PREZENTAREA SOCIETATII S.C. AXIS S.R.L.

1. Obiectul de activitate al firmei

Firma SC AXIS S.R.L. a fost infiintata in anul 2001, constituita in baza Legii 31/1990, cu sediul in Codlea , str. Lunga nr. 18 , prin aportul a doi actionari.

Societatea comerciala SC AXIS SRL este organizata sub forma unei societati cu raspundere limitata, este o persoana juridica romana. Societatea se constituie pe o perioada nelimitata si dobandeste personalitate juridica cu incepere de la data inmatricularii in Registrul Comertului de pe langa Camera de Comert si Industrie Brasov .

Firma isi desfasoara activitatea in Brasov . Contabilitatea firmei se tine in baza Legii 82/1991. Pentru deschiderea firmei asociatii au avut un capital social de 200 lei depusi la banca.

Administratorul societatii nu va putea primi mandatul de administrator in alte societati comerciale avand acelasi obiect, nici nu va face acelasi gen de comert ori altul pe cont propriu, pe contul altei persoane fizice sau juridice, decat cu aprobarea asociatilor, sub sanctiunea revocarii si raspunderii pentru daune.

Obiectul de activitate al firmei - cod CAEN 5212-Comert cu amanuntul in magazine nespecializate , mai concret firma comercializeaza materiale de electrice.

Firma a reusit prin preturi avantajoase si ofertele acordate clientilor sa aiba un mare succes si sa se poata dezvolta cu usurinta.

2. Fundamentarea strategiei organizatiei

2.1. Studiul pietei si a segmentului de clienti caruia se adreseaza.

In momentul de fata exista multe firme care au acelasi activitate.

Clientii nostrii prefera produsele vandute de firma noastra deoarece oferta noastra satisface toate tipurile de nevoi.

2.2. Evaluarea mediului extern

Mediul extern al companiei poate fi structurat in : mediu general, care contine caracteristicile de ansamblu ale cadrului de organizare si functionare a universului economic.

Din punct de vedere politic firma are un dezavantaj deoarece in politica romaneasca firmelor mici si mijlocii nu li se acorda o importanta deosebita.

Din punct de vedere economic firma SC AXIS S.R.L. isi achita la timp datoriile fata de salariati si de furnizori si de asemenea isi achita datoriile fata de stat.

Din punct de vedere social pe langa activitatea pe care o desfasoara firma, aceasta sponsorizeaza un grup de copii talentati reuniti intr-un ansamblu de dansuri populare romanesti, pentru care s-a facut un contract si prin care firma incearca sa-si faca reclama si publicitate.

2. Mediul operativ

Clientii care apeleaza la serviciile firmei sunt importanti pentru noi si de aceea trebuie sa satisfacem nevoile si cerintele lor.

Furnizorii marfurilor sunt foarte importanti deoarece de ei depinde calitatea si diversitatea oferite clientilor. De aceea firma este foarte atenta la selectionarea furniorilor.

Angajatii sunt selectati in functie de postul pe care il ocupa. Firma a angajat persoane care s-au specializat in acest domeniu. Se tine cont de varsta, experienta si vechime.

Concurentii reprezinta un risc mare deci firma noastra trebuie sa scoata pe piata marfuri foarte bune la un pret bun pentru a pastra si satisface clientul.

Analiza interna a firmei (S.W.O.T)( puncte tari-puncte slabe-oportunitati-riscuri)

Analiza interna efectuata de proprietarii firmei a evidentiat urmatoarele aspecte:

puncte tari: - amplasarea firmei cu vad comercial

- produsele firmei sunt cunoscute pentru calitatea lor foarte buna

- angajatii sunt bine pregatiti

puncte slabe: - fonduri reduse pentru promovare si reclama

oportunitati: -dezvoltarea afacerii in alte orase

riscuri: -aparitia unor concurenti mai puternici

Functia de planificare

Planificarea este ansambul tuturor activitatilor care contribuie la definirea si la identificarea cailor susceptibile de a fi urmate pentru indeplinirea in conditii de eficienta a acestor obiective.

Functia de planificare contine patru elemente fundamentale:

Obiectivele: in primul rand firma SC AXIS S.R.L. urmareste dezvoltarea activitatii si aparitia unor oferte noi cu care sa atraga clientii.

Actiuni: pentru a se dezvolta cu usurinta firma trebuie sa achizitioneze ulilaje moderne de ridicat, masini de transport

Resursele: se compun din : resursele financiare, resurse materiale, resurse umane, resurse informationale:

Resursele financiare vor fi obtinute prin imprumuturi bancare

Resursele umane: sunt la un standard ridicat iar personalul pe care il are este foarte bine instruit.

Resursele materiale: vor surveni de la furnizorii actuali

Resursele informationale: acestea se vor obtine din studiile efectuate pe piata

Implementarea : pentru prosperarea afacerii, firma reinvesteste profitul in achizitionarea unor spatii pe care le va inchiria sau pentru a se dezvolta.

Functia de organizare

Structura organizatorica cuprinde: postul, functia, compartimentul si nivelul ierarhic, relatiile organizatorice.

Postul

Firma SC AXIS SRL dispune de un personal pregatit in domeniu. Acestea au responsabilitatea de a prezenta si oferi clientilor cele mai bune produse.

Functia de conducere

Persoanele care au aceasta functie trebuie sa se ocupe de personalul din subordine astfel incat acestia sa satisfaca nevoile si cerintele clientilor.

Compartimentul

Cuprinde toate persoanele aflate in subordinea patronului, in cazul de fata compartimentul se ocupa de procurarea matrialelor de calitate superioara si realizarea produselor de calitate.

Nivelul ierarhic

Este format din totalitatea subdiviziunilor organizatorice situate la aceeasi distanta ierarhica

Numarul nivelurilor ierarhice are o importanta deosebita pentru buna desfasurare a conducerii societatii comerciale.

Fluxul informational - formal

Legaturile de autoritate se impart la randul lor in:

Legaturi ierarhice care se stabilesc intre compartimentele aflate in relatie ierarhica. Daca aceste legaturi nu s-ar stabilii nu ar exista o buna desfasurare a activitatii in firma.

Legaturile functionale se manifesta intre compartimente aflate in relatii functionale. Acestea trebuiesc respectate deoarece se transmit reguli si principii importante.

Legaturi de stat major se desfasoara intre compartimentele de stat major si toate celelalte compartimente ale firmei. Aceste legaturi se fac pentru o informare cat mai ampla care duce la bunul demers al firmei.

Legaturile de colaborare pot fi la randul lor:

Legaturi de cooperare: se stabilesc intre persoane aflate pe aceeasi treapta ierarhica, dar pe filiere diferite. Aceste legaturi se stabilesc pentru o buna cunoastere a tuturor actiunilor care au loc in firma.

Legaturile de prezentare: se manifesta intre nivelul organizatoric de top si sindicate sau alte asociatii.

In prezent firma are 15 angajati cu contract de munca., la sfarsitul anului 2007 a avut 9 angajati. Deoarece materialele de constructii au o cerere din ce in ce mai mare numarul salariatilor creste din ce in ce mai mult.

Organigrama societatii este prezentata in fig.1

Fig.1 Organigrama firmei

6. Functia de decizie

Decizia defineste ansamblul proceselor prin care se schimba natura si continutul resurselor sistemului contribuind la modificarea sistemului obiectiv de nevoi si urmareste realizarea optimului economico-social al acestuia.

Luarea deciziei este stans legata de structura organizatiei, un rol important avandu-l comunicarea.

In luarea deciziilor managerii tin cont de certitudine, incertitudine si risc. Asa se intampla si in firma noastra, cei doi asociati bazandu-se pe lucrurile concrete inainte de luarea unei decizii.

In conditii de incertitudine si risc, cei doi asociati ai firmei SC AXIS SRL se folosesc de teoria probabilitatilor.

7. Functia de coordonare

Elementul cel mai important al coordonarii este resursa umana.

Asociatii firmei trebuie sa stie sa comunice intre ei, dar si cu personalul, ei trebuie sa tina seama de nivelul la care are loc comunicarea astfel cu o buna desfasurare a activitatii in firma rezultatele sa fie pe masura asteptarilor.

Modul de exprimare cu care se adreseaza patronul personalului sa fie clar si concis. Acesta stabileste niste regului pentru firma pe care personalul trebuie sa le respecte pentru a se intelege mai bine.

8. Functia de control

Functia de control consta in totalitatea actiunilor intreprinse si a deciziilor luate de manageri pentru ca rezultatele obtinute sa fie cat mai apropiate de cele planificate.

Asociatii trebuie sa ia decizii cat mai corecte pentru a obtine rezultate apropiate de cele planificate de ei.

Elementele controlului ajuta managerul sa urmareasca situatia existenta. Elementele sunt:

Standardele : firma noastra si-a propus inca de la infiintare mai multe obiective. Un proiect al firmei noastre a fost satisfacerea clientului. Acest proiect s-a realizat prin calitatea marfurilor pe care firma le-a promovat.

Performantele: sunt usor de masurat pentru activitatile ale caror rezultate sunt identificabile.

Actiunile de corectie: managerii firmei compara rezultatele obtinute cu standardele. Managerii care vor trebui sa constituie masurile de corectie trebuie sa aiba o parere cat mai realista si potrivita cu informatia detinuta.

Tipuri de control:

Precontrolul este o metoda importanta deoarece prin aplicarea acestei metode posibilitatile de obtinere a unor performante cat mai apropiate de standard cresc.

Controlul direct: pentru a se aplica controlul direct trebuie sa existe comunicare si intelegere intre patroni si subalterni. Subalternii trebuie bine informati pentru a realiza scopurile propuse.

Postcontrolul: rezultatele obtinute in procesele anterioare sunt baza postcontrolului. Analiza bilantului financiar este sursa de informatie a rezultatelor trecute.

Cei mai importanti factori de care depinde calitatea sunt:

Politica : managerul este cel care stabileste politica legata de calitate. Acestia au in vedere faptul ca pe piata exista concurenti de aceea produsul pe care firma noastra il ofera trebuie sa aiba o imagine care trebuie imbunatatita continuu.

Informatia: firma trebuie bine informata in privinta clientilor. Trebuie sa lucreze cu produse de calitate astfel firmele concurente au de castigat.

Cercetarea si proiectarea: inainte ca produsul sa fie scos pe piata trebuie studiat amplu ca sa fie de calitate si la un pret rezonabil.

Materialele: pentru ca un produs sa fie de calitate si materialele care ajuta la realizarea lui trebuie sa aiba o calitate superioara.

Resursa umana: munca oamenilor se reflecta in calitatea serviciilor, in ceea ce priveste calitatea. Daca subalternii sunt instruiti de manageri in privinta calitatii si acestia isi dau seama ca de acest lucru depinde prosperitatea firmei atunci vom putea spune ca exisa un semn de egalitate intre calitatea angajatului si calitatea serviciilor.

Dotarea cu utilaje performante de ridicat si existenta masinilor de transportat la domiciliu: de acest lucru depinde calitatea serviciilor si multumirea clientului

9. Evaluarea activitatii firmei

Analiza societatii SC AXIS SRL pe baza bilantului patrimonial

Analiza pe baza bilantului patrimonial consta in determinarea si interpretarea indicatorilor de echilibru financiar parimonial , si anume : situatia neta, fondul de rulment net, fondul de rulment propriu, fondul de rulment imprumutat, nevoia de fond de rulment si trezoreria neta.

Bilantul financiar al firmei este prezentat in tabelul 1

Datele sunt luate din Anexa 1

Tabelul 1

Situatia neta:

SN = Total Activ - Total Datorii

SN₂₀₀₉ = 108.837 - 101.763 = 7.074

SN₂₀₁₀ = 187.435 - 120393 = 67.042

ΔSN = SN₂₀₁₀ - SN₂₀₀₉ = 67.042 - 7.074 = 59.968

Cresterea situatiei nete de la un exercitiu la altul reprezinta un efect al gestiunii economice sanatoase, o imbogatire a unitatii.

Fondul de rulment net:

FRN = CPM - AI

FRN₂₀₀₉ = 7.074 - 451 = 6623

FRN₂₀₁₀= 67.042 - 22.414 = 4628

In cazul nostru, intreprinderea inregistreaza un fond de rulment net pozitiv, deoarece utilizarile durabile (imobilizarile) sunt acoperite din resurse permanente(capitaluri permanente).

ΔFRN = FRN₂₀₁₀ - FRN₂₀₀₉ = 4628 - 6.623 = 38.005

Fondul de rulment propriu:

FRP = Capitaluri proprii - AI

FRP₂₀₀₉= 7.074 - 451 = 6.623

FRP₂₀₁₀ = 67.042 - 22.414 = 4628

ΔFRP = FRP₂₀₁₀ - FRP₂₀₀₉ =4628 - 6.623 = 38.005

Fondul de rulment pozitiv semnifica faptul ca intreprinerea este capabila sa-si finanteze activele imobilizate din resurse proprii, deci exista autonomie.

Fondul de rulment imprumutat

FRI₂₀₀₉ = 6.623- 6.623 = 0

FRI₂₀₁₀ = 38.005 - 38.005= 0

Deoarece fondul de rulment imprumutat este zero, rezulta ca societatea nu are imprumuturi financiare pe temen lung.

Nevoia de fond de rulment

NFR = ACR - DEX

NFR₂₀₀₉ = 97.086 - 101.763 = -677

NFR₂₀₁₀= 139.753 - 120.393 = 19.360

ΔNFR = NFR₂₀₁₀ - NFR₂₀₀₉ = 19.360 - (-677) = 2037

Cresterea mai accentuata a activelor circulante comparativ cu cresterea datoriilor de exploatare a determinat o acutizare a nevoii de fond de rulment cu 2037.

Trezoreria neta

TN = FRN - NFR

TN₂₀₀₉ = 6.623 - (-677) = 11.300

TN₂₀₁₀= 4628 - 19.360 = 2268

sau

TN = DPB - CRT

TN₂₀₀₉ = 11.300 - 0 = 11.300

TN₂₀₁₀= 2268 - 0= 2268

ΔTN (cash-flow) = TN₂₀₁₀ - TN₂₀₀₉ = 2268 - 11.300 = 1968

TN este pozitiv semnifica rezultatul intregului echilibru financiar al societatii.

9.2. Analiza societatii SC AXIS SRL pe baza bilantului functional

Bilantul functional al firmei este prezentat in tabelul 2.

Datele sunt preluate din Anexa 1

Tabelul 2

Fondul de rulment net global (FRNG)

FRNG = Resurse durabile (CPM) - Activ imobilizat brut

FRNG = (Resurse durabile - Amortizari calculate) - Imobilizari nete

2009 2010

Resurse durabile: 7.497 67.639

-capital social 200 200

-rezerve 0 0

-rezultatul exercitiului 6.874 66.842

-amortizare si provizioane 423 597

Imobilizari brute: 874 2011

Amortizari calculate 423 597

Imobilizari nete 451 22.414

FRNG₂₀₀₉ = 7.497 - 874 = 6.623

FRNG₂₀₀₉ = (7.497 - 423) - 451 =6.623

FRNG₂₀₁₀= 67.639 - 2011 =-4628

FRNG₂₀₁₀ = (67.639-597) - 22.414=-4628

FRNG = (ACE+ACAE+D) - (DE+DAE+CT)

FRNG₂₀₀₉ =.80.872+410+1729+75+11.300 -( 101.008+755) = 6.623

FRNG₂₀₁₀ = 11013+536+2779+425+2268 - (119.437+956)= 4628

ΔFRNG = FRNG₂₀₁₀ - FRNG₂₀₀₉ = 4628 - 6.623= 38.005

Trezoreria neta

TN = Nevoi de trezorerie - Resurse de trezorerie

TN₂₀₀₉ = 11.300- 0 = 11.300

TN₂₀₁₀= 2268 - 0 = 2268

ΔTN = TN₂₀₁₀ - TN₂₀₀₉ =- 2268 - 11.300 = 1968

Deoarece trezoreria neta este pozitiva intreprinderea nu este constrans sa caute resurse pe termen scurt, sau sa solicitate bancilor si altor parteneri financiari.

9. Analiza contului de profit si pierdere si a capacitatii de autofinantare a societatii SC AXIS SRL

A. Analiza contului de profit si pierdere

Contul de profit si pierdere al societatii este prezentat in tabelul

Datele sunt luate din Anexa1.

- lei- Tabelul

Rezultatul exploatarii = Venituri din exploatare - Cheltuieli de exploatare

Rezultatul exploatarii (2009)= 409.178 - 366.973 = 42.205

Rezultatul exploatarii (2010) = 540.247 - 468.968 = 71.279

Rezultatul financiar = Venituri financiare - Cheltuieli financiare

Rezultatul financiar (2009) = 34 - 0 = 34

Rezultatul financiar (2010) = 64 - 0 = 64

Rezultatul extraordinar = Venituri extraordinare - Cheltuieli extraordinare

Rezultatul extraordinar (2009) = 0

Rezultatul extraordinar (2010) = 0

B. Solduri intermediare de gestiune

1) Marja comerciala:

Se determina cu relatia:

MC = Venituri din vanzarea marfurilor - costul marfurilor vandute

MC₂₀₀₉ = 409.178 - 32323 = 8855

MC₂₀₁₀ = 540.247 - 42227 = 117.020

ΔMC = 117.020 -8855 = 31.165

Marja comerciala a crescut in anul 2010 fata de anul 2009 cu 31.165 lei. Acest lucru se datoreaza faptului ca societatea si-a modificat politica de vanzare.

2) Productia exercitiului:

Se determina cu relatia:

PE= Productia vanduta+/- Productia stocata +Productia imobilizata

PE₂₀₀₉ = 0

PE₂₀₁₀ = 0

Firma avand obiectul de activitate comertul nu are productie.

Valoarea adaugata

VA = MC + Productia exercitiului-Consumuri provenite de la terti

VA₂₀₀₉ = 8855 + 0 - (11.392 + 746 + 18.546) = 5171

VA₂₀₁₀ =117.020 + 0 - (16.009 + 1.520 + 1234) = 8257

ΔVA = VA₂₀₁₀ - VA₂₀₀₉ = 8257 - 5171 = 29.086

Aceasta crestere se datoreaza faptului ca in anul 2010 a crescut marja comerciala.

4) EBE - Excendentul brut din exploatare

EBE = VA + Subventii din exploatare - Impozite si taxe - Cheltuieli cu personalul si protectia sociala

EBE₂₀₀₉ = 5171 +0 - 64 - 11.377 = 4730

EBE₂₀₁₀ = 8257 + 0- 64 - 12.679 = 71.514

ΔEBE = EBE₂₀₁₀ - EBE₂₀₀₉ = 71.514 - 4730 = 27.784

Excendentul de exploatere a crescut in anul 2010 fata de 2009 deoarece cresterile marjei comerciale depasesc cresterile cheltuielilor cu personalul si protectia sociala.

5) Rezultatul exploatarii

Rezultatul exploatarii = EBE + Alte venituri de exploatare +Reluari asupra amortizarilor si provizioanelor - alte cheltuieli de exploatare - Amortizari si provizioane calculate

Rez expl.₂₀₀₉ = 4730 - 1.350 - 175 = 42.205

Rez expl.₂₀₁₀ = 71.514 - 60 - 175 = 71.279

ΔRez.expl = 71.279 - 42.205 =29.074

Rezultatul exploatarii in 2010 este mai mare decat in 2009 deoarece cresterea amortizarii nu depaseste cresterea excendentului de exploatare.

6) Rezultatul curent

RC = Rez expl. +Venituri financiare - Cheltuieli financiare

RC₂₀₀₉ = 42.205 + 34 - 0 = 42.239

RC₂₀₁₀ = 71.279 +46 - 0 = 71.325

ΔRC = RC₂₀₁₀ - RC₂₀₀₉ = 71.325 - 42.239 = 29.086

Variatia rezultatului curent a crescut fata de rezultatul exploatarii datorita faptului ca in anul 2010 rezultatul financiar a crescut.

7) Rezultatul net

Rez.net = RC + Rezultat extraordinar - Impozit pe venit

Rez net₂₀₀₉ = 42.239 + 0 -6.138 = 36.101

Rez net ₂₀₁₀ = 71.325 +0 - 11.358 = 59.967

ΔRez net = 59.967 - 36.101 = 2866

Societatea a inregistrat in anul 2010 un profit mai mare cu 2866 lei. Aceasta crestere se datoreaza in mare masura cresterii marjei comerciale.

	Fig 1 Profitul

C. Capacitatea de autofinantare (CAF)

Prin metoda deductiva

Prin metoda aditionala

ΔCAF = 60.142 - 36.276 = 2866

Deoarece capacitatea de autofinantare ia in considerare doar operatiunile de gestiune si este masurata in momentul angajarii cheltuielilor /realizarii veniturilor si masoara rentabilitatea unei perioade date, rezulta ca anul 2010 este mai rentabil.

9. Ratele structurii financiare

Rate structurii financiare reprezinta anumiti parametri de orientare pentru conducerea intreprinderii in ceea ce priveste influenta costului surselor de finantare asupra nivelului eficientei, si in acelasi timp pentru potentialii creditori in ceea ce priveste riscul redobandirii capitalurilor imprumutate.

Rata de finantare a activelor fixe

R_f = Capitaluri permanente / Active fixe (val.bruta)

R_{f 2009} = 7.074/874 = 8.09

R_{f 2010} = 67.042 / 2011 = 2.91

Deoarece rata fondului de rulment are o valoare supraunitara atat in anul 2009 cat si in anul 2010, inseamna ca imobilizarile sunt finantate din capitaluri permanente. Comparand rata anului 2009 cu 20010 se obsearva diminuarea raportului care prezinta o deteriorare a situatiei.

Rata de lichiditate

Rata de lichiditate = Active circulante / Datorii exigibile pe t.s.

Rata de lichiditate ₂₀₀₉ = 108.386 / 101.763= 1,065

Rata de lichiditate ₂₀₁₀=16021/ 120.393=1,37

Reflecta posibilitatea activelor circulante de a fi transformate in timp in

lichiditati.Valoarea supraunitara ne arata ca pe termen scurt intreprinderea isi poate onora datoriile.

Rata capacitatii de plata (rata de trezorerie imediata)

Rata capacitatii de plata=Disponibilitati / Datorii exigibile pe t.s.

Rata capacitatii de plata₂₀₀₉ =11.300 / 101.763 = 0,11%

Rata capacitatii de plata₂₀₁₀ =2268 / 120.393= 0,209%

Valoarea subunitara a acetei rate ne arata ca intreprinderea analizata nu dispune de o potentiala capacitate de plata furnizata de ciclul de exploatare.

4) Analiza ratei de structura privind activul

Aceste rate reflecta aspecte legate de patrimoniul economic al firmei, natura activitatii pe care o desfasoara si mai putin aspecte privind politica financiara.

Rata imobilizarilor

Rai= (Imobilizari / Total active) C

Acest indicator masoara gradul in care intreprinderea a realizat investitii in cursul unui exercitiu financiar.

Rai₂₀₀₉ = (451./108.837) C

Rai₂₀₁₀ =(22.414/187.435) C

Aceasta rata avand o valoare foarte mica arata ca imobilizarile au o pondere foarte mica din activul societatii.

a1) Rata imobilizarilor corporale

Ric = (imobilizari corporale / Total activ) C

Ric₂₀₀₉ = (451/108.837) C

Ric₂₀₁₀ = (22.414/187.435) C

Marimea acestei rate depinde in cea mai mare masura de natura activitatii desfasurate de firma. In intreprinderile care solicita echipamente sofisticate sau de volum mare, aceasta rata este mai ridicata, iar in intreprinderile cu slaba dotare tehnica, aceasta rata este redusa. In general este dificil de stabilit o marime optima pentru aceasta rata, deoarece aceasta depinde de optiunile strategice ale firmei, de politica de dezvoltare si de conditiile in care isi desfasoara activitatea.

a2) Rata imobilizarilor financiare

Rif = (Imobilizari financiare / Total activ) C

Rif₂₀₀₉ = (0 / 108.837) C

Rif₂₀₁₀ = (0/187.435) C

a3) Rata activelor circulante

Racr = ( Active circulante / Total activ) C

Racr = (108.386/108.837) C

Racr = (16021/187.435) C

Aceasta rata fiind foarte mare ( aproape 100%) rezulta ca activele circulante detin o pondere mare din totalul activelor

Intre rata activelor imobilizate si rata activelor circulante exista relatia:

Rai + Racr = 1

b1) Rata stocurilor

Rs = (Volumul stocurilor / Total activ) C

Aceasta rata are valori diferite de la un sector de activitate la altul, in functie de natura activitatii, si anume:

- valori mai ridicate la firmele din sfera productiva si a distributiei de bunuri materiale

- valori mai mici la firmele din sfera serviciilor

De asemenea, marimea sau durata ciclului de exploatare influenteaza in mod direct marimea ratei stocurilor, aceasta avand valori mari pentru un ciclu de exploatare lung si invers si marimea ratei stocurilor se modifica si in functie de inflatie, cresterea preturilor la materiile prime si materiale, ca urmare, inflatia determina cresterea valorii stocurilor si implicit creste rata stocurilor.

Interpretarea evolutiei in timp a ratei stocurilor trebuie sa fie legata de marimea cifrei de afaceri, astfel daca indicele cifrei de afaceri este mai mare decat indicele stocurilor, atunci este o situatie optima.

Rs₂₀₀₉ = (0.872/108.837) C

Rs₂₀₁₀ = (11013/187.435) C

b2) Rata creantelor comerciale

Rcc = (Creante comerciale / Total activ) C

Rcc₂₀₀₉ =(1729/108.837)C

Rcc₂₀₁₀ =(2779/187.435) C

Marimea acestei rate depinde de natura relatiilor firmei cu partenerii externi si de termenele de plata pe care intreprinderea le acorda clientilor sai. Astfel, la intreprinderile aflte in contact direct cu o clientela numeroasa, care achita cumparaturile in numerar (comertul cu amanuntul), volumul creantelor este mic si implicit rata este mica. Unde se lucreaza pe baza de factura, rata inregistreaza valori mai ridicate.

b3) Rata disponibilitatilor banesti si a plasamentelor

Rdp = (disponibilitati + plasamente) / Total activ C

Rdp₂₀₀₉ =(11.300/108.837) C

Rdp₂₀₁₀ =(2268/187.435) C

Rata disponibilitatilor reflecta ponderea acestora in cadru firmei. Informatiile furnizate de aceasta rata sunt deosebit de fragile, datorita variatiilor insemnate pe care le inregistreaza pe perioade scurte de timp.

5) Analiza ratei de structura privind pasivul

Spre deosebire de ratele de structura ale activului, care pun in evidenta structura patrimoniului economic, ratele de structura ale pasivului permit aprecierea politicii financiare a firmei si ele scot in evidenta aspecte privind stabilirea si autonomia financiara a firmei.

a) Rata stabilitatii financiare

Rsf = (Capital permanent / Total pasiv) C

Reflecta legatura dintre capitalurile permanente, de care dispune firma in mod stabil, pe o perioada de 1 an si pasivul total.

Rsf₂₀₀₉ =(7.074/108.837) C

Rsf₂₀₁₀ =(67.042/187.435) C

Acesta valoare fiind relativ mica, rezulta ca, capitalurile proprii au o pondere mica din pasiv.

Rsf = 1 - (Datorii pe termen scurt / Total pasiv) C

Din punct de vedere tehnic se pune problema delimitarii exacte a resurselor proprii sau imprumuturilor cu caracter stabil de cele instabile sau temporare destinate sa fie consumate intr-un termen scurt.

b) Rata autonomiei financiare globale

Rafg = (Capital propriu / Capital permanent) C

Rafg₂₀₀₉ =(7.074/7.074) C

Rafg₂₀₁₀ =(67.042/67.042) C

Se recomanda ca satisfacatoare pentru echilibrul financiar, relatia:

Rafg

Aceasta relatie constituie o premiza pentru autonomia financiara a firmei.

Rata autonomiei financiare globale in situatia noastra este 100 % deoarece capitalul permanent = capitalul propriu.

9. Ratele de rentabilitate

Ratele de rentabilitate evidentiaza caracteristicile economice si financiare ale intreprinderilor, permitand compararea performantelor industriale si comerciale ale acestora. In general aceste rate se determina ca raport intre efectele economice si financiare obtinute si eforturile depuse pentru obtinerea lor.

Ratele de rentabilitate comerciala - se determina ca raport intre marjele de acumulare si cifra de afaceri sau valoarea adaugata, ele exprimand randamentul diferitelor stadii ale activitatii intreprinderii la formarea rezultatului.

a)   rata marjei comerciale

R_mc= Marja comerciala / vanzari de marfuri * 100

R_mc2009 = 8855 / 409.178 * 100= 20,98%

R_mc2010 = 117.020 / 540.247 *100= 21,66%

Este o masura a eficientei economice. Cu cat este mai mare cu atat este mai buna.

b)   rata marjei brute de exploatare

R_mb = Excendent brut de exploatare / Cifra de afaceri *100

R_mb2009 = 4730 / 409.178 *100=10,68%

R_mb2010= 71.514 / 540.247 *100=13,23%

Rata marjei brute de exploatare este mai mare in 2008 ceea ce inseamna o situatie economica mai buna.

c)   rata marjei nete

R_mn= Rezultatul net al exercitiului / Cifra de afaceri

R_mn2009= 36.101 / 409.178 = 8,82%

R_mn2010= 59.967 / 540.247 = 11,09%

In 2010 marja neta a crescut fata de 2009.

Rata de rentabilitate financiara

R_f= Rez net al ex / CPR

R_mn2009= 36.101 / 7.074 = 5,1%

R_mn2010 = 59.967 / 67.042 =0,89%

Pentru a face atractive actiunile intreprinderii si pentru cresterea cursului lor bursier aceasta rata trebuie sa fie mai mare decat rata medie a dobanzii pe piata capitalurilor de imprumut.

9.6. Principalii indicatori de analiza ai stocurilor

Acestia sunt:

Stocul mediu

Viteza de rotatie

Durata de stocare

Stocul mediu = (stocul la inceputul perioadei + stocul la sfarsitul perioadei ) : 2

Stoc mediu ₂₀₁₀= (80.872 + 11013) : 2 = 96.942,5 lei

Stoc mediu ₂₀₀₉ = (70.126 + 80.872 ) : 2 = 7799 lei

Stocul mediu a crescut in anul 2010 fata de 2009 cu 21.143,5 lei datorita dezvoltarii activitatii firmei.

Viteza de rotatie a stocurilor exprima de cate ori stocul a fost rulat pe parcursul exercitiului financiar:

Viteza de rotatie a stocurilor= Cifra de afaceri / stocul mediu

• Viteza de rotatie a stocurilor ₂₀₁₀ = 540.247 / 96.942,5 =5,5728
• Viteza de rotatie a stocurilor ₂₀₀₉ = 409.178 / 7799 = 5,3981

Viteza de rotatie a stocurilor a crescut de la 5,3981 in 2009 la 5,5728 in anul 2010, rezultand o diferenta de 0,1747.

Durata de stocare indica numarul de zile in care bunurile sunt stocate in unitate.

Durata de stocare = (stoc mediu / cifra de afaceri ) x 365

• Durata de stocare₂₀₁₀ = 96.942.5 / 540.247 x 365 = 65,4959
• Durata de stocare₂₀₀₉ = 7799 / 409.178 x 365 = 67,6151

Durata de stocare a bunurilor in unitate a scazut cu 2,12 zile in anul 2010 fata de 2009; cu cat durata este mai mica cu atat activitatea este mai eficienta.

Valorile principalilor indicatori de analiza a stocurilor, respectiv stocul mediu, viteza de rotatie a stocurilor si durata de stocare, sunt redate in Tabelul 4, iar in figurile 2 si 3 sunt generate graficele de evolutie a acestora.

Tabel 4

Fig. 2 Stocul mediu Fig. 3 Viteza de rotatie si durata de stocare

CONTABILITATEA STOCURILOR DE MARFURI

1. Notiuni generale

Stocurile au ponderea cea mai mare in structura activelor circulante. Valorile realizabile pe termen scurt sunt alcatuite din creante care se nasc din operatiuni de exploatare, iar valorile disponibile reprezinta mijloacele banesti.

Activele circulante sunt o parte a activului economic, care se caracterizeaza prin transformarea permanenta a formelor functionale, prin consumarea lor, de obicei, intr-un singur ciclu de exploatare si prin transmiterea valorii integrale asupra productiei in care se incorporeaza. In structura concreta a activelor circulante intra elemente cum sunt : materii prime si materiale, combustibili, productie neterminata, semifabricate, produse finite, marfuri, mijloace banesti etc. De-asemenea se asimileaza activelor circulante si obiectele de inventar de mica valoare sau de scurta durata, echipamentul, imbracamintea si materialele de protectie, precum si alte elemente, care prezinta unele deosebiri din punctul de vedere al duratei si modului de transmitere a valorii fata de celelalte active circulante.

Stocurile sau activele circulante materiale sunt reflectate in contabilitate cu ajutorul clasei 3 " Conturi de stocuri si productie in curs de executie", care cuprinde urmatoarele grupe de conturi: grupa 30 "Stocuri de materii prime si materiale"; grupa 33 "Productia in curs de executie" ; grupa 34 "Produse"; grupa 35 "Stocuri aflate la terti"; grupa 36 "Animale"; grupa 37 "Marfuri"; grupa 38 "Ambalaje"; grupa 39 "Provizioane pentru deprecierea stocurilor si productiei in curs de executie"

Dupa continutul economic, conturile din clasa 3 se grupeaza astfel:

a)   Conturi care tine evidenta stocurilor la valoarea de intrare ( la cost istoric), care cuprind conturile din grupele 30, 33, 34, 35, 36, 37 si 38.

b)   Conturi substractive sau rectificative, care au rolul de a corecta valoarea de intrare a stocurilor si care cuprind:

Conturile 308, 348, 368, 388 conturi de diferente de pret

Contul 378 Diferente de pret la marfuri

Conturile din grupa 39 - conturi de provizioane

Acestea sunt conturi de bilant sau de inventar, care furnizeaza informatia de reflectare si control gestionar privind situatia si miscarea stocurilor si productiei in curs de executie. Soldul lor debitor se preia in activul bilantului. Aceste conturi asigura:

Conditii pentru organizarea contabilitatii activelor circulante de natura materiala, pe structura, categorii de stocuri prevazute de regulamentul pentru aplicarea legii contabilitatii.

Realizarea normelor specifice de gestiune a stocurilor pentru:

Stocurile din depozitele proprii;

Stocurile aflate la terti;

Decalajele intre aprovizionarea si receptia bunurilor;

Decalajele intre vanzarea si livrarea bunurilor;

Bunurile aprovizionate sau vandute cu clauze de rezerve de proprietate

Aplicarea regulilor contabile la evaluarea si inregistrarea stocurilor;

Promovarea principiului prudentei la inventarierea si evaluarea prin bilant a activelor circulante.

In afara conturilor din clasa a-3-a, care au ca obiect de inregistrare stocurile, contabilitatea formarii si utilizarii acestora necesita stabilirea unor corespondente cu conturi din alte clase:

Clasa a-4-a Conturi de terti

Contul 401 - Furnizori

Contul 456 - Decontari cu asociatii privind capitalul

Clasa a-6-a, "Conturi de cheltuieli"

Clasa a-7-a Conturi de venituri

Marfurile sunt bunuri achizitionate din afara unitatii pentru a fi vandute in aceeasi stare, fara vreo prelucrare suplimentara. Sunt asimilate marfurilor:

stocurile achizitionate pentru utilizare proprie ( materii prime, materiale, obiecte de inventar etc.) si care, ulterior, si-au schimbat destinatia si se ofera spre vanzare tertilor;

stocurile provenite din productie proprie, care se vand prin magazine proprii (semifabricate, produse finite etc.)

Pe traseul producator - consumator, marfurile parcurg doua stadii si anume:

circulatia cu ridicata a marfurilor - care consta in achizitionarea de marfuri in cantitati mari de la producatori sau de la alti furnizori in scopul revanzarii acestora catre alte unitati comerciale, indeosebi celor de vanzare cu amanuntul;

circulatia cu amanuntul a marfurilor - care consta in vanzarea marfurilor consumatorilor individuali, precum si unor unitati pentru consumul propriu.

Diferenta dinte pretul de vanzare si costul de achizitie al marfurilor poarta denumirea de adaos comercial sau rabat comercial. Cu toate ca exprima aceeasi realitate, intre cele doua notiuni exista, totusi, deosebiri in cea ce priveste modul de calcul si momentul in care se face calculul.

Astfel, adaosul comercial se determina in momentul achizitionarii marfurilor, prin aplicarea cotei de adaos asupra costului de achizitie.

Rabatul comercial se stabileste in momentul scoaterii din gestiune a marfurilor vandute, prin aplicarea cotei de rabat asupra pretului de vanzare a marfurilor.

Transformarea cotei de adaos in cota de rabat se realizeaza aplicand procedeul sutei majorate, astfel:

Cota de rabat (%) = (cota de adaos x 100) : (cota de adaos + 100)

2. Evaluarea marfurilor la unitatile comerciale cu amanuntul

In cadrul unitatilor cu amanuntul se conduce evidenta analitica global valorica atat la nivel de unitate, cat si pe magazine, iar in cadrul acestora pe gestiuni cu ajutorul raportului de gestiune zilnic sau periodic.

Contabilitatea sintetica a marfurilor la unitatile cu amanuntul se organizeaza prin folosirea inventarului permanent sau intermitent.

La unitatile comerciale de desfacere a marfurilor cu amanuntul (en detail) se recomanda evidenta marfurilor la pretul cu amanuntul, care se poate utiliza in doua variante:

a)   Pretul cu amanuntul, care este format din costul de ahizitie plus adosul comercial plus TVA. Adaosul comercial este suma destinata sa acopere cheltuielile comerciantului (cheltuieli de circulatie) si sa asigure obtinerea unui profit.

b)   Detailistii neplatitori de TVA utilizeaza pretul cu amanuntul compus din costul de achizitie (in care se include si TVA din factura de cumparare) plus adaosul comercial.

De regula, la unitatile comerciale cu amanuntul se considera cost de achizitie pretul de cumparare reflectat in facturile furnizorilor, iar cheltuielile de transport aferente intrarilor de marfuri se reflecta intr-un cont analitic distinct. Acestea se vor include in cheltuieli pe masura vanzari marfurilor. Acest mod de evaluare se impune din ratiuni practice, intrucat este dificil sa se recalculeze pretul de cumparare al marfurilor intrate in functie de cheltuielile de transport-aprovizionare, avand in vedere marea varietate de sortimente de marfuri intrate, in cantitati si la preturi diferite.

Exemplu: privind formarea pretului cu amanuntul

Societatea avand ca obiect principal de activitate comercializarea marfurilor cu amanuntul, achizitioneaza marfuri conform facturii de cumparare din care se extrag urmatoarele date:

Valoarea la pret de cumparare fara TVA : 1.000 lei

TVA: 1000 x 24% = 240 lei

Total factura: 1.240 lei

Cota de adaos utilizata este de 20% din costul de achizitie.

Varianta I Unitatea nu este platitoare de TVA

Calcularea pretului cu amanuntul :

Pa = Cost de achizitie (Ca) + Adaos comercial (Ac)

Costul de achizitie = totalul facturii = 1.240 lei

Adaosul comercial = costul de achizitie x cota de adaos = 1.240 x 20% = 248 lei

Pretul cu amanuntul = 1.240 + 248 lei = 1.488 lei

Varianta II Unitatea este platitoare de TVA

Calculul pretului cu amanuntul cu TVA:

Pa = Ca + Ac + TVA neexigibila

Costul de achizitie = valoarea la pretul de cumparare fara TVA = 1.000 lei

Adaosul comercial = costul de achizitie x cota de adaos = 1.000 x 20% = 200 lei

TVA neexigibila = (costul de achizitie + adaosul comercial) x 24% = 288lei

Pretul cu amanuntul cu TVA = 1.000 + 200 + 288 = 1.488 lei

Exemplu: privind evaluarea iesirilor de marfuri

In balanta de verificare de la sfarsitul perioadei precedente exista urmatoarea situatie privind conturile aferente marfurilor: Tabel 1

In cursul perioadei curente se achizitioneaza marfuri la costul de achizitie de 000 lei plus TVA si se vand marfuri in valoare de 867.5 lei la pretul de vanzare cu amanunul cu TVA. Cota de adaos practicata pentru intrarile de marfuri este de 30% din cosul de achizitie.

a)   Determinarea pretului cu amanuntul aferent intrarilor de marfuri

Adaos comercial (rulajul creditor al contului 378) : 000 x 30% = 1.200 lei

TVA neexigibila (rulajul creditor al contului 4428) : (000 + 1.200) x 24% = 1.248 lei

Valoarea marfurilor intrate la pretul cu amanuntul (rulajul debitor al contului 371) : 000 + 1.200 + 1.248 = 6.448 lei

b)   Evaluarea iesirilor de marfuri

Varianta A

I.     Determinarea cotei medii de rabat

Varianta a) : daca unitatea practica cote de adaos diferite pentru diferite sortimente de marfuri, se foloseste procedeul cotei medii de rabat (K)

K = (Si + RC) din contul 378 : (Si + RD) din contul 371 (exclusiv TVA neexigibila) x 100 = (188 + 1.200) : (928 - 148 + 200) x 100 = 23,21%

Varianta b) : daca unitatea practica o cota unica de adaos comercial (Ca), cota de rabat (Cr) se calculeaza folosind procedeul sutei majorate:

Cr = (Ca x 100) : (Ca + 100 ) = (30 x 100) : (30 + 100) = 000 : 130 = 23,07%

II.  Calcularea rabatului comercial aferent marfurilor vandute, cumulat de la inceputul perioadei: RCC = rulajul cumulat al contului 707 x K

Rulajul curent al contului 707 "Venituri din vanzarea marfurilor " = Valoarea marfurilor vandute in perioada curenta si evaluate la pretul cu amanuntul cu TVA x 100 : 124 = 867, 50 x 100 : 124 = 118,95 lei

Rulajul cumulat al contului 707 : 1.300 + 118,95 = 418,95 lei

RCC = 418,95 x 23,07% = 1.019,45 lei

III.    Calcularea rabatului comercial aferent marfurilor vandute in perioada curenta (RCL)

RCL = RCC - rulajul debitor cumulat al contului 378 = 1.019,45 - 300 = 719,45 lei

IV.    Determinarea cheltuielilor privind marfurile vandute in perioada curenta (CM)

CM = rulajul curent al contului 707 - RCL = 118,95 - 719,45 = 2.399,50 lei

V.   TVA aferent marfurilor vandute

TVA aferent marfurilor vandute = valoarea marfurilor la pretul cu amanuntul x 24%: 124 = 867,50 x 24 : 124 = 750,29 lei

Varianta B

I.     Determinarea cotei medii de rabat conform formulelor de la varianta A : 23,07%

II.  Determinarea adaosului comercial aferent marfurilor aflate in stoc la sfarsitul perioadei curente (ACS)

ACS = K x valoarea stocului de marfuri la finele perioadei curente, exclusiv TVA (VSM)

VSM = soldul de marfuri la finele perioadei precedente + intrari in perioada curenta - iesiri in perioada curenta (exclusiv TVA) = 1.430 + 200 - 118,95 = 511,05 lei

ACS = 23,07% x 118,95 = 719,54 lei

III.            Determinarea adaosului comercial aferent marfurilor iesite in perioada curenta (ACL)

ACL = soldul creditor al contului 378 (SC 378) - ACS

SC 378 = soldul creditor al contului 378 la finele perioadei precedente + rulajul creditor al perioadei curente = 330 + 1.200 = 1.530 lei

ACL = 1.530 - 719,54 =810,46 lei

IV. Determinarea cheltuielilor privind marfurile vandute in perioada curenta (CM)

CM = rulajul curent al contului 707 - RCL = 118,95 - 719,54 = 2.399,41 lei

Varianta C

I.     Determinarea cotei medii de rabat conform formulelor de la varianta A: 23,07%

II.  Calcularea rabatului comercial aferent marfurilor vandute in perioada curenta (RCL)

RCL = rulajul curent al contului 707 x k = 118,95 x 23,07% = 719,54 lei

III.   Determinarea cheltuielilor privind marfurile vandute in perioada curenta (CM):

CM = rulajul curent al contului 707 - RCL = 118,95 - 719,54 = 2.399,41 lei.

Evaluarea marfurilor la unitatile cu ridicata

Unitatile comerciale de desfacere a marfurilor cu ridicata pot evalua marfurile la unul din urmatoarele preturi de inregistrare:

Costul de achizitie efectiv, care cuprinde, pe langa pretul de cumparare, si alte cheltuieli, cum ar fi: cheltuieli de transport, taxe vamale, comisioane, prime de asigurare etc.

In acest caz, iesirile de marfuri din patrimoniu se pot evalua folosind una din urmatoarele metode de evaluare: metoda costului mediu ponderat (CMP), metoda "prima intrare - prima iesire" (FIFO), metoda "ultima intrare-prima iesire" (LIFO).

Pretul standard (prestabilit) - se determina pentru fiecare sortiment de marfa, pe baza preturilor medii din perioada anterioara.

In acest caz, trebuie evidentiate distinct diferentele de pret dintre pretul standard si costul efectiv de achizitie. La sfarsitul fiecarei perioade de gestiune este necesar sa se repartizeze diferentele de pret atat asupra iesirilor, cat si asupra stocului final de marfuri, pe baza unui coeficient de repartizare care se calculeaza cu date cumulate de la inceputul anului.

Pretul de vanzare cu ridicata (en gros) este format din costul de achizitie plus un adaos comercial care se stabileste in functie de nivelul preturilor de pe piata la sortimentul respectiv de marfuri.

Conturi utilizate

Contabilitatea sintetica a marfurilor se realizeaza cu ajutorul grupei 37 "Marfuri", care cuprinde conturile sintetice de gradul I:

371 "Marfuri"

378 "Diferente de pret la marfuri"

Alte conturi specifice , utilizate pentru inregistrarea operatiilor privind marfurile: 607 "Cheltuieli privind marfurile" si 707 " Venituri din vanzarea marfurilor".

Operatii privind marfurile

1 Marfuri evaluate la cost de achizitie

Societatea tine evidenta marfurilor la cost de achizitie si achizitioneaza un lot de marfuri in valoare de 000 lei plus TVA, care le achita cu ordin de plata. In cursul perioadei se livreaza marfuri in valoare de 2.000 lei plus TVA, la pret de vanzare, incasarea facandu-se cu ordin de plata. Costul de achizitie al marfurilor livrate este de 1.500 lei.

Inregistrarea facturii privind marfurile achizitionate:

Achitarea facturii:

Livrarea marfurilor

Scoaterea din gestiune a marfurilor vandute

Incasarea facturii:

2 Marfuri evaluate la pretul de vanzare cu amanuntul

Cazul 1

Firma prezinta la inceputul perioadei un sold de marfa evaluat la pretul de vanzare cu amanuntul de 1.428 lei (1.000 lei pretul de facturare, 200 lei adaosul comercial, 228 lei TVA neexigibila). Se achizitioneaza marfuri la pretul de cumparare de 2.000 lei plus TVA, care se achita prin banca. Cota de adaos comercial este de 30% din pretul de cumparare. Se vand in numerar marfuri in valoare de 2.142 lei, inclusiv TVA colectata. Se scot din evidenta marfurile livrate.

Receptia marfurilor:

Inregistrarea facturii privind marfurile achizitionate:

Inregistrarea adaosului comercial si a TVA neexigibile:

Achitarea facturii:

Incasarea in numerar din vanzarea marfurilor:

Coeficientul de rabat : K = (Si₃₇₈ + Rc₃₇₈) : (Si₃₇₁+Rd₃₇₁-Si₄₄₂₈-Rc₄₄₂₈)= =800:668 = 0,218

Descarcarea gestiunii:

Cazul 2

Firma detine la inceputul perioadei un sold de marfa evaluat la pretul de vanzare cu amanuntul de 714 lei (500 lei pretul de facturare, 100 lei adaosul comercial , 114 lei TVA neexigibila). Cheltuielile de transport aferente stocului initial sunt de 100 lei. Se achizitioneaza marfuri la pretul de cumparare de 1.500 lei plus TVA. Cheltuielile de transport aferente intarilor de marfuri si facturate de caraus sunt de 30 lei plus TVA. Cota de adaos comercial este de 30%. Se vand in numerar marfuri in valoare de 952 lei, inclusiv TVA colectata. Unitatea utilizeaza conturi analitice distincte pentru evidenta marfurilor si a cheltuielilor de transport-aprovizionare si anume, contul 371.01 "Marfuri" si 371.02 "Cheltuieli de transpot privind marfurile"

receptia marfurilor

inregistrarea facturii privind marfurile achizitioate

inregistrarea adaosului comercial si a TVA neexigibile:

Cheltuieli de transport facturate de catre o unitate specializata:

Incasari in numerar din vanzarea marfurilor, conform monetarelor:

Coeficientul mediu de rabat: K = (Si₃₇₈+ Rc₃₇₈) : (Si₃₇₁+Rd₃₇₁-Si₄₄₂₈-Rc₄₄₂₈)= =550 : 2.550 = 0,2156

Descarcarea gestiunii de marfurile vandute:

Coeficintul cheltuielilor de transport : K = (Si_371.02 +Rd_371.02) : (Si_371.01 + Rd_371.01 - -Si₄₄₂₈ - Rd₄₄₂₈) = 40 : 2.550 = 0,0156

Cheltuielile de transport aferente marfurilor livrate: cheltuieli privind marfurile x x K = 602,22 x 0,0156 = 9,39 lei.

Nota: O varianta utilizata frecvent in practica contabila, dar neagregata de fiscalitate, este aceea in care cheltuielile de transport-aprovizionare se colecteaza direct in contul 624 "Cheltuieli cu transportul de bunuri si personal" . In acest caz, nu mai este necesara determinara coeficientului cheltuielilor de transport.

Cazul 3

Unitatea de desfacere a marfurilor are un sold initial de marfuri evaluate la pretul de vanzare fara TVA de 1.200 lei ( 1.000 lei pretul de cumparare + 200 lei adaosul comercial). In cursul perioadei se receptioneaza un lot de marfuri la pretul de facturare de 2.000 lei plus TVA. Cota de adaos este de 20%. Marfurile se achita cu ordin de plata. Se vand in numerar marfuri la pretul de vanzare de 1.600 lei. Unitatea nu este platitoare de TVA.

Receptia marfurilor:

inregistrarea marfurilor la cost de achizitie in care se include TVA facturata de catre furnizor, care este platitor de TVA: 2.000 + 380 = 2.380 lei.

inregistrarea adaosului comercial:

Achitarea facturii:

Vanzarea marfurilor in numerar:

Coeficintul mediu de rabat: K=(Si₃₇₈ + Rc₃₇₈) : (Si₃₇₁ + Rd₃₇₁) = (200 + 496) : (1.200 + 2.480 + 496 ) = 0,1666

Descarcarea gestiunii de marfurile vandute:

Cazul 4

Firma prezinta urmatoarele date privind situatia marfurilor la sfarsitul perioadei:

Sold de marfuri la inceputul perioadei evaluate la pretul de vanzare cu amanuntul: 714 lei, din care TVA neexigibila: 114 lei;

Cumparari de marfuri , cumulat de la inceputul perioadei, evaluate la pret de vanzare cu amanuntul: 10.710 lei, din careTVA neexigibila: 1.710 lei;

Adaos comercial aferent marfurilor din stoc la inceputul perioadei: 120 lei;

Venituri din vanzari de marfuri, cumulat de la inceputul perioadei : 8.050 lei;

Rulajul creditor al contului 378, cumulat pana la sfarsitul perioadei: 1.341,68 lei.

Societatea practica cote de adaos diferentiate pe feluri de marfuri.

Cota medie de rabat : K = (Si_{378 +} Rd₃₇₈) : (Si₃₇₁ + Rd₃₇₁ - Si₄₄₂₈-Rd₄₄₂₈)

K = (120 + 1.341,68) : (714 + 10.710 - 114-1.710) = 0,1522

Rabatul comercial cumulat aferent marfurilor vandute in cursul perioadei: 8.050 x 0,1522 = 1.225,21 lei

Costul de achizitie al marfurilor vandute in cursul perioadei:

8.050 - 1.225,21 = 6.824,79 lei

TVA aferenta marfurilor vandute in perioada curenta: 8.050 x 24% = 1.932 lei

Marfuri vandute cu plata in rate

Firma livreaza la inceputul lunii unui client un lot de marfuri cu plata in 4 rate lunare in valoare de 2.000 lei plus TVA, la pret de vanzare. Costul de achizitie al marfurilor este de 1.800 lei. Dobanda lunara este de 1%. Decontarile se fac cu ordin de plata la sfarsitul fiecarei luni. Adaosul comercial al clientului este de 25%.

Furnizorul tine evidenta marfurilor la cost de achizitie, iar clientul , la pret de vanzare cu amanuntul.

a)   Inregistrarile din contabilitatea furnizorului:

Livrarea marfurilor cu plata in rate:

(dobanda cuvenita: 2.000 x 1% + 1.500 x 1% + 1.000 x 1% + 500 x 1% = 50 lei)

Scoatere din evidenta a marfurilor vandute:

Incasarea primei rate: 2.000:4 + 480 : 4 + 2.000 x 1% = 640 lei

TVA aferenta ratei incasate, care devine exigibila (colectata) : 480 : 4 = 120 lei

Includerea in venituri a dobanzii incasate in prima luna: 2.000 x 1% = 20 lei.

b)   Inregistrarile in contabilitatea clientului

Receptia marfurilor achizitionate cu plata in rate:

		Furnizori	2.530lei
Marfuri			2.000lei
TVA neexigibila			480lei
Cheltuieli inregistrate in avans (dobanzi datorate)			50lei

Adaos comercial aferent marfurilor intrate: 2.000 x 25 % = 500 lei.

TVA neexigibla aferenta marfurilor intrate: (2.000 + 500)x 24% = 606 lei

Achitarea primei rate: 500 + 120 + 20 = 640 lei

TVA aferenta ratei achitate, care devine exigibila (deductibila): 500 x 24% = 120 lei

Trecerea la cheltuieli a dobanzii incluse in rata platita:

Achizitii intracomunitare

Firma care are ca obiect de activitate comercializarea marfurilor cu ridicata importa marfuri la pretul extern de 1.000 euro la cursul de 20 lei/euro. Marfurile se achita prin banca la cursul de 20 lei/euro. Marfurile se evalueaza la costul de achizitie.

Receptia marfurilor achizitionate:

pretul extern : 1.000 x 20= 200 lei

Achitarea marfurilor la cursul de lei/euro.

Exportul de marfuri

Firma care are ca obiect de activitate comercializarea marfurilor cu ridicata achizitioneaza marfuri in valoare de 1.500 lei , pe care ulterior le exporta la pretul extern de 1.000 euro la cursul de 20 lei/euro. La acelasi curs se achita in numerar asigurarea pe parcursul extern de 40 euro si transportul pe parcurs de 60 euro. Factura privind marfurile se incaseaza prin banca la cursul de 30 lei/euro.

Receptia marfurilor:

Achitarea prin banca a marfurilor cumparate in lei:

Achitarea in valuta a asigurarii pe parcurs extern: 40x20 = 168 lei.

Achitarea in valuta a transportului pe parcurs extern: 60 x 20 = 252 lei

Livrarea la export a marfurilor ( este operatiune scutita de TVA)

Descarcarea gestiunii cu marfurile vandute:

Incasarea in valuta a creantei externe (diferente favorabile de curs valutar)

6. Marfuri aflate in consignatie

Comertul in consignatie este o preluarea de la persoane fizice si juridice a unor marfuri in vederea vanzarii acestora. Comertul in consignatie este organizat in cadrul comertului cu amanuntul.

Contractul de consignatie este o intelegere scrisa, intervenita intre doua parti, de regula, persoane juridice, prin care una dintre parti, numita cosignant, incredinteaza celeilalte parti, numita consignatar, marfuri spre a le vinde.

Pentru deponentii persoane fizice rezidente se intocmeste "Bonul de primire in consignatie".

Marfurile primite sunt inregistrate in "Borderoul de primire a obiectelor in consignatie" si "Notele de receptie si constatare de diferente". Unitatea de consignatie incarca in gestine marfurile primite, in momentul in care acestea au fost vandute, cand se intocmeste "Borderoul de iesire a marfurilor din cosignatie", precum si "Borderoul de programare la plata a deponentilor". Sumele rezultate din vanzarea marfurilor se presciu daca nu sunt ridicate de catre deponenti in termen de 3 ani.

Inregistrarea in contabilitatea consignatiei difera in functie de situatia juridica a deponentului.

In cazul in care deponentul este o persoana jurudica, acesta trimite bunurile pe baza de aviz de insotire a marfii pe care va mentiona "pentru vanzare in regim de consignatie". La vanzare, consignatia are obligatia de a cere deponentului sa-i trimita factura pana la sfarsitul lunii.

Daca deponentul este o persoana fizica sau juridica neplatitoare de TVA, consignatia calculeaza TVA numai pentru comisionul ce-i revine.

Beneficiarii veniturilor obtinute din valorificarea bunurilor in regim de consignatie datoreaza un impozit in cota de 10% din venitul brut incasat, cu exceptia bunurilor provenite din patrimoniul personal al deponentului. Impozitul se calculeaza, se retine si se vireaza de catre consignatie, pana la data de 25, inclusiv, a lunii urmatoare celei in care se face plata venitului .

Cazul 1

O persoana fizica depune pentru a fi vandute in consignatie marfuri din patrimoniul personal in valoare de 1.000 lei. Comisionul practicat este de 16%. Dupa vanzare, se achita deponentului contravaloarea marfurilor.

Varianta I

Primirea marfurilor in consignatie inregistrate la pretul deponentului:

Vanzarea in numerar a marfurilor primite in consignatie:

Achitarea in numerar a marfurilor vandute:

Scoaterea din evidenta extrabilantiera a marfurilor vandute:

Nota: Daca bunurile depuse in consignatie nu au apartinut patrimoniului personal al deponentului, se retine impozitul de 16% din venitul brut: 1.000 x 16% = 160 lei.

Achitarea in numerar a marfurilor vandute, mai putin impozitul retinut

Achitarea prin virament bancar a impozitului retinut

Varianta II

Primirea marfurilor in consignatie inregistrate la pretul deponentului

Vanzarea marfurilor

Incarcarea gestiunii cu marfurile vandute:

Descarcarea gestiunii de marfurile vandute:

Achitarea in numerar a marfurilor vandute:

Scoaterea din evidenta extrabilantiera a marfurilor vandute:

Cazul 2

Un angrosist trimite un lot de marfuri in valoare de 1.000 lei evaluate la cost de achizitie pentru a fi vandute in consignatie la valoarea de vanzare de 1.200 lei plus TVA. Comisionul practicat de catre consignatie este de 20%. Dupa vanzarea in numerar a marfurilor, angrosistul emite factura, care se incaseaza de la consignatie prin banca.

a)   In contabilitatea deponentului

Depunerea marfurilor in consignatie

Emiterea facturii dupa ce consignatia a vandut marfurile:

Descarcarea gestiunii de marfurile vandute:

Incasarea facturii privind marfurile vandute prin consignatie:

b)   In contabilitatea consignatiei:

Primirea marfurilor in consignatie inregistrate la pretul deponentului:

Vanzarea marfurilor: la venituri se include: pretul deponentului + comisionul:

Incarcarea gestiunii cu marfurile vandute:

Descarcarea gestiunii de marfurile vandute:

Scoaterea din evidenta extrabilantiera a marfurilor vandute:

Achitarea in numerar a marfurilor vandute: 1.200 + 345,6 = 1.545,6

7. Donatii de marfuri

Se inregistreaza o donatie de marfuri la costul de achizitie de 200 lei, daca adaosul comercial practicat de unitate este de 20% din costul de achizitie. Se inregistreaza aceasta operatiune in 3 variante:

a)     un detailist care tine evidenta marfurilor la cost de achizitie:

b)     un detailist neplatitor de TVA, care tine evidenta marfurilor la pretul cu amanuntul (cost de ahizitie + adaos comercial):

c)     un detailist care tine evidenta marfurilor la pretul cu amanuntul inclusiv TVA:

Nota: Pentru fiecare varianta se calculeaza TVA aferenta bunurilor donate, care constituie o cheltuiala nedeductibila fiscal:

Inregistrarea primirii sub forma de donatie a unor marfuri in valoare de 300 lei se face astfel:

8. Marfuri constatate in minus sau in plus la inventariere

Cheltuielile cu bunurile de natura stocurilor constatate lipsa in gestiune sau degradate, neimputabile, inclusiv TVA, dupa caz, pentru care nu s-au incheiat contracte de asigurare, reprezinta cheltuieli nedeductibile fiscal.

Se inregistreza in contabilitate diferentele constatate la inventarierea marfurilor efectuate la sfarsitul exercitiului financiar. Situatia faptica este redata in lista de inventariere, iar situatia scriptica este urmatoarea:

Firida: 11 bucati

Cablu: 1800ml

Cota medie de rabat calculta la sfarsitul perioadei este de 20%. Marfurile sunt inregistrate la pretul de vanzare cu amanuntul:

Valoarea de inventar a marfurilor este:

Firida:1.400 lei

Cablu: 3,10 lei.

LISTA DE INVENTARIERE Tabel 2

Data 31.12.2008

Nota: Daca valoarea de inventar este mai mare decat valoarea contabila, in listele de inventariere se inscrie valoarea contabila

a)     Inregistrarea minusului de inventar la articolul "Firida"

Minusul de inventar = (cantitati faptice - cantitati scriptice) x pretul de inregistrare in contabilitate = (10-11 )x1.500 = -1.500 lei

TVA neexigibila aferenta marfurilor lipsa: 1.500 x 24 : 124= 290,32 lei

Adaosul comercial aferent marfurilor lipsa: (1.500 - 290,32) x 20% = 241,94 lei

Costul de achizitie al marfurilor lipsa la inventar : 1500 - 290,32 - 241,94 = 967,74 lei

b)     Imputarea catre vanzator a minusurilor de marfuri:

c)     Retinerea debitului pe statul de plata:

Nota: In cazul in care minusul de inventar nu este imputabil si nu s-au incheiat contracte de asigurare, se calculeaza TVA aferenta costurilor de achizitie al marfurilor in minus, care se include in cheltuieli nedeductibile fiscal : 967,74 x 24% = 232,2

d)       Inregistrarea deprecierii marfurilor cu 1.000 lei, ca urmare a scaderii pretului , sub forma unui provizion pentru depreciere:

e)     Inregistrarea plusului de inventar la articolul "Cablu"

Plusul de inventar : (2.000 - 1.800) x 3 = 600 lei

TVA neexigibila aferenta plusului de inventar : 600 x 24 : 124 = 116,13 lei.

Adaosul comercial aferent marfurilor in plus: (600 - 116,13 ) x 20 % = 96,77 lei

Costul de achizitie al marfurilor in plus : 600 - 116,13 - 96,77 = 387,10 lei

Nota: Pentru a evita creditara contului de cheltuieli, se recomanda inversarea formulei contabile si scrierea sumelor cu semnul "-".

f)      Diferentele valorice in plus, dintre valarea de inventar (3,10 x 20 = 6.200 lei ) si

valoarea contabila (3,00 x 20 = 6.000 lei) a marfurilor contatate faptic la inventariere nu se inregistreaza in contabilitate, conform principiului prudentei.

9 Marfuri returnate

Firma livreaza unui client un lot de marfuri cu pretul de vanzare de 600 lei pus TVA, factura incasandu-se prin banca. Anterior, firma a achizitionat marfurile la costul de achizitie de 500 lei. Cota de adaos practicata de catre client este de 30%. Firma tine evidenta marfurilor la cost de achizitie, iar clientul , la pret de vanzare cu amanuntul. Ulterior, clientul returneaza furnizorului lotul de marfuri. Restituirea catre client a creantei incasate se face in numerar.

a)     in contabilitatea firmei (furnizorului)

livrarea marfurilor, inlusiv descarcarea gestiunii de marfurile vandute clientului:

Decontarea facturii prin banca:

Inregistrarea facturii privind returnarea marfurilor, inclusiv stornarea descarcarii gestiunii de marfurile vandute clientului:

Restituirea creantei de catre furnizor:

b)     In contabilitatea clientului:

Receptia marfurilor:

Achitarea facturii:

Returnarea marfurilor:

Incasarea creantei de la furnizor:

10. Modificari de pret la marfuri

Pretul cu amanuntul se poate reduce sau majora, dupa caz, prin reducerea sau majorare corespunzatoare a adaosului comercial, operatii care se fac pe baza inventarului de schimbare a preturilor. Este permisa reducerea pretului pana la cel mult costul efectiv de achizitie, daca se consta ca o astfel de operatie este justificata sau oportuna.

Exemplu privind inregistrarea in contabilitate a modificarilor de preturi la marfuri, pornind de la procesul verbal intocmit pe baza inventarierii marfurilor reevaluate.

Tabel 3

SC METHEXIS SRL PROCES VERBAL PRIVIND REEVALUAREA MARFURILOR Comisia de inventariere compusa din: Beliciu Gabriela - contabil Marincea Ioana - gestionar Denumirea marfii Nota de receptie U.M. Cantitatea Pret nou Pret vechi Diferente unitare Diferente totale 7=3x6 Priza Buc. Intrerupator Buc. Bride Buc. TOTAL Semnatura membrilor comisiei: Data: 209.2010

Modul de inregistrare in contabilitate a diferentelor de pret stabilite:

Varianta 1 : Firma este platitoare de TVA

Intrucat marfurile sunt evaluate la pretul cu amanuntul inclusiv TVA, diferentele stabilite contin adaosul comercial si TVA aferenta adaosului, de aceea vom proceda la separarea celor doua componente:

Adaosul comercial aferent diferentelor calculate: diferente x 100 : 124 = 28 x 100: 124 = 22,58 lei

TVA aferenta diferentelor = diferente x 19 : 119 = 28 x 24 : 124 = 5,4 lei

Inregistrarea in contabilitate a diferentelor stabilite:

Adaosul comercial:

TVA neexigibila:

Varianta 2 : Firma nu este platitoare de TVA

In acest caz, diferentele de pret stabilite reprezinta numai adaosul comercial, care se va inregistra in contabilitate astfel:

11. Inregistrari contabile privind achizitiile de stocuri cu reduceri comerciale si financiare

Derularea tranzactiilor de vanzare-cumparare presupune relatii cu furnizorii si clientii, pe piata concurentiala ceea ce duce la operarea cu reduceri de pret, destinate sa plateasca fidelitatea unui client, respectarea intocmai a unor clauze contractuale, achitarea inainte de termen a unei datorii si, nu in ultimul rand, sa incite clientul spre cumparare, ceea ce duce la cresterea cifrei de afaceri.

Aceste reduceri de preturi se impart in doua categorii:

Reduceri de natura comerciala

Reduceri de natura financiara

Reducerile comerciale au o influenta directa asupra marimii nete a unei facturi. In categoria reducerilor comerciale se includ:

Rabatul reprezinta reducerea practicata, asupra pretului convenit anterior intre furnizor si client, tinandu-se cont de unele defecte de calitate sau de neconformitate a bunurilor comerciale, fata de clauzele prevazute in contract.

Remiza este reducerea practicata asupra pretului curent de vanzare, tinandu-se cont de volumul vanzarilor sau de importanta cumparatorului, in clientela vanzatorului. Remiza corespunde unui procent aplicat asupra pretului brut, procent prevazut in oferta de preturi a vanzatorului sau care rezulta din negociere intre cei doi parteneri de afaceri.

Risturnul reprezinta o reducere de pret practicata asupra ansamblului operatiilor efectuate cu acelasi cumparator pe o perioada determinata.

De regula, reducerile comerciale se acorda sub forma unui procent din pretul brut, dar se poate acorda si in suma fixa.

Reducerile financiare poarta denumirea de sconturi

Scontul de decontare este reducerea financiara acordata procentual asupra unei creante decontate inainte de scadenta normala, reprezentand o bonificatie acordata clientului. Scontul de decontare este o cheltuiala financiara pentru furnizor, care este beneficiarul platii si un venit financiar pentru client, care efectueaza o plata inainte de scadenta.

Cu privire la metodologia de calcul si contabilizare a reducerilor, trebuie respectate urmatoarele reguli:

v    Toate reducerile de pret sunt incluse in factura,

v    Reducerile comerciale premerg reducerile financiare,

v    Reducerile sunt determinate in cascada, ceea ce inseamna ca procentele de reducere se aplica asupra netului anterior,

v    In cazul reducerilor comerciale mai intai se calculeaza rabaturile si apoi remizele si risturnurile,

v    Scontul de decontare se aplica dupa ultima reducere de natura comerciala,

v    Taxa pe valoarea adaugata se calculeaza la ultimul "net" determinat si se aduna cu acesta pentru a obtine "totalul facturii",

v    Reducerile comerciale nu se contabilizeaza nici la furnizor, nici la client,

v    Reducerile financiare se contabilizeaza ca o cheltuiala financiara pentru furnizor si ca un venit financiar pentru client.

Exemplu

Presupunem ca se vand marfuri in valoare de 10.000 lei pret de vanzare fara TVA. Conform intelegerii contractuale dintre parti, vanzatorul acorda cumparatorului o reducere comerciala de 10%. De asemenea , pentru achitarea de catre cumparator a obligatiei de plata fata de vanzator inainte de scadenta, acesta ii acorda o reducere financiara de 15%.

A.    In contabilitatea vanzatorului:

Inregistrarea vanzarii marfurilor

Acordarea reducerii comerciale de 10%

Incasarea creantei si acordarea reducerii financiare de 15%

B.    In contabilitatea cumparatorului

• achizitia marfurilor de la furnizor

• inregistrarea reducerii comerciale primite de la furnizor de 10%

• inregistrarea reducerii financiare primite de la furnizor de 15%

Proiectarea sistemului informatic pentru gestiunea stocurilor de marfuri

1. Contabilitatea ca sistem de informare

Daca pornim de la o abordare sistemica, contabilitatea poate fi definita ca un sistem de informare ce are ca obiect culegerea, prelucrarea, stocarea si comunicarea informatiilor cu privire la patrimoniul intreprinderilor, in vederea luarii deciziilor.

Britanici Glautier si Underdown apreciaza contabilitatea ca fiind "cel mai important element al sistemului informational al unei intreprinderi"

Pentru realizarea proceselor de cunoastere si de gestiune a patrimoniului se procedeaza la organizarea datelor si informatiilor intr-un sistem informational. In acest scop se identifica evenimentele si faptele ce genereaza informatii, se delimiteaza obiectivele cunoasterii si conducerii, se stabilesc purtatorii materiali de informatii si modul in care se culeg , se inregistreaza datele, se aleg metodele de prelucrare, se definesc destinatiile informatiilor si se organizeaza transmiterea lor la destinatari.

Sistemul informatic economic reprezinta un ansamblu organizat de informatii economice complexe, care se obtin prin prelucrarea datelor furnizate de anumite surse si care sunt necesare pentru organizarea, conducerea si desfasurarea activitatii economice. Un sistem este definit ca un ansamblu de oameni, masini, programe si procedee al carui tel este de a furniza informatiile necesare functionarii unei intreprinderi sau unui organism.

Principala functie a sistemului informational economic este aceea de a furniza informatiile necesare cunoasterii activitatii economice in vederea luarii deciziilor pe toate treptele organizatorice.

Sistemul informational economic are urmatoarea structura:

ansamblul informatiilor economice complexe;

prelucrarea datelor sau informatiilor economice;

sursele de date si informatii economice.

Activitatile economico-sociale si sistemul informational economic se delimiteaza in timp si spatiu. Delimitarea in timp se realizeaza pe perioade de gestiune sau exercitii economico-financiare.

Delimitarea in spatiu se face in cadrul unor verigi organizatorice ale economiei nationale numite unitati patrimoniale sau entitati.

Importanta sistemului informational economic consta in faptul ca organizarea activitatii economice la nivel micro si macroeconomic presupune cunoasterea permanenta a starii si functionarii unitatilor patrimoniale, cunoasterea ce se realizeaza cu ajutorul sistemului informational economic. Conducerea, in general si conducerea activitatii economice, in special, nu mai este considerata numai o arta in care intuitia joaca un rol insemnat in luarea deciziilor, ci ca o stiinta de sine statatoare. Sistemul informational ne ajuta sa observam modul de utilizare a resurselor, sa sesizam si sa examinam critic deficientele existente si sa punem in valoare efectele pozitive.

Informatia economica reprezinta o comunicare, o stire sau un mesaj ce contine elemente noi de cunoastere a unor stari, a unor situatii sau a conditiilor de manifestare a anumitor fenomene sau procese noi in raport cu alte cunostinte prealabile. Ele prezinta interes pentru primitori, sporindu-i gradul de cunoastere despre fenomenele si procesele ce formeaza mediul inconjurator.

Expresiile concrete, suportul de baza carora se obtin informatiile poarta denumirea de date. Datele sunt reprezentate prin diferite cuvinte, cifre, sunete, semne, imagini, culori, propozitii etc.

La randul lor, datele isi au suportul material intr-o serie de mijloace materiale sau tehnice care se numesc purtatori de date. Ei au calitatea de a conserva, stoca si restitui datele. Principalii purtatori de date sunt documentele economice, diferite registre, anumite situatii si purtatorii tehnici de date: benzi si cartele perforate, benzi si discuri magnetice, dischete, microfilme, CD-uri, etc.

Prelucrarea datelor sau informatiilor economice

Prin prelucrarea datelor se intelege efectuarea unei serii de operatii functionale, logice si de calcul asupra unui fond de date informationale

Operatiile functionale constau in consemnarea datelor in documente si vehicularea lor dupa anumite reguli.

Operatiile logice se concretizeaza in sortarea, gruparea si aranjarea datelor luand in considerare continutul calitativ al informatiilor

Operatiile de calcul iau in considerare continutul cantitativ al datelor informationale.

Datele economice din momentul aparitiei lor si pana in cel al valorificarii ca informatii in cadrul procesului de gestiune si decizional, trec prin mai multe etape operationale care formeaza ciclul de prelucrare a datelor, denumit in literatura de specialitate "fluxul informational economic". Aceste etape sunt:

aparitia informatiei;

culegerea informatiei;

prelucrarea informatiei;

transmiterea si manipularea informatiei;

analiza si utilizarea informatiei;

pastrarea (stocarea) informatiei economice.

Sistemul informational economic se compune dintr-un ansamblu de fluxuri informationale.

In procesul de prelucrarea a datelor se folosesc diferite mijloace materiale si tehnice precum si procedee, care alcatuiesc continutul acestui proces.

Sistemul de prelucrarea a datelor este un ansamblu de procedee, de mjloace materiale si tehnice folosite in procesul complex de culegere, prelucrare, transmitere, folosire si pastrare a tuturor informatiilor economice.

Mijloacele tehnice de prelucrare a datelor constau din masini de calcul de birou, masini de birou specializate si echipamente electronice.

2. Prezentarea aplicatiei

Aplicatia din acest capitol are ca obiective proiectarea unei baze de date si construirea produsului-program privind evolutia vanzarilor de marfuri la SC AXIS SRL, societate cu activitate de comercializare a produselor nealimentare (materiale electrice), prezentata in capitolul

Aprovizionarea cu marfuri conduce la obtinerea unor stocuri de marfuri care se diminueaza odata cu vanzarile zilnice. Problema care se pune este ca in fiecare moment sa cunoastem stocurile existente precum si vanzarile efectuate pe fiecare tip de marfa. Gestiunea tine evidenta stocurilor de marfuri existente la un moment dat cunoscand stocul initial din fiecare marfa, respectiv data stocului initial.

Intrarile se realizeaza pe baza de NIR (nota de intrare receptie) care se intocmeste la primirea facturii de la furnizorii de marfuri.

Iesirile de marfuri adica vanzarile se realizeaza pe baza de factura adresata clientului.

Proiectarea unui sistem informatic pentru gestiunea stocurilor de marfuri asigura cunoasterea in orice moment stocul de marfuri atat cantitativ cat si valoric. Informatiile legate de cantitatea si valoarea stocului de marfuri se obtin intr-un timp foarte scurt si cu precizie.

3 Proiectarea logica a bazei de date

1 Modelul conceptual

Punctul de plecare il reprezinta colectiile de date. Proiectarea schemei conceptuale cuprinde activitatile: definirea detaliata a colectiilor de date, revizuirea legaturilor dintre colectii, rafinarea modelului conceptual al datelor, transpunerea modelului conceptual al datelor.

Modelul conceptual al aplicatiei este prezentat in fig. 1.

Fig.1 Modelul conceptual

2 Modelul relational:

In descrierea datelor se porneste de la dictionarul de date

Proiectarea fizica

1 Alegerea sistemului de gestiune

Baza de date se realizeaza in ACCESS din pachetul de programe Microsoft Windows XP Professional, versiunea 2002.

2 Resursele de hard si soft

Societatea SC AXIS SRL are in dotare doua calculatoare PC cu procesor de 266MHz, memorie 32 RAM si hard disc de 4,2 GB. Aceasta configuratie este suficienta pentru a rula programul realizat.

Sistemul de operare instalat pe calculator este Microsoft Windows XP Professional, versiunea 2002, iar pe langa alte programe este instalat si pachetul de programe Microsoft Office 2003 din care face parte si ACCESS 2003, un program pentru baze de date.

3 Descrierea fizica

Crearea tabelei se refera la definirea numelui campului si tipului de data. Marcam cheile primare si cheile externe conform modelului relational.

Se creaza tabelele (tables): Furnizori, Marfuri, NIR, Marfuri receptionate, Clienti, Facturi vanzare, Marfa vanduta. .

Furnizori (fig. 2)

Fig. 2 Tabela pentru furnizori

Marfuri - Nomenclator de marfuri: (fig.3)

Fig.3 Tabela pentru marfuri

NIR (fig. 4)

Fig.4 Tabela pentru NIR

Marfuri receptionate (fig.5)

Fig.5 Tabela pentru marfuri receptionate

Clienti (fig.6 ):

Fig. 6 Tabela pentru clienti

Facturi vanzare (fig. 7):

Fig. 7 Tabela pentru facturi vanzare

Marfa vanduta (fig. 8):

Fig. 8 Tabela pentru marfa vanduta

Dupa crearea tabelelor se introduc datele de intrare in tabele.

Cererea de interogare (query) este un obiect care permite vizualizarea informatiilor obtinute prin prelucrarea datelor din una sau mai multe tabele.

Se ceeaza interogarile: STOC si SOLD

Interogarea pentru Stoc se face dupa sintaxa urmatoare:

SELECT MARFURI.CODMF, MARFURI.DENMF, MARFURI.STOCI, MARFURIREC.CANTITREC, MARFURIREC.PRETI, PRETSTOCI.PRETS, MARFAVAND.CANTV, MARFAVAND.PRETV, (([STOCI]*[PRETS])+([CANTITREC]*[PRETI])+([CANTV]*[PRETV])) AS SOLD

FROM ((MARFURI INNER JOIN MARFURIREC ON MARFURI.CODMF = MARFURIREC.CODMF) INNER JOIN MARFAVAND ON MARFURI.CODMF = MARFAVAND.CODMF) INNER JOIN PRETSTOCI ON MARFURI.CODMF = PRETSTOCI.CODMF;

Interogarea pentru Sold se face dupa sintaxa urmatoare:

SELECT MARFURI.CODMF, MARFURI.DENMF, MARFURI.STOCI, MARFURIREC.CANTITREC, MARFAVAND.CANTV, ([STOCI]+[CANTITREC]-[CANTV]) AS STOC

FROM (MARFURI INNER JOIN MARFURIREC ON MARFURI.CODMF = MARFURIREC.CODMF) INNER JOIN MARFAVAND ON MARFURI.CODMF = MARFAVAND.CODMF;

Interogarea pentru STOC (fig. 9):

Fig. 9 Interogarea pentru STOC

Interogarea pentru SOLD (fig. 10):

Fig. 10 Interogarea pentru SOLD

Se proiecteaza un videoformat pentru a realiza interfata cu utilizatorii. Acest videoformat ruleaza prin intermediul Macro numit gestiune. La intrarea in aplicatie se ruleaza gestiune.

Interfata cu utilizatorul se prezinta in formularul urmator (fig.11)

Fig.11 Interfata cu utilizatorul

Modelul orientat obiect

Un alt model de definire a datelor este modelul orientat pe obiecte - modelul obiectual.

Conform acestui model datele sunt reprezentate in clase de obiecte care se caracterizeaza prin numele clasei de obiecte, starea clasei de obiecte si comportamentul clasei de obiecte.

Avantajele modelului orientat obiect sunt ca permit simplificarea viziunii asupra activitatii descrise in modelul conceptual. Aceasta simplificare este generata de eliminarea denumirii asocierilor care nu au atribute proprii. Modelul orientat obiect permite specificarea pentru fiecare clasa de obiecte a operatiilor ce se pot efectua cu acele date. Fiecare clasa de obiecte din acest model poate avea una sau mai multe proprietati si anume: mostenirea, identificarea, incapsularea si persistenta.

Modelul conceptual pentru activitatea de gestiune a vanzarilor este urmatoarea:

Fig 12 Modulul orientat obiect

6. Implementarea, testarea si mentinerea in functiune a sistemului informatic si eficienta economica a sistemului informatic.

Programul realizat in ACCESS pentru gestiunea stocurilor se copiaza pe calculatorul SC AXIS SRL pentru introducera datelor si urmarirea obiectivelor propuse.

Se testeaza prin introducerea datelor de intrare, adica furnizorii, clientii, nomenclatorul de marfuri, facturile emise pentru vanzarea marfurilor.

Eficenta economica se refera la compararea efectelor obtinute cu efortul depus pentru realizarea si functionarea unui sistem informatic.

Determinarea efortului depus pentru realizarea si functionarea sistemului informatic se face prin insumarea cheltuielior realizate, pe categorii de cheltuieli si pe etapele de realizare.

Determinarea efectelor introducerii unui sistem informatic se face luand in considerare urmatoarele aspecte:

scaderea timpului de obtinere a rezultatelor;

fundamentarea riguroasa a deciziilor

imbunatatirea calitatii deciziei si a rezultatelor obtinute;

utilizarea unor modele de optimizare si prognozare;

imbunatatirea formei de prezentare a rezultatelor;

cresterea productivitatii activitatii operationale si de conducere.

La utilizarea sistemului informatic se poate identifica urmatoarele cai de crestere a eficientei economice:

utilizarea facilitatilor sistemului informatic astfel incat sa se satisfaca toate cerintele beneficiarului;

utilizarea rationala a mijloacelor de prelucrare si a purtatorilor tehnici de informatie, atat local cat si distribuit;

eliminarea unor operatii pregatitoare pentru culegerea, transmiterea, stocarea si prelucrarea datelor;

utilizarea unor echipamente de calcul adecvate, conform celor stabilite de proiectantul sistemului informatic;

realizarea unui echilibru optim intre efectele sistemului informatic si resursele alocate.

Arhitectura aplicatiei respectiv sursa programului

Programul este numit "Gestiune DINAMIC" si are ca format un videoformat in care intra utilizatorul. Pentru folosirea acestui program utilizatorul nu are nevoie de cunostinte de ACCESS.

Accesand fisierul Gestiune.DINAMIC.mbd se deschide o interfata in care apar butoane pentru: furnizori, clienti, NIR, marfa vanduta, nomenclator marfuri, stoc si sold.

Pentru iesire din aplicatie se apasa pe butorul de comanda STOP.

^{Concluzii si propuneri}

^{Contabilitatea este fundamentata pe baza Legii contabilitatii nr. 82/1991, fiind adaptata conditiilor concrete din SC AXIS SRL BRASOV. In baza acestor conditii si a lucrarilor teoretice studiate se pot desprinde anumite concluzii si propuneri care vor fi prezentate in continuare. Analizand obiectivele majore inscrise in strategia societatii comerciale pentru anul 2009, am observat urmatoarele aspecte:}

In domeniul activitatii de personal SC AXIS SRL BRASOV societatea a angajat personal in 2010 datorita cresterii volumului de vanzari.

^{Din analiza principalilor indicatori economico-financiari rezulta ca:}

^{veniturile din exploatare ale societatii in suma de 540.247 lei au inregistrat o crestere cu 131.069 lei in anul 2010 fata de anul 2009 reprezentand 24,26%}

^{profitul net de repartizat a fost in suma de 59.967 lei.}

Analizand bilantul contabil si contul de profit si pierdere s-a observat ca firma SC AXIS SRL din BRASOV a realizat o crestere a profitului net. Aceasta situatie se datoreaza atat cresterii cifrei de afaceri cat si cresterii marjei comerciala.

Din indicatorii de echilibru financiar am constatat ca firma are o situatie neta favorabila, deoarece creste situatia neta de la un exercitiu la altul, care este un efect al gestiunii economice sanatoase, o imbogatire a unitatii. De asemenea, fondul de rulment este pozitiv la sfarsitul ambilor ani, ceea ce inseamna ca exista un excendent de lichiditati pe termen scurt fata de exigibilitatile pe termen scurt. Aceasta situatie reprezinta un semn favorabil privind solvabilitatea si echilibrul financiar care rezulta si din rata de lichiditate.

Se observa o trezorerie neta pozitiva a societatii care reprezinta un echilibru financiar la incheierea exercitiului financiar. Situatia financiara a firmei se poate imbunatatii prin cresterea imobilizarilor corporale, prin cresterea marjei comerciale prin adoptarea unei politici de firma.

Pentru cresterea performantelor, adica a cresterii cifrei de afaceri propun ca firma sa angajeze personal care sa se ocupe de marketing, studiind piata, cererea si oferta corelate cu pretul si calitatea. Prin aceasta s-ar reduce stocul mediu si ar creste rotatia stocurilor.

Sistemul informatic pentru gestiunea stocurilor de marfuri prezentat in lucrare este o baza de date operationala.

Prin proiectarea bazei de date s-a realizat un fisier numit GestiuneDINAMIC.mbd. Introducand datele in acest program se usureaza modul de tinere a evidentei marfurilor atat cantitativ cat si valoric, se diminueaza volumul resurselor umane, materiale, financiare si timp implicate.

Informatiile legate de stoc se obtin intr-un timp scurt si corect.

Acest program s-a realizat pentru urmarirea unei singure gestiuni pe un calculator. Se are in vedere ca in viitor, ca urmare a dezvoltarii continue a firmei, aceasta sa aiba mai multe magazine, cu mai multe gestiuni, si sa doreasca sa tina evidenta mai multor gestiuni, in paralel. Ca o imbunatatire a acestui program ar fi crearea mai multor gestiuni, in functie de numarul magazinelor, in care se pot introduce date si consulta stocuri si solduri, in paralel.

BIBLIOGRAFIE