia energiei termice preluate de la producatorul catre populatie si agentii economici.

Societatea a luat fiinta ca urmare a transformarii Regiei Autonome de Gospodarie Comunala in societate comerciala cu capital integral de stat, in baza O.U.G. 30/1997 privind reorganizarea regiilor autonome, actionarul unic fiind Consiliul Local .

La finele anului 2009, capitalul social al societatii era de 1604725. lei RON, caruia ii corespunde un numar de 641.893 actiuni a 2,5 lei RON/actiune.

Activitatea SC ENERGOTERM SA se desfasoara pe baza metodei gestiunii economice si autonomiei financiare, conform acoperirea cheltuielilor de productie/exploatare se face prin incasarea contravalorii serviciilor prestate clientilor, sub conducerea, coordonarea si controlul strict al Consiliului Local .

In mod normal, preturile si tarifele aplicate de societate ar trebui sa asigure atat acoperirea cheltuielilor de exploatare, intretinere a sistemului de termoficare si modernizare a acestuia cat si obtinerea unui profit care trebuie sa se incadreze, conform legii in procentul de 10% aplicat la costul total al activitatilor desfasurate.

Realitatea practica existenta evidentiaza ca factorii exogeni care actioneaza asupra activitatii societatii au condus la pierderi insemnate inregistrate de aceasta, factori dintre care se pot evidentia :

politica pretului impus la nivel national care au condus la practicarea de catre societate a unor preturi unitare sub costurile pe unitatea de serviciu prestat , respectiv furnizarea serviciilor la tarife ce nu acopera costurile de productie, avand in vedere valorile mari ale imput-urilor utilizate pentru realizarea acestor servicii publice de interes local ;

imposibilitatea aplicarii masurilor de costrangere asupra clientilor rau planici cu consecinte negative asupra gradului de incasare a c/v prestatiilor realizate de societate si implicit asupra lichiditatilor societatii care au atras cresterea datoriilor fata de furnizorii de materii prime, materiale si combustibili, intarzieri cu privire la plata salariilor si nerealizarea investitiilor propuse pentru reabilitarea sistemului de

termoficare (fapt care a generat trendul evident crescator al pierderilor de energie termica din sistem , afectarea calitatii serviciilor prestate clientilor si implicit cresterea numarului de debransari de la reteaua de termoficare).

In cadrul societatii isi desfasoara activitatea un numar de 1081 salariati, dintre care :

54 cu functii de conducere (directori, sefi servicii, sefi birouri, sefi compartimente, sefi sectoare) ;

162 personal TESA ( 120 cu studii medii si 42 cu studii superioare) ;

43 maistri ;

822 muncitori.

Salariul minim la nivelul societatii este de 420 lei RON, iar salariul mediu de 720 lei RON.

In perioada 1.01-31.12009 cheltuielile cu personalul au fost in valoare de 5.826.350,5 lei RON, la care s-au adaugat 391.088 lei RON cheltuielile cu contributiile unitatii aferente fondului de salarii si 78640 cheltuielile cu tichetele de masa acordate salariatilor.

Fondul total de salarii aferent perioadei a fost de 11.65700 lei RON, distribuit astfel :

31748 lei RON conducere (2,68%) ;

666.603 lei RON personal TESA (22,88%) ;

8.67349 lei RON personal direct productiv (74,44%)

Modalitatea de acordare a salariilor, sporurilor, indemnizatiilor si a altor drepturi de natura salariala angajatilor societatii este prevazuta in Contractul Colectiv de Munca, in concordanta cu prevederile Codului Muncii, si OUG.79/2001 privind disciplina financiara aplicabila societatilor comerciale cu capital de stat.

a.     Evolutia numarului de salariati:

numar mediu salariati 2008 = 465

numar mediu salariati 2009 = 388

numar efectiv de salariati la 31.12008 = 472

numar efectiv de salariati la 31.12007 = 355

- Grafic 1 -

b.     Dinamica productivitatii muncii

cifra de afaceri 2008 = 29.965 mii lei

productivitatea muncii 2008 = 64,44 mii lei/sal

cifra de afaceri 2009 = 37.313 mii lei

productivitatea muncii 2009 = 96,17 mii lei/sal

- Grafic 2 -

c. Evolutia muncitorilor direct productiv

- la 31.12008 raportul dintre numarul muncitorilor direct productivi si numarul total de personal = 46,6%;

- la 31.12009 raportul dintre numarul muncitorilor direct productivi si numarul total de personal = 64,08%.

- Grafic 3 -

 

Tabel Evolutia cheltuielilor cu salariile personalului

-

In anul 2009 ca efect al plecarii din societate a personalului aferent activitatilor reorganizate, cheltuielile cu salariile personalului prevazute prin Bugetul de Venituri si Cheltuieli 2009 in suma de 10.010.105 lei au fost realizate in suma de 8.391.067 lei inregistrandu-se o economie de 1.619.038 lei .

Pentru anul 2010 cheltuiala cu salariile a fost prognozata la nivelul de 8.83124 lei

Coeficientii minimi de ierarhizare, pe categorii de salariati sunt:
1. muncitori:
- necalificati = 1; (salariu minim 600 de lei) - grupa 9 din COR (codul incepe cu 9) - muncitori necalificati si ucenici
- calificati = 1,2 (salariu minim 720 de lei) - grupele 5,6,7,8 (ex. lucratori servicii si comert, lucratori din agricultura, silvicultura si pescuit,
personal administrativ incadrat in functii pentru care conditia de pregatire este:
- liceala = 1,2 (salariu minim 720 de lei) - grupa 4 (ex. functionari administrativi, de birou, contabilitate, secretari, op. calc, casieri etc)
- postliceala = 1,25 (salariu minim 750 de lei) - grupa 4 daca are studii postliceale (ex. postliceal de contabilitate primara)
personal de specialitate incadrat pe functii pentru care conditia de pregatire este:
- scoala de maistri = 1,3 (salariu minim 780 de lei) - grupa 3 (ex. tehnicieni, maistri si asimilati)
- studii superioare de scurta durata = 1,5 (salariu minim 900 de lei) - grupa 1 si 2 (colegiu, subingineri)
4. personal incadrat pentru functii pentru care conditia de pregatire este cea de:
- studii superioare = 2, (salariu minim 1200 de lei) - grupa 1 si 2 studii superioare de lunga durata (ex. ingineri, econom., juristi, profesori etc.)

In cadrul societatii, salariul brut de baza se stabileste tinand cont de calificarea, importanta si complexitatea lucrarilor ce revin postului in care este incadrat, de nivelul de pregatire si competenta profesionala dovedita , de vechimea in munca si de experienta in activitati specifice postului respectiv, respectandu-se nivelul salariului minim pe post/functie, conform grilei de ierarhizare a salariilor .

Coeficientii de salarizare se aplica la salariul minim negociat pe societate (care nu poate fi mai mic de 600 de lei). Sporurile in cadrul SC ENERGOTERM SA se acorda numai la locurile de munca unde acestea nu sunt cuprinse in salariul de baza. Sporurile
minime ce se acorda in conditiile contractului colectiv de munca sunt:
- pentru conditii de munca grele, periculoase sau penibile - 10%
- pentru conditii nocive de munca - 10%
- pentru orele suplimentare si pentru orele lucrate in zilele libere si in zilele de sarbatori legale ce nu au fost compensate corespunzator cu ore libere platite se acorda un spor de 100% din salariul de baza
- pentru vechime in munca minimum 5% pentru trei ani vechime si maximum 25 % la o vechime de peste 20 de ani, din salariul de baza

Alte clauze prevazute in contractul colectiv de munca, ce se vor respecta si in contractul individual:
- la concedierea ce nu tin de persoana salariatului - preavizul de 20 de zile
- concediul de odihna minim - 21 de zile lucratoare (sub 18 ani - 24 de zile).

Pentru perioada concediului de odihna, salariatii beneficiaza de o indemnizatie de concediu, care nu poate fi mai mica decat valoarea totala a drepturilor salariale cuvenite pentru perioada respectiva.

Indemnizatia de concediu de odihna se calculeaza in raport cu numarul de zile de concediu, inmultite cu media zilnica a salariului de baza, sporului de vechime si, dupa caz, indemnizatiei pentru functia de conducere, luate impreuna, corespunzatoare fiecarei luni calendaristice in care este efectuat concediul si se plateste cu 5 zile lucratoare inainte de plecarea in concediu.

Principalele premii, respectiv adaosuri la salariul de baza de care pot beneficia salariatii SC ENERGOTERM SA sunt:

premii oferite de angajator in beneficiul copiilor minori ai angajatilor, cu ocazia Pastelui, zilei de 1 iunie, Craciunului si a sarbatorilor similare ale altor culte religioase in suma fixa de 100 lei;

premii sau cadouri oferite angajatelor cu ocazia zilei de 8 martie in valoare de 80 lei;

pentru salariatii care au domiciliul in alta localitate decat sediul societatii se acorda o suma de bani echivalenta cu contravaloarea biletelor de transport dus-intors pentru traseul extern;

pentru salariatii unitatii sunt suportate cheltuielile pentru reducerea cu 50% a costului biletelor de tratament si odihna recuperatorie in statiunile balneoclimaterice in limita sumei de 600 lei

In afara de ajutoarele prevazute de lege, la care au dreptul, salariatii pot beneficia si de urmatoarele ajutoare:

in cazul decesului salariatului, un ajutor, acordat familiei, de un salariu mediu lunar pe unitate;

daca decesul a survenit din cauza unui accident de munca, a unui accident in legatura cu munca sau a unei boli profesionale, cuantumul ajutorului acordat familiei va fi de cel putin 3 salarii de baza; diferenta de 2 salarii se va plati dupa stabilirea, in conditiile legii, a cauzei decesului;

un salariu de baza, platit de unitate mamei, pentru nasterea fiecarui copil; daca mama nu este salariata, sotul acesteia beneficiaza de plata unui salariu de baza;

un salariu de baza platit de unitate la decesul sotului sau sotii ori la decesul unei rude de gradul I aflate in intretinerea salariatului. Aceste sume de bani nu se iau in calcul la stabilirea salariului net.

SC ENERGOTERM SA este obligata sa asigure fiecarui salariat plata unui salariu minim brut pe tara stabilit prin hotarare a Guvernului,

In cazul in care programul normal de munca este, potrivit legii, mai mic de 8 ore zilnic, salariul de baza minim brut orar se calculeaza prin raportarea salariului de baza minim brut pe tara la numarul mediu de ore lunar potrivit programului legal de lucru aprobat. Tot in acest sens, trebuie precizat ca angajatorul nu poate negocia si stabili salarii de baza prin contractul individual de munca sub salariul de baza minim brut orar pe tara.

Plata salariului se poate de doua ori pe luna, respectv pe 14 si 29 ale lunii, prin plata avansului si a lichidarii.

Plata salariului se efectueaza prin virament in conturi bancare deschise in acest scop.

Salariul se plateste direct titularului sau persoanei imputernicite de acesta. In caz de deces al salariatului, drepturile salariale datorate pana la data decesului sunt platite, in ordine, sotului supravietuitor, copiilor majori ai defunctului sau parintilor acestuia. Daca nu exista nici una dintre aceste categorii de persoane, drepturile salariale sunt platite altor mostenitori, in conditiile dreptului comun

Plata salariului se dovedeste prin semnarea statelor de plata, precum si prin orice alte documente justificative care demonstreaza efectuarea platii catre salariatul indreptatit.

Dupa cum se poate observa castigul salarial mediu brut- care cuprinde atat salariul tarifar cat si sporurile,primele, plata orelor suplimentare cat si alte drepturi de personal- a inregistrat o crestere cu 124% in 2009 comparativ cu 2001, iar castigul salarial mediu net a inregistrat o crestere de 177,7%, ceea ce conduce la concluzia ca a scazut presiunea fiscala asupra castigurilor din salarii prin introducerea cotei unice de impozitare, si reducea cotelor de CAS , CASS si fondului de somaj.

Salariul minim a crescut cu 196%- de la 1.400.000 ROL , echivalentul a 48 Euro in 2001 la 600 RON in 2009- echivalentul a 142 Euro

Monografie contabila privind decontarile cu salariatii la SC ENERGOTERM SA

Inregistrarea salariilor si a altor drepturi datorate personalului

= 421 720.625

"cheltuieli cu salariile "Personal-salarii datorate"

personalului"

Inregistrarea retinerilor din salarii reprezentand avansuri, popriri, contributia personalului la asigurarile sociale si ajutorul de somaj, impozitul pe venitul de natura salariilor, imputatii si contributia la asigurarile de sanatate care exced impozitul pe salarii

421 = % 511.198

Personal-salarii datorate" 425 288.000

"Avansuri acordate personalului"

427 5.675

" Retineri din salarii datorate tertilor"

4312

" Contributia personalului la asigurarile sociale" 75.666

4314

"Contributia angajatorilor pentru asigurarile sociale 39.634

de sanatate"

4372

"Contributia personalului la fondul de somaj"

444 96.276

"Impozitul pe venituri de natura salariilor"

4282

"Alte creante in legatura cu personalul"

Plata avansurilor catre salariati

425 = % 497.427

5121 400.427

"Conturi la banci in lei"

5311 90.000

"Casa"

Acordarea avansurilor salariale prin casieria entitatii:

425 =       531 288.000

'Avansuri acordate personalului' 'Casa'

Plata lichidarii salariale:

421 = 5311 209.427

Personal-salarii datorate" 

Evidentierea drepturilor privind participarea salariatilor la profit

= 424 12500

'Rezultatul reportat' 'Prime reprezentand

participarea personalului la profit

Evidentierea impozitului aferent participarii salariatilor la profit

= 444 19.600

« Prime reprezentand participarea  « Impozitul pe venituri de natura personalului la profit » salariilor »

Plata drepturilor cuvenite din participarea salariatilor la profit

= 5311 10900

« Prime reprezentand participarea « Casa»

personalului la profit »

Achitarea drepturilor de personal neridicate

426 = 5311 35.600

« Drepturi de personal neridicate »  « Casa »

Alte sume datorate salariatilor determinate de activitatea exercitiului financiar care se incheie :

641 = 4281 6.250

« Cheltuieli cu salariile personalului »  « Alte datorii in legatura cu personalul »

Contabilitatea contributiilor privind asigurarile si protectia sociala

Obligatia unitatii privind contributia pentru asigurrile sociale

6451 = 4311 147.728

Contributia unitatii la asigurarile sociale » « Contributia unitatii la asigurarile sociale »

Obligatia unitatii privind contributia pentru constituirea bugetului asigurarilor pentru somaj

6452 = 4371 603

« Contributia unitatii pentru ajutorul de somaj « Contributia unitatii pentru ajutorul de somaj

Evidentierea contribttiei unitatii la constituirea bugetului asigurarilor sociale pentru sanatate

6453 = 4313 37.473

« Contributia angajatorului pentru  « Contributia angajatorului pentru

asigurarile sociale de sanatate » asigurarile sociale de sanatate »

Virarea sumelor reprezentand contributiile la asigurarile sociale de stat si de sanatate precum si la asigurarile pentru somaj :

% = 5121

4311 « Conturi la banci in lei »

« Contributia unitatii la asigurarile sociale »

4371

« Contributia unitatii pentru ajutorul de somaj

4313

« Contributia angajatorului pentru

asigurarile sociale de sanatate »

4314

« Contributia angajatilor pentru asigurarile

sociale de sanatate »

4371

« Contributie unitatii la

fondul de somaj »

4372

« Contributia personalului la

fondul de somaj »

Sume achitate in plus reprezentand ajutoare materiale

= 4381

« Alte creante in legatura cu personalul » « Alte datorii sociale »

Contabilitatea decontarilor privind alte contribttii de asigurari si protectie sociala

Contributia la fondul de garantare a creantelor salariale FGCS

6458 = 447. FGCS

« Alte cheltuieli privind asigurarile "Fonduri speciale-taxe si varsaminte

si protectia sociala »  asimilate »

Contributia de asigurare pentru accidente de munca si boli profesionale- CAMBP

6451 = 4311.CAMBP

Contributia unitatii la asigurarile sociale » « Contributia unitatii la asigurarile sociale »

Contributia pentru concedii si indemnizatii medicale -CCI

6458 = 4831 CCI

« Alte cheltuieli privind asigurarile « Alte datorii sociale »

si protectia sociala»

Comisionul pentru servicii de gestionare a carneelor de munca - ITM

635 = 447. ITM

« Cheltuieli cu alte impozite, taxe « Fonduri speciale- taxe si varsaminte asimilate »

si varsaminte asimilate »

Contributia pentru promovarea drepturilor persoanelor cu handicap-CDPH :

6458 = 4381. CDPH

"Alte cheltuieli privind  "Alte datorii sociale"

asigurarile si protectia

sociala

Contabilitatea impozitului pe salarii

Inregistrarea impozitului pe salarii retinut din drepturile banesti cuvenite salariatilor

% = 444

421 « Impozitul pe venituri de natura

« Personal-salarii datorate » salariilor »

423

« Personal ajutoare materiale datorate »

424

« Prime reprezentand participarea

personalului la profit »

 

Calculul salariului brut

SB=SN+IS+CSI

CSI= CASJ+CASS+CAS

CASJ = 0,5% x SB

CASS = 5,5% x SB

CAS = 10,5% x SB

Contributiile angajatorului la fondul de salarii brute = CSC + Comisioane

CSC= CAS+CASS+CASJ+FGCS+CAMBP+CCIS+CPDPH

CAS = 20,8% x SSB

CASS = 5,2% x FSB

CASJ = 0,5% x SSB

FGCS = 0,25% x SSB

CCIS = 0,65% x FSB

CAMBP= (0,15-0,85)% x SSB

ITM 1;2 = (0,75-0,25)% x FSB

SB- salariul brut (venitul brut lunar)

VNL- Venitul net lunar (SB-CSI)

CSI-Contributii sociale individuale

IS- Impozit pe (venitul din) salariu

SN- Salariul net

SBB- Suma salariilor (veniturilor salariale) brute lunare

FSB- Fond de salarii brute (lunare)

CSC- Contributii sociale colective (contributiile unitatii)

CAS- Contributia pentru asigurarile sociale de stat

CASJ- Contributia de asigurari sociale impotriva riscului de somaj

CASS- Contributia pentru asigurarile sociale de sanatate

CAMBP- Contributia de asigurare pentru accidente de munca si boli profesionale ( in prezent in functie de codul CAEN)

CCIS= Contributia pentru concediile si indemnizatiile de asigurari sociale de sanatate;

FGCS= fondul pentru garantarea creantelor salariale

CPDPH= Contributia angajatorului pentru promovarea drepturilor persoanelor cu handicap

ITM1 ( 0,75%) si ITM2 (0,25%)- comisioane reprezentand contravaloarea serviciilor efectate de Inspectoratele Teritoriale de munca pentru gestionarea carnetelor de munca.

Calculul salariului net a avea in vedere calculul acestuia la functia de baza si/sau alte functii- din punct de vedere fiscal, functia de baza este functia la care SC ENERGOTERM SA va acorda in mod unic anumite facilitati salariale si la care se deduc anumite facilitati fiscale la calculul impozitului pe salariu. Conform Codului muncii un salariat poate cumula mai multe functii in baza unor contracte individuale de munca, beneficiind de salariul corespunzator pentru fiecare dintre acestea, cu exceptiile prevazute de lege privind incompatibilitatea de functii.

Alegerea functiei de baza este la latitudinea salariatului si reprezinta, de regula, functia la care activeaza in baza unui contract individual de munca cu timpul normal de lucru.

La calculul impozitului pe venitul din salarii SC ENERGOTERM SA respecta prevederile Codului fiscal art 57, prin retinere la sursa, determinat astfel:

1. la locul unde se afla functia de baza, prin aplicarea cotei de 16% asupra bazei de calcul determinate ca diferenta intre venitul lunar net din salarii, calculat prin deducerea din venitul brut a contributiilor obligatorii aferente unei luni si urmatoarele:

deducerea personala acordata pentru luna respectiva;

cotizatia sindicala platita in luna respectiva;

contributiile la fondurile de pensii facultative, astfel incat la nivelul anului sa nu se depaseasca 200 Euro;

pentru veniturile obtinute in celelalte cazuri prin aplicarea cotei de 16% asupra bazei de calcul determinate ca diferenta intre venitul brut si contributiile obligatorii pe fiecare loc de realizare a acestora.

deducerea personala (care se acorda salariatilor cu venit brut lunar de pana la 1000 lei inclusiv) care se calculeaza astfel:

pentru salariatii care nu au persoane in intretinere - 250 lei;

pentru salariatii care au o persoana in intretinere  - 350 lei;

pentru salariatii care au doua persoane in intretinere - 450 lei;

pentru salariatii care au trei persoane in intretinere - 550 lei;

pentru salariatii care au patru persoane in intretinere - 650 lei

Pentru salariatii care realizeaza venituri brute lunare intre 1.000,01 si 000 lei inclusiv, deducerile personale sunt degresive fata de cele de mai sus si se stabilesc prin Ordin al ministrului finantelor publice.

Salariatii care realizeaza venituri din salarii de peste 3000 lei nu beneficiaza de deducere personala.

Astfel, tinand cont si de algoritmul de calcul prevazut de OMFP nr.19/2005 privind calculul deducerilor personale lunare degresive in functie de venitul brut lunar din salarii - SB si de numarul de persoane aflat in intretinerea salariatului- NPI, se stabilesc relatiile de calcul ale deducerii personale prezentate in tabelul urmator:

Tabelul nr.2

Calculul salariului net pentru un salariu brut de 1.610 lei a unui salariat cu o singura persoana in intretinere, la functia de baza, in luna noiembrie 2009, se prezinta astfel:

VNL= SB- CSI

= SB - CASJ - CASS - CAS

= 1610- (0,5% x 1.610) - (5,5% x 1610) - (10,5% x 1610)

= 1.344

DP = (250 + 100 x NPI) x K, in care NPI= 1 si reprezinta nr persoane aflate in intretinere si care din punct de vedere fiscal nu poate fi mai mare de 4, iar "K" se calculeaza astfel:

K= 1- (SB-1.000)/000 = 0,695

DP = (250+100 x 1) x 0,695= 243,25 = 250 lei

VI sau VBC = VNL - DP = 1344 - 250 = 1094 lei

Impozitul pe salarii:

IS= 16% x VBC = 16% x 1094 = 175,04 = 175

Salariul net in acest caz:

SN = SB - CSI - IS= 1610 - 266 - 175 = 1.169 LEI

Statul de salariu. Intocmirea statelor de salarii.

Plata salariului in cadrul SC ENERGOTERM SA se dovedeste prin semnarea statelor de plata, precum si prin orice alte documente justificative care demonstreaza efectuarea platii catre salariatul indreptatit.

Statul de salarii indeplineste urmatoarele functii

. reprezinta document pentru calculul drepturilor banesti cuvenite salariatilor, al elementelor necesare determinarii obligatiilor fiscale (impozit pe salarii si contributii obligatorii), al furnizarii informatiilor necesare completarii fiselor fiscale si al reflectarii altor datorii ale salariatului;

. reprezinta document justificativ de inregistrare in evidenta contabila in partida simpla .

Angajatorul intocmeste statul de salarii, lunar, pe baza documentelor de evidenta a muncii si a timpului lucrat efectiv, a documentelor privind retinerile legale, a concediilor de odihna, a certificatelor de concediu medical Semnarea statului confirma exactitatea calculelor.

Statul de salarii se intocmeste in doua exemplare:

- exemplarul 1 din statul de salarii circula de la persoanele autorizate de directorul general al SC ENERGOTERM SA sa exercite controlul financiar preventiv si sa aprobe plata, la caseria societatii pentru efectuarea platii sumelor cuvenite;

  Exemplarul 1 impreuna cu exemplarul 1 al borderoului de salarii neridicate sunt transmise la Serviciul Contabilitate, pentru inregistrarea in evidenta contabila;

   Exemplarul 1 se arhiveaza la Serviciul Financiar-Salarii al societatii, separat de celelalte acte justificative de plati;

- exemplarul 2 ramane la compartimentul care a intocmit statele de salarii impreuna cu exemplarul 2 al borderoului de salarii neridicate, care va servi la acordarea vizei atunci cand se va solicita plata salariilor neridicate.

Statul de salarii contine informatiile necesare completarii Fisei fiscale, respectiv:

- venitul brut;

- contributia individuala de asigurari sociale;

- contributia individuala la bugetul asigurarilor pentru somaj;

- contributia pentru asigurari sociale de sanatate;

- venitul net;

- deducere personala de baza ;

- deduceri suplimentare;

- venitul baza de calcul;

- impozitul calculat si retinut.

Macheta statului de salarii va trebui sa reflecte modul de calcul al impozitului lunar pe veniturile din salarii la locul unde salariatul are functia de baza si la celelalte locuri de munca.

In temeiul Legii contabilitatii nr. 82 din 24 decembrie 1991, republicata in Monitorul Oficial nr. 48 din 14 ianuarie 2005, statele de plata se pastreaza timp de 50 de ani de la data incheierii exercitiului in cursul caruia au fost intocmite.

Cazuri speciale privind decontarile cu personalul angajat

SC ENERGOTERM SRL apreciaza ca are nevoie pentru luna noiembrie 2009 de 500 de tichete de masa pentru angajatii sai cu contract de munca (25 sal x 20 zile in medie), pe care le achizitioneaza de la o unitate emitenta autorizata cu un comision (ex­clusiv T. V.A.) de 10 % din valoarea nominala in­dexata a unui tichet de masa de 8,48 lei/buc.

Valoarea nominala totala a tichetelor de masa: 500 x 8,48 lei = 4.240,00

Comisionul unitatii emitente: 4.240 x 10% = 424,00

T.V.A. deductibila (19%): 424 x 19% = 80,56

Valoarea facturii de achizitie a tichetelor de masa = 4.744,56

In luna respectiva, se distribuie toate cele 500( tichete de. masa. La sfarsitul lunii, pe baza foii co lective de prezenta se justifica consumarea a 450( tichete de masa, diferenta de 50 de tichete de ma­sa nejustificate reprezentand:

. 25 tichete de masa restituite de salariatii care au fost in deplasare in interesul serviciului (timp in care acestia au beneficiat de diurna neavand dreptul si la tichete de masa);

15 tichete restituite de salariatii care s-au aflat in concediu medical (perioada in care au beneficiat de indemnizatie);

10 tichete de masa utilizate nejustificat (in cazul unor absente nemotivate).

In contabilitatea societatii se fac urmatoarele inregistrari:

Inregistrarea achizitionarii tichetelor de mase pe baza facturii:

% = 401 4.744,56

5328 4.240,00

"alte valori-analitic 

tichete masa"

628 424,00

"alte cheltuieli cu serviciile

executate de terti

4426 80,56

"TVA deductibila"

Inregistrarea platii facturii emise de catre unitatea emitenta a tichetelor de masa (in luna mai 2009):

401 = 5121 4.744,56

"Furnizor" "Conturi la banci in lei"

Inregistrarea cheltuielilor de exploatare cu tichetele de masa distribuite

642 = 5328 4.240,00

"Cheltuieli tichete masa acordate" "alte valori-analitic

tichete masa"

Inregistrarea recuperarii de la salariati la sfarsitul lunii a celor 40 tichete neutlizate (40 x 8,48=339,20 lei)

5328 = 7588 339,20

"alte valori-analitic "Alte venturi din

tichete masa" exploatare"

Retinerea pe baza statului, conform contractului de munca, a contravalorii celor 10 tichete de tiasa consumate nejustificat de catre salariati, inclusiv comisionul unitatii emitente (valoarea imprimatelor) si T.V.A. aferenta se calculeaza si inresgistreaza astfel:

Valoarea nominala a tichetelor de masa: 10 x 8,48 = 84,80
Comisionul unitatii emitente: 84.80 x l0 % =  8,48
Total = 93,28
T.V.A. colectata (19%): 8,48 x 19 % = 1,62

Total cu TVA = 94

Inregistrarea aferenta:

4281 = 7588

"Alte creante in "Alte venituri din

legatura cu personalul" exploatare"

si concomitent:

635 = 4427 1,62

"Cheltuieli cu alte "TVA colectata"

impozite, taxe si

varsaminte asimilate"

deoarece, conform normelor metodologice de uti­lizare a conturilor contabile 'taxa pe valoarea adaugata aferenta bunurilor si serviciilor acor­date personalului sub forma avantajelor in natura' se inregistreaza in creditul contului 635.

In acelasi timp, ca urmare a prevederii Codului fiscal 'taxa pe valoare adaugata aferenta bunu­rilor acordate salariatilor sub forma unor avantaje in natura' este o cheltuiala nedeductibila fiscal 'daca valoarea acestora nu a fost impozitata prin retinere la sursa'.

Obs.: in acest caz exista o asimetrie de trata­mente in sensul ca daca avantajele in natura sunt impozitate la sursa, impozitul este suportat de salariat iar daca nu sunt impozitate la sursa, taxa pe valoare adaugata este suportata de societate, pe cheltuieli, care fiind si nedeductibile fiscal ada­uga si o penalizare (crestere) de impozit pe profit. Ar trebui si in acest ultim caz, in opinia noastra, ca taxa pe valoare adaugata sa o suporte salariatul inclusiv o penalizare cu cota unica procentuala pentru utilizarea ilegala a tichetelor de masa.

Calculul si inregistrarea returnarii catre unita­tea emitenta a tichetelor neutilizate in baza unei facturi de retur:

40 tichete x 8,48 lei/tichet = 339,2

Comision: 339,2 x 10 % = 33,92

TVA: 33,92 x = 6,45

Total 379,57

% = 401 379,57

5328 "Furnizori" 339,2

"Alte valori-

tichete de masa"

628 33,92

"Alte cheltuieli cu servicii

executate de terti"

6,45

"TVA deductibil"

Inregistrarea incasarii valori facturii privind tichetele d masa returnate:

401 = 5121 379,57

"Furnizori" "Conturi la banci in lei"

Balanta conturilor strict implicate in operatiile anterioare:

rulaj creditor (pentru facilitarea analizei nu s-a tinut cont de soldul initial

Balanta soldurilor finale trebuie sa reflecte esenta operatiilor efectuate, in principal utilizarea a 460 (500 - 40) tichete de masa a 8,48 lei bucata (dintre care 10 utilizate fara drept de catre sala­riati) si pentru care s-au platit 460 x 8,48 = 900 lei la care se adauga comisionul emitentului de 10 % x 900,8 = 390,08 lei si TVA deductibila de 19 % x 390,08 = 74,11 lei, in total 4.364,99 lei

Se observa ca numai trei sume sunt reflectate explicit in soldurile conturilor, respectiv (628) alte cheltuieli cu serviciile executate de terti pentru inregistrarea comisionului (390,08 lei), TVA deductibila (4426) respectiv (74,11 lei) si rulajul creditor (5121) privind platile efectuate din dis­ponibilul bancar (4.364,99 lei).

Cheltuielile reale cu tichetele de masa (460 x 8,48 = 900,80 lei) sunt reflectate de diferenta dintre soldul contului omonim de cheltuieli 642 (4.240.00 lei) si o parte dintre veniturile din ex­ploatare (7588), respectiv: 4.240,00 - 339,20 = 900,80. Si nici in acest caz contabilul care in­tocmeste declaratia privind impozitul pe profit nu poate avea in vedere aceasta suma pentru inscrierea cheltuielilor nedeductibile cu tichetele de ma­sa pentru care va trebui sa calculeze mai intai cheltuielile deductibile, respectiv 450 tichete x 8,48 lei/tichet = 816 lei dupa care cheltuielile nedeductibile fiscal: 4.240,00 - 816,00 = 424,00 lei

Celelalte conturi, respectiv 4282 ilustreaza cre­anta asupra salariilor generata de imputatia tichetelor utilizate fara drept reprezentata de venitul partial 7588 (de 93,28 lei) obtinut din recuperarea cheltuielilor cu cele 10 tichete consumate si 442' TVA colectata (de 1,62 lei) aferenta comisionulu: celor 10 tichete consumate ilegal suportate din cheltuielile societatii.

Pentru evitarea operatiilor inutile de recuperare, restituire, imputare societatea va achizitiona tichetelede masa la sfarsitul lunii atunci cand este cunoscuta situatia completa a pontajului iar distribuirea tichetelor sa fie facuta odata cu 'lichidarea' drepturilor salariale.

CONCLUZII SI PROPUNERI

Exista premisele - propuneri actuale privind desfiintarea contractului colectiv de munca la nivel national).

Desfiintarea contractului colectiv de munca la nivel national ar trimite in zona gri a economiei o treime din agentii economici, in conditiile in care doar 21 din cele 32 de sectoare economice au semnate contracte la nivel de ramura, iar foarte multe firme prefera sa plateasca angajatii 'la plic'.

Aparent IMM-urile sunt cele mai interesate de desfiintarea contractului colectiv de munca la nivel national pentru ca astfel pot frauda mai usor sistemul fiscal. Se presupune ca foarte multe firme mici isi platesc angajatii la limita salariului minim pe economie aceastea punand presiune pentru eliminarea plafonului minim.

Afectati defavorabil in urma aplicarii acestei masuri ar fi angajatii necalificati si cei care lucreaza in ramurile economice cu productivitate scazuta pentru ca nu vor mai beneficia de siguranta salariu minim stabilit la nivel national.

De asemeni, aceasta masura ar avantaja confederatii patronale reprezentative la nivel national a caror putere de decizie va creste odata cu dizolvarea Consiliului Economic si Social.

Raporturile de munca se depreciaza alarmant in anii crizei. Practicilor si politicilor transparente le iau locul relatiile de munca feudale, frica de a pierde locul de munca - sursa unica de venituri - obedienta fata de patron, renuntarea la dreptul de asociere, la proiectul de cariera, dezechilibrul intre viata privata si efortul cotidian inchinat muncii, contributiile disproportionate la fondurile de asigurari sociale si medicale fata de beneficiile asteptate, dezinteresul pentru propria dezvoltare profesionala, necorelata cu oportunitatile de promovare si recompensa.

Un raspuns la nevoia de protectie sociala a angajatilor, pe de o parte, si la cea de inovare-restructurare-agiltate a companiilor, il reprezinta flex-securitatea (flexicurity), un instrument social care combina beneficiile relatiilor de munca flexibile (de tipul contractelor pe proiect, al normei partiale de lucru, al angajatorilor multipli) cu protectia sociala si financiara, pe fondul incurajarii invatarii pe tot parcursul vietii.

Conceptul a fost probat cu success si a facut "epoca" in tarile scandinave (Suedia, Finlanda), in Spania, Franta, Polonia prin anii 90. Flex-securitatea reconciliaza nevoia de flexibilitate cu cea de securitate asigurandu-le angajatilor o tranzitie in cariera in conditii de siguranta, in timp ce imbunatateste competitivitatea companiilor si asigura continuitate modelului social european.

Beneficiile flex-securitatii sunt detensionarea relatiilor dintre angajatori, solutii rapide de profitabilitate pentru companii, urmarite acum de obsesia restructurarilor si a concedierilor, mai mult timp liber pentru angajati (dedicat familiei in general, copiilor,  in special), investitia profitabila si recunoscuta in  valoarea individuala pe piata muncii, asigurarea unui standard financiar sustenabil pe timpul tranzitiei de cariera si al studiilor.

Cu siguranta angajatorii au salariati in care au investit, pe care i-au recrutat si pe care i-au format si instruit cu greu. Ar fi ineficient sa trebuiasca sa-i concedieze datorita crizei financiare globale.

Ca o alternativa poate fi folosit somajul tehnic pentru o perioada limitata, pana cand situatia firmei se va imbunatati. OUG 4/2010 prevede scutirea de la plata contributiilor sociale pentru indemnizatiile de somaj tehnic timp de cel mult 90 de zile. Este o masura care vine ca un colac de salvare, este o masura concreta pentru ca impactul crizei economice pe care o traversam sa fie cat mai putin agresiv pentru agentii economici.

Asadar, daca firma . se afla intr-o situatie dificila, daca sunt probleme cu lichiditatile sau daca nu mai poate fi evitata concedierea unor angajati buni, aceasta ordonanta este solutia. Si toata lumea are de castigat.

BIBLIOGRAFIE

Ristea, Mihai si colaboratorii Contabilitatea financiara a intreprinderii, Editura Universitara Bucuresti 2007.

Cretu C. -Bazele contabilitatii, Editura Fundatiei Academice, Danubius -Galati- 2007

Galiceanu, Bogdanoiu, C., Contabilitate financiara conforma cu directive europene,Editura FRM, Bucuresti 2007.

Galiceanu, M., Hobeanu L., Contabilitate financiara, Editura Universitara 2006.

Ilincuta, Lucian-Dorel, Contabilitatea financiara a entitatilor economice, Editura Fundatiei Romania de Maine, Bucuresti 2006.

Feleaga Niculae, Feleaga Malciu, Liliana, Contabilitate financiara - o abordare europeana si internationala, vol. I si II, Editura Infomega, Bucuresti 2006.

M.F.P. Ordinul Ministerului Finantelor Publice nr.1752/2006, pentru abordarea reglementarilor contabile conforme cu directivele europene, M. OF. nr.1080 bis din 30 noiembrie 2007..

Standardele Internationale de Raportare Financiara (IFRS) incluzand Standardele Internationale de Contabilitate (IASsTM) si Interpretarile lor la 1 ianuarie 2007, Editura CECCAR, Bucuresti, 2007,

OMFP 3055/2009 pentru aprobarea Reglementarilor contabile conforme cu directovele europene.

Revista Gestiunea si Contablitatea Firmei 2009- Editura Tribuna Economica- dr.Lucian Popescu

Legea 53/2003- Codul muncii

Legea 19/2000- privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale

Legea 76/2002- privind sistemul asigurarilor pentru somaj si stimularea ocuparii fortei de munca

Bengescu,Marcela."Cazuri particulare privind contabilitatea si fiscalitatea indemnizatiilor acordate personalului intreprinderii -2006

Paliu Popa Lucia, Nicolae Ecobici, Contabilitatea financiara aplicata- Ghid contabil 2010, Editura Universitara, 2010