CONTINUTUL, MODUL DE INTOCMIRE SI PREZENTARE A BILANTULUI CONTABIL IN S.R.L. "AGRO-T"

1.1 ASPECTE GENERALE PRIVIND BILANTUL CONTABIL

Bilantul reprezinta un instrument contabil de mare importanta in procesul conducerii, fiind necesar atat pentru fundamentarea deciziilor privind alocarea, finantarea, utilizarea si recuperarea fondurilor, organizarea controlului asupra realizarii deciziilor luate, precum si pentru stabilirea unor drepturi si obligatii, a unor raspunderi si cointeresari provenite din activitatea de gospodarie si dezvoltare a patrimoniului.

Daca bilantul apare ca un instrument contabil, reflectand patrimoniul unitatii si rezultatele activitatii desfasurate in cursul unui exercitiu financiar (an), cu timpul, notiunea se extinde, utilizandu-se in limbaj curent intr-un sens larg, fiind definit ca "rezultatul activitatii pe o anumita perioada".

In unele surse bilantul este definit ca documentul contabil care oglindeste sub forma de cont mijloacele de lucru ale intreprinderii existente la un moment dat, precum si provenienta acestora. Reprezinta un instrument de baza in orientarea asupra situatiei economico-financiare a firmei.

In alte surse bilantul este definit ca reprezentand o situatie intocmita sub forma contabila, dupa un anumit plan cuprinzand elemente de activ si de pasiv patrimonial, precum si rezultatul destinat sa sporeasca sau sa micsoreze patrimoniul intreprinderii sau ca un cont final care sa serveasca la inchiderea conturilor de activ si de pasiv, precum si a conturilor de rezultate.

Prin continutul sau, bilantul contabil ofera informatiile necesare pentru aprecierea gestiunii financiare a intreprinderii, precum si pentru stabilirea valorii acesteia, caracterizand marimea resurselor si a utilizarilor la care a recurs un agent economic in cursul unei perioade de gestiune.

Bilantul contabil are rolul de a generaliza periodic datele contabilitatii curente si de a

stabili pe aceasta cale o serie de indicatori economico-financiari sintetici, ceea ce ii confera caracterul de model contabil si informational, dar si de model de gestiune a valorilor materiale si banesti delimitate patrimonial.

Conceperea bilantului ca model de calcul si de descriere a situatiei patrimoniului reprezinta acceptia cea mai des intalnita in literatura de specialitate.

Ca instrument de lucru, bilantul contabil este un document de sinteza cu ajutorul caruia pot fi prezentate intr-o structura dorita sau impusa de reglementarile contabile, activele si pasivele patrimoniale.

Practica contabila a impus ca forma de baza a bilantului contabil, balanta in care activul este egal cu pasivul.

In conformitate cu standardele internationale de contabilitate stabileste ca bilantul contabil este documentul oficial de sinteza al tuturor unitatilor patrimoniale.

In acest context, bilantul contabil se defineste ca documentul de sinteza cel mai important, care asigura centralizarea si generalizarea datelor agentilor economici si institutiilor publice, intr-o forma sistematica si unitara, care permite o prezentare de ansamblu, o analiza detaliata si un control al activitatii derulate si rezultatelor obtinute la sfarsitul fiecarei perioade de gestiune.

Din punctul de vedere al analizei financiare, bilantul contabil constituie documentul de sinteza cu ajutorul caruia se prezinta situatia patrimoniala a intreprinderii la un moment dat, adica bunurile economice, drepturile si obligatiile reflectate in activul, respectiv pasivul bilantului.

Ideea centrala de logica interna a bilantului si rolul sociologic al contabilitatii se manifesta prin influenta spiritului contabilitatii asupra gandirii exacte a omului care are nevoie de certitudini.

Bilantul indeplineste, in primul rand, o functie tehnico-contabila, manifestata prin inchiderea si deschiderea conturilor si, respectiv, prin controlul inregistrarilor in partida dubla.

Functia de reflectare consta in aceea ca bilantul constituie un sistem de indicatori

economico-financiari cu caracter rezultativ prin care se consolideaza si se reprezinta informatiile referitoare la alocarea si finantarea, productia si reproductia capitalurilor distincte din punct de vedere patrimonial. Prin generalizare se intelege faptul ca indicatorii dau expresie trasaturilor comune ale elementelor de patrimoniu avansate si consumate in circuitul economico-financiar.

Functia de control si analiza se manifesta in procesul de urmarire si interpretare a modului de realizare a obiectivelor programate privind angajarea si utilizarea capitalurilor delimitate patrimonial, determinarea abaterilor de la indicatorii economico-financiari prevazuti, stabilirea masurilor necesare, precum si a deciziilor corespunzatoare pentru imbunatatirea activitatii de gospodarire. Realizarea deplina a acestei functii are loc cu prilejul analizei pe baza de bilant a activitatii economico-financiare a agentilor economici.

Functia de echilibru economico-financiar se manifesta in cunoasterea, dirijarea si stapanirea relatiilor bilantiere dintre activ si pasiv. Acest echilibru este reflectat, controlat si reglat atat din punct de vedere dimensional (la nivelul patrimoniului), cat si structural (pe parti componente ale patrimoniului).

Functia de decontare a patrimoniului se realizeaza la sfarsitul perioadei de gestiune, de regula, la inchiderea anului financiar. In acest scop, bilantul este folosit ca instrument de justificare a recuperarii cheltuielilor din venituri sau finantarilor destinate in acest sens, precum si de stabilire a raspunderilor si cointeresarilor materiale privind asigurarea relatiei de conservare si crestere a patrimoniului.

Metodele de prezentare si intocmire a bilantului variaza de la o tara la alta. Principalele elemente care diferentiaza prezentarea bilantului in diferite tari sunt: ordonarea activelor si pasivelor, si modul de inscriere a rezultatului in bilant.

O prima modalitate de prezentare consta in clasarea elementelor de activ in ordinea lichiditatii crescatoare si a elementelor de pasiv in ordinea exigibilitatii crescatoare. Cea de-a doua modalitate de prezentare, utilizata predilect de tarile anglo-saxone, claseaza elementele de activ dupa lichiditatea descrescatoare, iar pe cele de pasiv dupa exigibilitatea descrescatoare, ceea ce evidentiaza faptul ca accentul este pus pe lichiditatile si exigibilitatile imediate. Caracteristic intreprinderilor nord-americane, bilantul poate fi prezentat fie in format orizontal (in cont), fie in format vertical (in lista).

Pentru a fi credibile, situatiile financiare trebuie sa indeplineasca o serie de caracteristici calitative:

reprezentare fidela;

prevalenta economicului asupra juridicului;

neutralitatea;

prudenta;

integralitatea.

Reprezentarea fidela este realizata, in mod normal, daca utilizatorii obtin informatii care corespund cu realitatea economica pe care sunt fundamentate si daca acestia sunt informati cu privire la incertitudinile majore aferente recunoasterii si evaluarii elementelor prezentate in situatiile financiare. Acestea trebuie prezentate in note. Contabilitatea trebuie sa reflecte substanta economica a tranzactiei si nu doar forma ei juridica.

Prevalenta economicului asupra juridicului - pentru ca informatia sa prezinte in mod credibil evenimentele si tranzactiile pe care le reprezinta este necesar ca acestea sa fie contabilizate si prezentate in concordanta cu fondul lor si cu realitatea economica, si nu doar cu forma lor juridica, fondul tranzactiilor sau al altor evenimente nefiind intotdeauna in concordanta cu ceea ce transpare din forma lor juridica sau conventionala.

Neutralitatea informatiei contabile se manifesta prin lipsa de influente, pentru a fi credibila.

Integralitatea presupune ca informatia sa fie completa in limitele rezonabile ale pragului de semnificatie si ale costului obtinerii acelei informatii.

Conform articolului 29 din Legea contabilitatii entitatile, cu exceptia institutiilor publice, intocmesc si prezinta rapoarte financiare anuale.

Rapoartele financiare anuale cuprind:

a) bilantul contabil;

b) raportul de profit si pierdere;

c) raportul privind fluxul mijloacelor banesti;

d) raportul privind fluxul capitalului propriu;

e) notele explicative, inclusiv anexele la rapoartele financiare.

Rapoartele financiare se intocmesc in conformitate cu prevederile prezentei legi, ale standardelor de contabilitate si vor oferi imaginea reala si fidela a elementelor contabile ale entitatii. Daca, in cazuri exceptionale, aplicarea unei prevederi a prezentei legi, a standardelor de contabilitate contrazice prevederilor legii, se va recurge la derogare de la prevederea in cauza pentru a se oferi imaginea reala si fidela. Orice derogare, motivele si efectele acesteia asupra situatiei patrimoniale si financiare ale entitatii vor fi prezentate in nota explicativa la raportul financiar anual.

Rapoartele financiare includ indicatorii activitatii tuturor filialelor, reprezentantelor si subdiviziunilor interioare ale entitatii, indiferent de locul amplasarii acestora. Ele se intocmesc cu utilizarea datelor inventarierii pentru autentificarea existentei si starii activelor si datoriilor si reflecta valoarea elementelor aferente perioadelor de gestiune curenta si precedenta. Daca aceasta valoare nu este comparabila, datele perioadei precedente vor fi ajustate. Absenta comparabilitatii si orice ajustare vor fi prezentate in notele explicative.

Pe linga cerintele specifice prevazute de standardele de contabilitate, notele explicative cuprind si urmatoarele date:

a) denumirea si adresa juridica a entitatii in care insasi entitatea raportoare sau o persoana care actioneaza in nume propriu, dar din partea entitatii, detine cel putin 20% din capitalul statutar, din partile sociale detinute sau din actiunile subscrise, din rezervele si profitul (pierderea) pentru ultima perioada de gestiune;

b) denumirea, adresa sediului sau adresa juridica si forma juridica de organizare a fiecarei entitati cu raspundere nelimitata al carei membru este entitatea raportoare cu raspundere limitata;

c) sumele datoriilor cu termenul de prescriptie expirat;

d) valoarea activelor gajate pentru acoperirea datoriilor bilantiere si extrabilantiere;

e) numarul scriptic mediu al salariatilor pe parcursul perioadei de gestiune divizati pe

categorii, marimea salariilor, contributiilor in fondurile de pensii, contributiilor de asigurari sociale de stat obligatorii si primelor de asigurare obligatorie de asistenta medicala;

f) suma retributiilor acordate pe parcursul perioadei de gestiune membrilor organelor administrative, de conducere si de supraveghere si alte angajamente aparute sau asumate in legatura cu pensiile membrilor actuali sau ale fostilor membri ai acestor organe, pe categorii;

g) suma avansurilor si creditelor acordate membrilor organelor specificate la lit.f), cu indicarea ratelor dobinzii, conditiilor principale de acordare a acestora, sumelor rambursate, precum si a angajamentelor asumate in numele lor sub garantii de orice fel.

Daca aplicarea prevederilor prezentei legi, ale standardelor de contabilitate nu este suficienta pentru a oferi imaginea reala si fidela a elementelor contabile ale entitatii, nota explicativa va contine informatii suplimentare.

Conform articolului 32 perioada de gestiune pentru toate entitatile care intocmesc si prezinta rapoarte financiare este anul calendaristic, care cuprinde perioada de la 1 ianuarie pina la 31 decembrie, cu exceptia cazurilor de reorganizare si lichidare a entitatii si a entitatilor ale caror entitati-mama aplica alta perioada de raportare financiara.

Pentru unele categorii de entitati, Ministerul Finantelor, in functie de particularitatile activitatii acestora, poate stabili o perioada de gestiune care nu coincide cu anul calendaristic.

Prima perioada de gestiune se considera perioada de la data inregistrarii de stat a entitatii pina la 31 decembrie al aceluiasi an calendaristic. In cazul in care inregistrarea de stat a entitatii are loc dupa 1 octombrie, prima perioada de gestiune se considera, de regula, perioada de la data inregistrarii de stat pina la 31 decembrie al anului calendaristic ce urmeaza dupa anul inregistrarii de stat. Data intocmirii rapoartelor financiare este ultima zi calendaristica a perioadei de gestiune, cu exceptia cazurilor de reorganizare si lichidare a entitatii.

Articolul 36 prevede ca rapoartele financiare trebuie sa fie semnate pina la momentul prezentarii lor utilizatorilor de catre persoanele ce reprezinta conducerea entitatii, care pot fi:

a) proprietar - in cazul intreprinzatorilor individuali;

b) parteneri - in cazul unui parteneriat;

c) membri ai organului executiv sau, ca alternativa, presedintele consiliului executiv, in numele consiliului executiv, si presedintele consiliului de supraveghere, in numele consiliului de supraveghere - la intreprinderile cu raspundere limitata si in organizatiile necomerciale;

d) director al filialei - in cazul unei companii straine;

e) directorul executiv si membrii consiliului - in cazul altor entitati nespecificate la lit.a)-d);

f) conducatorul si contabilul-sef (seful serviciului contabil) - in cazul institutiei publice.

Daca persoanele mentionate nu sint capabile sa semneze rapoartele financiare, la acestea se anexeaza o explicatie a persoanelor care semneaza rapoartele respective. In cazul cind persoanele in cauza refuza sa semneze rapoartele financiare, la acestea se anexeaza o obiectie scrisa si semnata, cu indicarea motivului de refuz.

Entitatile prezinta rapoartele financiare proprietarilor (asociatilor, participantilor, actionarilor) si Serviciului informational al rapoartelor financiare. Rapoartele financiare pot fi prezentate si altor autoritati publice, institutii financiare si utilizatori interesati, in baza acordului cu entitatea.

Entitatile care aplica sistemul contabil simplificat sau complet in partida dubla, cu exceptia entitatilor de interes public si a institutiilor publice, sint obligate sa prezinte:

a) rapoarte financiare anuale proprii si consolidate in termen de 90 de zile urmatoare anului de gestiune;

b) rapoartele proprii ale entitatii-mama si raportul consolidat ce reprezinta un raport integral la una si aceeasi data.

Termenul concret de prezentare a raportului financiar pentru fiecare entitate se stabileste de Serviciul informational al rapoartelor financiare.

Rapoartele financiare se prezinta pe suport de hirtie sau in forma electronica (pe suport magnetic sau prin reteaua Internet).

Data prezentarii rapoartelor financiare se considera data expedierii acestora prin posta electronica sau data transmiterii efective Serviciului informational al rapoartelor financiare si altor organe autorizate in conformitate cu articolul 11 al Legii contabilitatii [1].

1.2 LUCRARILE PREMERGATOARE INTOCMIRII BILANTULUI CONTABIL

Intocmirea rapoartelor financiare (inclusiv bilantul contabil) ale entitatii se bazeaza pe principii si reguli unice de constatare, evaluare si dezvaluire a operatiunilor si evenimentelor in cursul perioadei de gestiune, stabilite in Standardele Nationale de Contabilitate pentru toate tipurile de intreprinderi.

Respectarea unor astfel de principii si reguli asigura pregatirea de catre entitate a rapoartelor financiare care satisfac cerintele majoritatii utilizatorilor de informatii. In baza rapoartelor financiare utilizatorii acestora pot sa determine rezultatele activitatii entitatii in perioadele de gestiune curenta si precedenta, sa le compare cu rezultatele activitatii altor entitati, ceea ce permite de a adopta decizii rezonabile.

In functie de sistemul contabil aplicat, drept date initiale pentru intocmirea rapoartelor financiare ale entitatii pot servi:

pentru entitatea care aplica sistemul contabil complet - datele din Cartea mare privind rulajele si soldurile conturilor;

pentru entitatea care aplica sistemul contabil simplificat - datele din registrele prevazute de S.N.C. 4 sau Cartea mare - in functie de varianta acceptata a sistemului contabil simplificat.

Procesul de prelucrare a datelor contabile in vederea intocmirii rapoartelor financiare este precedat de anumite lucrari de pregatire care asigura oportunitatea, plenitudinea si obiectivitatea datelor reflectate in rapoartele financiare. Aceste lucrari se efectueaza in succesiunea urmatoare:

I.      Analiza operatiunilor economice si verificarea (in baza documentelor primare) corectitudinii si obiectivitati inregistrarii acestora in conturile contabilitatii analitice.

II.    Verificarea corespunderii datelor contabilitatii analitice cu rulajele si soldurile conturilor contabilitatii sintetice.

III.  Inventarierea generala a patrimoniului si reflectarea rezultatelor acesteia in contabilitate.

IV.  Inchiderea la finele anului de gestiune a conturilor de venituri si cheltuieli si determinarea rezultatelor financiare.

V.    Inchiderea registrelor contabile pentru ultima luna a perioadei de gestiune si intocmirea Cartii mari.

VI.  Intocmirea rapoartelor financiare.

La etapele I si II se verifica (conform datelor din documentele primare) corectitudinea reflectarii in contabilitate a tuturor operatiunilor economice si corespunderea datelor contabilitatii analitice cu rulajele si soldurile conturilor contabilitatii sintetice. In acest caz trebuie sa se ia in considerare faptul ca Planul de conturi contabile este construit dupa principiul unei reglementari stricte a conturilor de activ si pasiv. Conturile din clasele 1 'Active pe termen lung', 2 'Active curente', 7 'Cheltuieli' si 8 'Conturi ale contabilitatii de gestiune', cu exceptia conturilor de regularizare, sunt conturi de activ, iar conturile din clasele 3 'Capital propriu', 4 'Datorii pe termen lung', 5 'Datorii pe termen scurt' si 6 'Venituri', cu exceptia celor de regularizare, sunt conturi de pasiv.

Ulterior sumele din conturile corespondente se reflecta in registrele corespunzatoare ale contabilitatii analitice si sintetice. Totodata se verifica concordanta datelor din contabilitatea analitica cu rulajele si soldurile conturilor sintetice.

In acest caz se efectueaza urmatoarele lucrari:

Precizarea si trecerea la consumurile, cheltuielile si veniturile perioadei de gestiune a sumelor respective de cheltuieli si venituri anticipate. Astfel, unele cheltuieli achitate in avans (chiria, abonarea la literatura de specialitate etc.) se reflecta in momentul platii in debitul contului 'Cheltuieli anticipate curente', iar ulterior, la survenirea perioadei respective, se trec din creditul acestui cont in debitul conturilor corespunzatoare: 813 'Consumuri indirecte de productie', 712 'Cheltuieli comerciale', 713 'Cheltuieli generale si administrative'.

Veniturile anticipate se includ in veniturile perioadei de gestiune curente in functie de perioada (trimestrul, anul) in care acestea au fost obtinute. De exemplu, venitul inregistrat in avans pentru un an va fi constatat lunar ca venit al perioadei curente in marime de 1/12 parte din suma acestuia si reflectat in debitul contului 515 'Venituri anticipate curente' si in creditul conturilor corespunzatoare ale veniturilor perioadei curente: 611 'Venituri din vanzari', 612 'Alte venituri operationale', 621 'Venituri din activitatea de investitii', 622 'Venituri din activitatea financiara'.

In mod similar se trece la veniturile si cheltuielile fiecarei perioade de gestiune cota-parte respectiva a altor venituri si cheltuieli anticipate, pornind de la termenul stabilit de entitate in fiecare caz aparte;

Repartizarea consumurilor indirecte de productie in conformitate cu prevederile S.N.C. 3 'Componenta consumurilor si cheltuielilor intreprinderii' si S.N.C 2 'Stocurile de marfuri si materiale';

Analiza decontarilor cu debitorii si creditorii. O astfel de analiza prevede verificarea situatiei decontarilor conform documentelor respective. Verificarea decontarilor se efectueaza prin expedierea in adresa tuturor debitorilor a extraselor din conturile analitice. Debitorii le confirma sau comunica obiectiile. Rezultatele verificarii se inregistreaza intr-un proces-verbal.

Un loc deosebit in analiza creantelor entitatii il ocupa platile expirate pentru produse, lucrari, servicii. in conformitate cu politica de contabilitate, entitatea poate sa creeze pe seama cheltuielilor comerciale o rezerva pentru recuperarea pierderilor probabile aferente datoriilor dubioase. Marimea rezervei se stabileste de catre fiecare entitate, tinand cont de experienta anilor precedenti, luandu-se in consideratie si factorii de risc in perioadele curenta si viitoare. Crearea rezervei nominalizate se reflecta prin inregistrarea:

debit contul 712 'Cheltuieli comerciale',

credit contul 222 'Corectii la datorii dubioase'.

Daca in urma confruntarii decontarilor s-a constatat ca creantele sunt dubioase (intreprinderea cumparatoare este lichidata si nu are succesori, a expirat termenul de prescriptie, debitorul nu recunoaste datoriile etc.) in contabilitate se intocmesc liste privind creantele incerte care se prezinta la comisie pentru a fi examinate. In baza avizului comisiei creantele la care a expirat termenul de prescriptie (2 ani), precum si cele adjudecate de organele judiciare, dar neincasate in legatura cu insolvabilitatea debitorului, se perfecteaza printr-un ordin al conducatorului entitatii. In acest caz creantele sint casate sau pe seama cheltuielilor comerciale, sau pe seama rezervei create privind creantele dubioase.

Daca intreprinderile-debitori constatate anterior ca insolvabile, datoriile acestora fiind anulate, sunt disponibile de a achita facturile, in contabilitatea entitatii se intocmesc formule contabile privind restabilirea creantelor considerate dubioase pe seama altor venituri operationale sau pe seama rezervei privind creantele dubioase.

Creantele si datoriile pe termen lung vor fi supuse de asemenea analizei. La survenirea termenului de achitare mai mic de un an entitatea transfera creantele si datoriile pe termen lung in categoria creantelor si datoriilor pe termen scurt.

In unele conturi de pasiv privind decontarile pot aparea solduri debitoare (in decontarile cu bugetul, personalul, furnizorii, organele de asigurari). Astfel de solduri se trec in conturile de activ corespunzatoare pentru evidenta creantelor.

Daca in conturile de activ privind decontarile se formeaza solduri creditoare, acestea se trec in conturile respective de pasiv si in bilant vor fi reflectate in componenta datoriilor.

Inchiderea conturilor contabilitatii de gestiune;

Determinarea si reflectarea in contabilitate a diferentelor de curs valutar;

Specificarea valorii stocurilor de marfuri si materiale.

In conformitate cu S.N.C. 2 'Stocurile de marfuri si materiale' (paragrafele 19-25), entitatea evalueaza in contabilitatea curenta stocurile de marfuri si materiale prin diferite metode: costului normativ, vanzarilor cu amanuntul, identificarii, FIFO, costului mediu ponderat, LIFO.

In bilantul contabil stocurile de marfuri si materiale se reflecta la valoarea cea mai mica dintre costul efectiv si valoarea realizabila neta (V.R.N.) a acestora.

Daca costul efectiv al stocurilor de marfuri si materiale este mai mic decat V.R.N. a acestora, in rapoartele financiare bunurile materiale vor fi reflectate la costul efectiv calculat prin una din metodele nominalizate mai sus si acceptate de entitate in politica sa de contabilitate.

In cazul cand valoarea de bilant (costul efectiv) depaseste valoarea realizabila neta a bunurilor materiale acestea se evalueaza la V.R.N.

Diferenta, cu care valoarea de bilant (costul efectiv) depaseste V.R.N. a stocurilor de marfuri si materiale, se constata ca cheltuieli ale perioadei si se reflecta in contabilitate prin urmatoarea formula contabila:

debit contul 714 'Alte cheltuieli operationale' - la suma totala a diferentei;

credit contul 215 'Productia in curs de executie' - la suma diferentei aferenta soldului productiei in curs de executie;

credit contul 211 'Materiale' - la suma diferentei aferenta soldului materialelor;

credit contul 217 'Marfuri' - la suma diferentei aferenta soldului marfurilor.

Dupa determinarea soldurilor conturilor, acestea se compara cu datele contabilitatii analitice si se intocmeste balanta de verificare necorectata.

Balanta de verificare reflecta, pe de o parte, corelatia existenta intre datele contabilitatii sintetice si analitice, in conformitate cu principiul dublei inregistrari, iar, pe de alta parte - dependenta acestor date de indicatorii din rapoartele financiare.

Modul de efectuare a lucrarilor premergatoare la etapele I si II este acelasi la intocmirea atat a rapoartelor financiare trimestriale, cat si a celor anuale.

In complexul general al lucrarilor premergatoare intocmirii rapoartelor financiare ale entitatii o semnificatie deosebita au etapa III "Inventarierea generala a patrimoniului si reflectarea rezultatelor acesteia in contabilitate" si etapa IV "Inchiderea conturilor la finele perioadei de gestiune".

La etapa III entitatea trebuie:

sa efectueze inventarierea generala a patrimoniului si sa reflecte rezultatele acesteia in conturile contabile;

sa reevalueze (dupa caz) activele pe termen lung in conformitate cu S.N.C. 13 'Contabilitatea activelor nemateriale' , S.N.C. 16 'Contabilitatea activelor materiale pe termen lung' si S.N.C. 25 'Contabilitatea investitiilor'.

Conform Regulamentului privind inventarierea, inventarierea generala a activelor si

pasivelor entitatii se efectueaza o data pe an, in scopul verificarii si confruntarii datelor contabile cu existenta efectiva a mijloacelor intreprinderii. Inventarierea mijloacelor fixe, activelor nemateriale, stocurilor de marfuri si materiale si a mijloacelor banesti se efectueaza pe locuri de amplasare si pe gestionari la care se pastreaza bunurile, prin inregistrarea soldurilor acestora in listele de inventariere. in baza listelor de inventariere si datelor contabile se intocmesc situatii comparative in care se confrunta soldurile efective cu soldurile conform datelor contabilitati si se determina rezultatele inventarierii.

Rezultatele inventarierii se examineaza de comisia de inventariere a entitatii in termen de 10 zile, luandu-se decizia cui ii vor fi imputate lipsurile constatate cu ocazia inventarierii sau cum vor fi inregistrate plusurile. Totodata se intocmesc procese-verbale in baza carora se fac inregistrari in conturile contabile.

In conformitate prevederile paragrafelor 13 din S.N.C. 18 'Venitul' si 22 din Comentariile cu privire la aplicarea S.N.C. 18 'Venitul', discordantele depistate in procesul inventarierii sau al altor controale ale bunurilor materiale si mijloacelor banesti in numerar se reflecta astfel:

privind activele curente:

a) plusurile de bunuri materiale, hartii de valoare si mijloace banesti se inregistreaza si se raporteaza la veniturile activitatii operationale a entitatii

b) lipsurile de bunuri materiale in limita normelor stabilite ale perisabilitatii naturale depistate in sectii si alte subdiviziuni ale entitatii se reflecta in componenta consumurilor indirecte de productie sau altor cheltuieli operationale;

c) lipsurile de active curente ce depasesc normele stabilite ale perisabilitatii naturale, precum si pierderile aferente deteriorarii bunurilor materiale calculate la costul efectiv (indiferent de cauzele acestora si faptul daca au fost sau nu identificate persoanele vinovate) se raporteaza la alte cheltuieli operationale.

Ulterior aceste lipsuri, evaluate la preturi de piata, urmeaza a fi recuperate pe seama persoanelor vinovate (in cazul cand exista acordul in scris al acestora sau decizia judecatii) si se raporteaza la alte venituri operationale;

d) lipsurile si pierderile in urma calamitatilor naturale sau a altor evenimente exceptionale se raporta la pierderile exceptionale.

Daca lipsurile si pierderile in limita normelor perisabilitatii naturale tin de procesul tehnologic (in cadrul entitatilor prelucratoare), entitatea poate sa creeze in cursul anului un provizion pe seama consumurilor de productie.

Ulterior, dupa efectuarea inventarierii, pierderile in limita normelor perisabilitatii naturale se anuleaza pe seama provizionului constituit.

privind activele pe termen lung:

a) plusurile se inregistreaza si se raporteaza la veniturile activitatii de investitii;

b) lipsurile de active pe termen lung la valoarea de bilant se raporteaza la cheltuielile activitatii de investitii;

c) lipsurile si pierderile in urma calamitatilor naturale sau a altor evenimente exceptionale se raporteaza la pierderile exceptionale.

In caz de necesitate, entitatea reevalueaza activele pe termen lung. Activele pe termen lung se reevalueaza de fiecare entitate de sine statator in cazul cand valoarea de bilant a acestora difera esential de cea venala.

In urma reevaluarii se determina valoarea reevaluata a activelor pe termen lung, care reprezinta valoarea venala a acestora la data reevaluarii diminuata cu suma corespunzatoare a uzurii acumulate.

Valoarea venala a activelor pe termen lung se stabileste in baza valorii de piata, tinand cont de destinatia lor. Aceasta valoare se determina prin expertiza estimativa efectuata de catre specialisti (estimatori) calificati. in cazul cand valoarea de piata confirmata lipseste, evaluarea activelor se efectueaza la valoarea de recuperare.

Valoarea venala a obiectelor de mijloace fixe se determina tinand cont de destinatia acestora la data reevaluarii. Daca se prevede utilizarea activului dupa alte destinatii, el urmeaza a fi evaluat ca si obiectele similare utilizate in aceleasi scopuri.

In conformitate cu prevederile S.N.C. 13 'Contabilitatea activelor nemateriale', S.N.C. 16 'Contabilitatea activelor materiale pe termen lung' si S.N.C. 25 'Contabilitatea investitiilor', entitatea poate sa efectueze reevaluarea activelor pe termen lung, aplicand una din urmatoarele doua metode:

la valoarea de intrare cu reevaluarea concomitenta a uzurii acumulate;

la valoarea de bilant fara evaluarea uzurii acumulate.

Rezultatele reevaluarii activelor pe termen lung se inregistreaza intr-un proces-verbal de modelul corespunzator si se reflecta in contabilitate in felul urmator:

a) suma ecartului de reevaluare (majorarii) a valorii de bilant se trece la majorarea capitalului propriu in creditul contului 341 "Diferente din reevaluarea activelor pe termen lung";

b) suma reducerii (micsorarii) valorii de bilant se trece la micsorarea capitalului propriu in debitul contului 341 "Diferente din reevaluarea activelor pe termen lung".

Modificarile valorii de bilant se reflecta distinct pe fiecare activ aparte. Nu se permite compensarea reducerii valorii de bilant din reevaluarea unui activ pe seama majorarii valorii de bilant a altui activ.

La iesirea activelor pe termen lung sumele majorarii si micsorarii valorii de bilant se trec respectiv la veniturile si cheltuielile activitatii de investitii prin urmatoarele formule contabile:

a) la suma ecartului de reevaluare aferenta activelor pe termen lung iesite:

debit contul 341 'Diferente din reevaluarea activelor pe termen lung',

credit contul 621 'Venituri din activitatea de investitii';

b) la suma micsorarii de reevaluare aferenta activelor pe termen lung iesite:

debit contul 721 'Cheltuieli ale activitatii de investitii',

credit contul 341 'Diferente din reevaluarea activelor pe termen lung' .

Etapa IV a lucrarilor premergatoare intocmirii rapoartelor financiare ale entitatii prevede inchiderea conturilor de venituri si cheltuieli. inchiderea conturilor este un proces care se efectueaza la finele anului de gestiune prin trecerea sumelor acumulate din conturile de venituri si cheltuieli (clasele 6-7) in contul 351 'Rezultat financiar total'. Acest cont se utilizeaza numai la finele anului pentru generalizarea veniturilor si cheltuielilor realizate in cursul anului de gestiune si determinarea rezultatelor financiare din toate tipurile de activitati ale entitatii, inclusiv posturile exceptionale.

In urma decontarii veniturilor si cheltuielilor in contul 351 'Rezultat financiar total' se determina profitul contabil (pierderea) al anului de gestiune. Pentru aceasta se confrunta rulajul debitor (cheltuielile acumulate) si rulajul creditor (veniturile acumulate) al contului nominalizat.

In cazul cand suma veniturilor depaseste suma cheltuielilor rezultatul obtinut reprezinta venitul contabil al entitatii si se reporteaza in Declaratia cu privire la impozitul pe venit in vederea determinarii venitului impozabil.

La etapa urmatoare se determina suma cheltuielilor (economiilor) privind impozitul pe venit al entitatii conform cotei in vigoare in anul de gestiune. Suma efectiva a cheltuielilor (economiilor) privind impozitul pe venit se determina la finele anului in conformitate cu prevederile S.N.C. 12 'Contabilitatea impozitului pe venit'

Ulterior prin confruntarea rulajului debitor si rulajului creditor se determina soldul contului 731 'Cheltuieli (economii) privind impozitul pe venit', care reprezinta suma efectiva a cheltuielilor (economiilor) privind impozitul pe venit realizate in cursul anului de gestiune. Aceasta suma se reflecta in postul 140 'Cheltuieli (economii) privind impozitul pe venit' din Raportul de profit si pierdere.

La finele anului cheltuielile (economiile) privind impozitul pe venit se trec din contul 731 'Cheltuieli (economii) privind impozitul pe venit' in contul 351 'Rezultat financiar total', iar contul 731 'Cheltuieli (economii) privind impozitul pe venit' se inchide.

Dupa reflectarea in contul 351 'Rezultat financiar total' a cheltuielilor (economiilor) privind impozitul pe venit soldul acestui cont reprezinta rezultatul financiar net (profit sau pierdere) al anului de gestiune si se trece in contul 333 'Profit net (pierdere) al perioadei de gestiune'

In cazul cand suma totala a veniturilor (rulajul creditor al contului 351 'Rezultat financiar total') depaseste suma cheltuielilor (rulajul debitor al acestuia), entitatea inregistreaza profit net, iar in cazul cand suma veniturilor este mai mica decat suma

cheltuielilor, entitatea inregistreaza pierderi.

Dupa trecerea la scaderi a profitului net (pierderii) al anului de gestiune contul 351 'Rezultat financiar total' se inchide si nu se reflecta in rapoartele financiare intocmite pentru anul de gestiune.

Suma profitului net (pierderii) al anului de gestiune se reflecta in postul 150 cu aceeasi denumire din Raportul de profit si pierderi si se reporteaza in Bilantul contabil pe postul 590 'Profitul net (pierderea) al perioadei de gestiune'.

Pana la intocmirea rapoartelor financiare anuale de asemenea se ajusteaza sumele datoriilor curente privind impozitul pe venit aferente rezultatului (profitului/pierderii) anilor precedenti constatate in anul curent. Suma ajustarilor se reflecta in Declaratia cu privire la impozitul pe venit intr-un rand distinct si se calculeaza prin inmultirea marimii profitului/pierderii (soldului creditor/debitor al contului 331 'Corectarea rezultatelor perioadelor precedente') cu cota impozitului pe venit stabilita in anul in care s-a inregistrat profitul/pierderea. In acest caz trebuie de avut in vedere faptul ca in cursul anului de gestiune in contul 331 'Corectarea rezultatelor perioadelor precedente' se reflecta numai veniturile si cheltuielile care nu au fost luate in considerare la determinarea rezultatelor financiare ale anilor precedenti corespunzatori.

La etapa V entitatea inchide urmatoarele registre pentru ultima luna a perioadei de gestiune jurnalele-order sau alte registre de evidenta

In functie de sistemul contabil aplicat, totalurile din jurnalele-order se trec in Cartea mare in care se determina rulajele, se calculeaza totalurile si se determina soldul fiecarui cont sintetic.

La etapa VI in baza rulajelor si soldurilor conturilor sintetice din Cartea mare se intocmesc rapoartele financiare ale entitatii.

Intocmirea rapoartelor financiare este precedata de confruntarea rulajelor si soldurilor conturilor contabilitatii sintetice si analitice, verificarea reciproca a totalurilor din registrele contabile distincte. Efectuarea unei asemenea confruntari in conditiile contabilitatii automatizate poate fi confirmata prin intocmirea tabelului de corectare.

Soldurile debitoare si creditoare ale conturilor de bilant se trec in Cartea mare deschisa pe anul de gestiune urmator.

Inregistrarile de ajustare care au condus la formarea unor active si datorii noi se inregistreaza in tabelul de corectare si ulterior se storneaza prin intocmirea inregistrarilor reversibile. Reversibila se considera inregistrarea care se efectueaza in prima zi a perioadei de gestiune noi si constituie inregistrarea formulei de corectare inversa a perioadei precedente. De exemplu, la finele perioadei de gestiune costul efectiv al productiei in curs de executie se reflecta prin urmatoarea formula contabila:

debit contul 215 'Productia in curs de executie',

credit contul 811 'Activitati de baza',

credit contul 812 'Activitati auxiliare'.

La inceputul perioadei de gestiune urmatoare se intocmeste inregistrarea contabila inversa:

debit contul 811 'Activitati de baza',

debit contul 812 'Activitati auxiliare',

credit contul 215 'Productia in curs de executie'.

Asadar, datele din tabelul de corectare vor servi drept temei pentru completarea rapoartelor financiare ale entitatii la etapa finala a ciclului contabil.

Totodata, la intocmirea rapoartelor financiare anuale, in afara de operatiunile specificate, este necesar de reflectat in contabilitate utilizarea profitului si de intocmit formulele contabile aferente reformarii bilantului.

Profitul se utilizeaza numai in baza deciziei adunarii generale a entitatii pentru plata dividendelor, acoperirea pierderilor de bilant, constituirea rezervelor si in alte scopuri. Pentru evidenta utilizarii profitului anului curent se recomanda aplicarea contului 334 'Profit utilizat al anului de gestiune'.

Daca decizia privind utilizarea profitului a fost luata pana la aprobarea rapoartelor anuale, in contabilitate se intocmesc formulele contabile:

debit contul 334 'Profit utilizat al anului de gestiune',

credit contul 321 'Rezerve stabilite de legislatie',

credit contul 322 'Rezerve prevazute de statut',

credit contul 323 'Alte rezerve',

credit contul 537 'Datorii fata de fondatori si alti participanti'.

Daca decizia privind utilizarea profitului anului curent a fost luata dupa aprobarea rapoartelor financiare, in debitul contului 334 'Profit utilizat al anului de gestiune' se reflecta numai suma dividendelor platite in avans in cursul anului de gestiune, iar utilizarea profitului anului curent va fi reflectata in debitul contului 332 'Profit nerepartizat (pierdere neacoperita) al anilor precedenti' in anul de gestiune urmator dupa reformarea Bilantului contabil.

Profitul utilizat al anului curent se reflecta in Bilantul contabil anual pe postul 600 'Profit utilizat al anului de gestiune'.

Dupa intocmirea rapoartelor financiare anuale se efectueaza reformarea bilantului care consta in decontarea profitului (pierderii) anului curent prin urmatoarele formule contabile:

a)  la suma profitului utilizat in anul de gestiune curent:

debit contul 333 'Profit net (pierdere) al perioadei de gestiune',

credit contul 334 'Profit utilizat al anului de gestiune'.

b) la suma profitului anilor precedenti constatat in anul de gestiune curent (dupa
reflectarea impozitului pe venit aferent acestui profit):

debit contul 331 'Corectarea rezultatelor perioadelor precedente',

credit contul 332 'Profit nerepartizat (pierdere neacoperita) al anilor precedenti';

c) la suma pierderilor anilor precedenti constatate in anul de gestiune (dupa reflectarea sumei micsorarii datoriilor curente privind impozitul pe venit):

debit contul 332 'Profit nerepartizat (pierdere neacoperita) al anilor precedenti',

credit contul 331 'Corectarea rezultatelor perioadelor precedente';

d) la suma profitului nerepartizat al anului de gestiune curent:

debit contul 333 'Profit net (pierdere) al perioadei de gestiune',

credit contul 332 'Profit nerepartizat (pierdere neacoperita) al anilor precedenti';

e) la suma pierderii neacoperite a anului de gestiune curent:

debit contul 332 'Profit nerepartizat (pierdere neacoperita) al anilor precedenti',

credit contul 333 'Profit net (pierdere) al perioadei de gestiune'.

In conformitate cu art.32 alin.(l) din Codul fiscal, pierderile rezultate din activitatea de intreprinzator a entitatii vor fi reportate esalonat pe urmatorii trei ani. De aceea pentru contabilizarea pierderilor pe ani de aparitie in cadrul contului 332 'Profit nerepartizat (pierdere neacoperita) al anilor precedenti' urmeaza a se deschide subconturi distincte.

Dupa intocmirea inregistrarilor nominalizate conturile 331 'Corectarea rezultatelor perioadelor precedente', 333 'Profit net (pierdere) al perioadei de gestiune' si 334 'Profit utilizat al anului de gestiune' se inchid si la inceputul anului de gestiune urmator nu au sold.

La reportarea soldurilor activelor si pasivelor aferente anului de gestiune precedent in bilantul anului de gestiune urmator suma reflectata in postul 570 'Corectarea rezultatelor perioadelor precedente' si diferenta dintre sumele reflectate pe posturile 590 'Profitul net (pierderea) al perioadei de gestiune' (soldul contului 333) si 600 'Profit utilizat al anului de gestiune' (soldul contului 334) se reporteaza in postul 580 'Profitul nerepartizat (pierderea neacoperita) al anilor precedenti' (soldul contului 332).

1.3 MODUL DE INTOCMIRE A BILANTULUI CONTABIL IN S.R.L. "AGRO-T"

Exigentele continutului informational al bilantului sunt foarte mari, iar regulile de intocmire - foarte precise. Pentru finalizarea lui este obligatorie parcurgerea unor lucrari premergatoare, a caror executare se desfasoara succesiv intr-o ordine logica si anume:

verificarea inregistrarilor din conturi a tuturor operatiunilor economice si financiare efectuate in cursul anului sau in perioada pentru care se intocmeste bilantul;

intocmirea primei Balante de verificare (a rulajelor si soldurilor) inainte de inventariere;

inventarierea mijloacelor materiale si banesti, componente ale patrimoniului administrat, precum si a resurselor de provenienta a capitalului, drepturilor de creanta si datoriilor;

verificarea concordantei dintre datele inregistrate in conturi si realitatea constatata la inventariere, stabilirea diferentelor de inventar;

inregistrarea in conturi a diferentelor constatate si executarea tuturor regularizarilor: a amortizarilor, delimitarii in timp a cheltuielilor si veniturilor;

determinarea rezultatelor financiare ale exercitiului;

intocmirea Bilantului contabil si a anexelor la acesta.

Bilantul contabil se intocmeste potrivit unui formular unic aprobat de Ministerul Finantelor al Republicii Moldova. In bilant se compara rezultatele anului de gestiune precedent si curent. Posturile bilantiere sunt grupate dupa destinatie. Nu se admit compensari reciproce intre posturile de activ si pasiv.

Posturile inscrise in bilant trebuie sa corespunda datelor inregistrate in contabilitate si puse de acord cu situatia reala de la inventar.

Evaluarea in bilant a elementelor patrimoniale se efectueaza in conformitate cu prevederile Standardelor Nationale de Contabilitate.

Lucrarile de completare a bilantului reprezinta prin continutul lor, in cea mai mare parte, operatiuni de prelucrare si transpunere a datelor din Bilantul contabil precedent si Balanta de verificare a conturilor sintetice. Prin structura lor, operatiunile de prelucrare a datelor privind exercitiul curent constau din selectarea, gruparea si insumarea soldurilor din Balanta de verificare a conturilor sintetice.

Conform Standardelor Nationale de Contabilitate, Bilantul contabil cuprinde trei elemente principale legate nemijlocit de evaluarea situatiei patrimoniale si financiare a

intreprinderii, si anume:

active;

capital propriu;

datorii.

Activele sunt resursele controlate de intreprindere si rezultate din evenimentele anterioare care vor genera in viitor, dupa cum se prevede, un aflux de avantaje economice.

In contabilitate si Bilantul contabil activele se impart in doua grupe: active pe termen lung si active curente.

Activele pe termen lung au o durata de functionare utila mai mare de un an si cuprind activele nemateriale, activele materiale pe termen lung si activele financiare pe termen lung.

Activele nemateriale (imobilizari necorporale) cuprind toate acele valori economice care din punct de vedere fizic nu imbraca forma de bunuri materiale concrete. Ele sunt reprezentate de cheltuielile de constituire, fondul comercial, brevete, embleme comerciale, licente, programe informatice, franciza si alte active nemateriale si se contin in capitolul 1 Active pe termen lung", subcapitolul 1.1 "Active nemateriale" din Bilantul contabil. Modul de includere a elementelor respective in componenta activelor nemateriale, evaluarea si calcularea amortizarii acestora sunt reglementate de prevederile S.N.C. 13 "Contabilitatea activelor nemateriale" [13, p. 537-538]

In continuare vom prezenta modul de determinare a indicatorilor care urmeaza sa fie reflectati pe posturile Bilantului contabil al S.R.L. "AGRO-T" (anexa 2). Drept surse de date servesc Cartea mare si Balanta de verificare a conturilor sintetice ale intreprinderii sus-numite.

Indicatorul postului 030 "Valoarea de bilant a activelor nemateriale" se determina ca diferenta dintre indicatorii randurilor 010 "Active nemateriale" si 020 "Amortizarea activelor nemateriale".

Valoarea de bilant a activelor nemateriale reflectate in Bilantul contabil al S.R.L. "AGRO-T" constituie 13085 lei.

Activele materiale (imobilizari corporale), denumite si active fixe tangibile, cuprind

bunurile materiale de folosinta indelungata in activitatea intreprinderii si se gasesc sub forma de terenuri, cladiri, constructii speciale, masini, utilaje si instalatii de transmisie, mijloace de transport, animale si plantatii etc. in componenta imobilizarilor corporale sunt incluse, de asemenea, activele materiale in curs de executie si resursele naturale. In bilant activele materiale pe termen lung sunt reflectate pe posturile din subcapitolul 1.2 "Active materiale pe termen lung".

Este de mentionat ca in S.R.L. "AGRO-T" activele materiale pe termen lung sunt caracterizate prin active materiale in curs de executie si mijloace fixe, reflectate pe posturile 040, 060 si 080.

Pe postul 040 "Active materiale in curs de executie" entitatea a reflectat costul efectiv al activelor materiale in curs de executie, create in decursul uni proces indelungat prin metoda de antrepriza sau de regie proprie.

Astfel, valoarea activelor materiale in curs de executie la finele anului 2008 in S.R.L. "AGRO-T" constituie 183151 lei.

Pe postul 060 "Mijloace fixe" se indica valoarea de intrare corectata sau reevaluata a mijloacelor fixe aflate in functiune si a celor conservate, care apartin intreprinderii cu drept de proprietate, precum si a celor predate in arenda curenta. Tot pe acest post arendasul reflecta valoarea mijloacelor fixe primite in arenda pe termen lung, cu drept de rascumparare sau leasing.

Valoarea mijloacelor fixe ale S.R.L. "AGRO-T" constituie 4883166 lei.

Pe postul 080 "Uzura si epuizarea activelor materiale pe termen lung" se indica cu semnul "minus' suma uzurii calculate, precum si epuizarea resurselor naturale ce apartin intreprinderii cu drept de proprietate sau preluate in arenda pe termen lung cu drept de rascumparare.

In cazul examinat suma uzurii calculate in perioada de gestiune alcatuieste (1090227)

lei.

Indicatorul postului 090 "Valoarea de bilant a activelor materiale pe termen lung" se determina ca diferenta dintre suma activelor materiale in curs de executie, terenurilor, mijloacelor fixe, resurselor naturale si suma uzurii si epuizarii activelor materiale pe termen lung.

Folosind datele furnizate de intreprinderea analizata, se determina valoarea de bilant a activelor materiale pe termen lung care este egala cu 3976090 lei.

Activele financiare, denumite si investitii financiare sau de portofoliu, cuprind valorile financiare investite de intreprindere in patrimoniul altor unitati pe un termen mai mare de 12 luni, sub forma de actiuni, cote de participatie, obligatiuni procurate, imprumuturi acordate etc. De asemenea, in componenta activelor financiare sunt incluse activele amanate privind impozitul pe venit, creantele si avansurile acordate pe termen lung. Acestea se contin in subcapitolul 1.3 "Active financiare pe termen lung" al Bilantului contabil.

La S.R.L. "AGRO-T" in perioada de gestiune n-au fost inregistrate active financiare si alte active pe termen lung.

Activele curente, la randul lor, se impart in stocuri de marfuri si materiale, conturi ale debitorilor privind operatiunile de comert si alte operatiuni, investitii financiare si mijloace banesti.

Stocurile de marfuri si materiale reprezinta acele valori economice care imbraca forma sau indeplinesc functia de materii prime, materiale de baza, combustibil, semifabricate, piese de schimb, materiale de constructie, ambalaje, animale la crestere si ingrasat, productie in curs de executie, obiecte de mica valoare si scurta durata, produse, marfuri si care se cuprind in, capitolul 2 "Active curente", subcapitolul 2.1 "Stocuri de marfuri si materiale" din Bilantul contabil.

In Bilantul contabil stocurile de marfuri si materiale sunt reprezentate de materiale, animale la crestere si ingrasat, obiecte de mica valoare si scurta durata, productia in curs de executie, produse si marfuri.

Modul si regulile de evaluare, precum si de includere a valorilor materiale in

componenta stocurilor de marfuri si materiale, sunt reglementate de S.N.C. 2 "Stocurile de marfuri si materiale"

Trebuie de mentionat ca obiectele de mica valoare si scurta durata se reflecta in bilant pe postul 210 "Obiecte de mica valoare si scurta durata". Valoarea de bilant a acestora se determina ca suma dintre valoarea de intrare a obiectelor de mica valoare si scurta durata aflate in stoc si valoarea probabila ramasa aferenta obiectelor de mica valoare si scurta durata aflate in exploatare (valoarea de intrare diminuata cu suma uzurii calculate).

Valoarea de bilant a marfurilor, continuta pe postul 240 "Marfuri", se reflecta la costul sau valoarea realizabila neta a stocurilor de marfuri (fara adaosul comercial), procurate de intreprinderile care practica activitate de comert, de alimentatie publica, precum si activitate mixta. intreprinderile de alimentatie publica si intreprinderile care au la bilant cantine reflecta, de asemenea, pe acest post si stocurile de materii prime in bucatarii, magazii si bufete. Este de mentionat ca intreprinderile industriale si alte intreprinderi producatoare reflecta pe postul nominalizat produsele, materialele, confectiile procurate special pentru vanzare, valoarea produselor finite procurate pentru completare, care nu se cuprind in costul productiei fabricate si urmeaza sa fie restituite de cumparator separat, precum si valoarea productiei proprii finite din magazinele proprii pentru vanzare sau predate in consignatie.

Valoarea totala a stocurilor de marfuri si materiale existente in intreprindere, reflectate pe postul 250 "Total subcapitolul 2.1", se determina ca suma indicatorilor din urmatoarele randuri: 190 + 200 + 210 + 220 + 230 + 240.

Conform datelor cuprinse in balanta conturilor si posturile subcapitolului respectiv, indicatorul in cauza va fi egal la S.R.L. "AGRO-T" cu 964182 lei (122618+ +30612+298611+512341).

Conturile debitorilor privind operatiunile de comert si alte operatiuni, numite si creantele intreprinderii, reprezinta valori economice avansate temporar de titularul de patrimoniu altor persoane fizice sau juridice pentru care urmeaza sa primeasca un echivalent valoric. Din categoria acestora fac parte: clientii, cambiile primite, avansurile acordate, creantele bugetului, personalului etc.

Creantele pe termen scurt sunt reflectate in subcapitolul 2.2 "Creante pe termen scurt" si cuprind datoriile diferitelor persoane fizice si juridice cu termenul de achitare nu mai mare de 12 luni: aferente facturilor comerciale ale partilor nelegate si legate, privind decontarile cu personalul, bugetul, precum si avansurile acordate, taxa pe valoarea adaugata de recuperat si alte creante pe termen scurt. Modul de creare si de repartizare a creantelor pe termen scurt este reglementat de S.N.C. 17 "Contabilitatea arendei (leasingului)" si S.N.C. 18 "Venitul"

In Bilantul contabil al S.R.L. "AGRO-T" suma totala a creantelor pe termen scurt este reflectata pe postul 350 "Total subcapitolul 2.2" si se determina ca diferenta dintre suma tuturor creantelor pe termen scurt reflectate in acest subcapitol si suma corectiilor la datorii dubioase. In cazul examinat suma totala a creantelor pe termen scurt coincide cu suma creantelor pe termen scurt aferente facturilor comerciale - 1609646 lei.

Investitiile financiare pe termen scurt reprezinta valorile financiare investite de intreprindere in patrimoniul altor unitati, pe un termen nu mai mare de 12 luni. Ele se pot gasi sub forma de obligatiuni si alte titluri de valoare, depozite, titluri de valoare cu lichiditate inalta, imprumuturi acordate, alte investitii pe termen scurt si se reflecta in Bilantul contabil in subcapitolul 2.3 "Investitii pe termen scurt".

Din totalitatea investitiilor pe termen scurt in S.R.L. "AGRO-T" sint inregistrate doar investitiile pe termen scurt in partile legate reflectate pe postul 370 cu aceeasi denumire, In Bilantul contabil al S.R.L. "AGRO-T" indicatorul nominalizat va alcatui 10000 lei.

Mijloacele banesti sunt valori economice care imbraca forma sau indeplinesc functia de bani. Structural ele se pot gasi sub forma de numerar in casierie, disponibil in contul de decontare si valutar, disponibil banesc in acreditive, carnete de cecuri cu limita de suma, transferuri banesti in expeditie, documente banesti etc. si se reflecta in subcapitolul 2.4 "Mijloace banesti" din Bilantul contabil.

Asadar in componenta mijloacelor banesti se cuprind mijloacele banesti in casierie, conturile curente in valuta nationala si straina alte mijloacele banesti. Modul de evidenta a mijloacelor banesti este determinat de actele si documentele normative aprobate de Guvernul

Republicii Moldova si Consiliul de Administratie al Bancii Nationale a Moldovei.

Suma totala a mijloacelor banesti se inregistreaza pe postul 440 "Total subcapitolul

si se determina ca suma posturilor cuprinse in acest subcapitol.

In S.R.L. "AGRO-T" suma totala a mijloacelor banesti aflate in gestiunea intreprinderii alcatuieste 422352 lei (312+422040).

Trebuie de mentionat ca in componenta activelor curente sunt incluse si alte active pe termen scurt, inregistrate in subcapitolul 2.5 cu aceeasi denumire. Acest subcapitol cuprinde cheltuielile anticipate curente si alte active pe termen scurt neevidentiate anterior. Insa in anul de gestiune la entitatea analizata n-au fost inregistrate alte active curente.

Suma totala a activelor curente existente la intreprindere la sfarsitul perioadei de gestiune se inregistreaza pe postul 460 "Total capitolul 2" si se determina ca suma indicatorilor continuta in randurile 250 + 350 + 390 + 440 + 450.

La S.R.L. "AGRO-T" valoarea activelor curente in perioada de gestiune constituie 3006180 lei (964182 + 1609646 + 10000 + 422352).

Indicatorul postului 470 "Total general - activ" reflecta suma indicatorilor din capitolele 1 si 2, adica a randurilor 180 + 460 care trebuie sa fie egala cu suma reflectata in postul 980 "Total general - pasiv".

La intreprinderea examinata suma totala a activelor aflate in gestiunea intreprinderii alcatuieste 6982270 lei (3976090 + 3006180) si este egala cu pasivele intreprinderii.

Capitalul propriu este marimea ramasa in activele intreprinderii dupa scaderea datoriilor si este format din capitalul statutar (social sau individual) si secundar, rezerve, profitul nerepartizat al anilor precedenti, profitul net al perioadei de gestiune si diferentele din reevaluarea activelor pe termen lung. Capitalul propriu se reflecta in Bilantul contabil in capitolul 3 "Capital propriu".

La S.R.L. "AGRO-T" acesta este reprezentat de marimea capitalului statutar in suma de 5400 lei, de profitul nerepartizat al anilor precedenti in suma de 2665712 lei, de profitul net al perioadei de gestiune in suma de 892567 lei si de diferente din reevaluarea activelor pe termen lung in suma de 3558279 lei. Totalul capitolului 3 constituie 3563679 lei.

Datoriile sunt obligatiile reale ale intreprinderii, luate in baza evenimentelor anterioare calculului, care se va incheia cu retragerea de la intreprindere a resurselor ce constituie purtatori de avantaje economice. Acestea se impart in datorii financiare si conturi ale creditorilor privind operatiunile de comert si alte operatiuni.

Datoriile financiare, la randul lor, se subdivizeaza in datorii pe termen lung si datorii pe termen scurt.

Datoriile financiare sau capitalul atras pe termen lung exprima creditele pe termen lung contractate de la banci sau alte institutii financiare, imprumuturile si datoriile de arenda pe termen lung, veniturile anticipate, avansurile primite, finantarile si incasarile cu destinatie speciala, creditele bancare pe termen lung pentru salariati, alte datorii financiare pe termen lung. Acestea se inregistreaza in capitolul 4 "Datorii pe termen lung" subcapitolul 4.1 "Datorii financiare pe termen lung" din Bilantul contabil.

La S.R.L. "AGRO-T" datoriile pe termen lung cuprind creditele bancare pe termen lung in suma de 457911 lei si datoriile de arenda pe termen lung in suma de 2960680 lei.

Suma totala a datoriilor pe termen lung se reflecta pe postul 770 "Total capitolul 4" si se determina ca suma indicatorilor din randurile 690 + 760.

Potrivit datelor reflectate in subcapitolele din acest capitol, suma totala a datoriilor pe termen lung alcatuieste 3418591 lei (457911 + 2960680).

Conturile creditorilor privind operatiunile comerciale si alte operatiuni reflecta datoriile create in cadrul relatiilor de decontare ale intreprinderii cu alte persoane fizice si juridice, fata de care intreprinderea are obligatii banesti. Ele se delimiteaza in credite bancare si imprumuturi pe termen scurt, datorii fata de furnizori, datorii fata de stat, datorii fata de personal, datorii privind asigurarile si platile extrabugetare, datorii fata de fondatori, alte datorii pe termen scurt. Acestea sunt reflectate in capitolul "Datorii pe termen scurt", subcapitolele respective din Bilantul contabil. Insa, in S.R.L. "AGRO-T" la acest capitol nu s-a inregistrat nici o suma.

Indicatorul postului 980 "Total general - pasiv" se determina ca suma totala a

pasivului bilantului si anume a indicatorilor continuti in randurile 650 + 770 + 970.

Suma totala a pasivului este egala cu 6982270 lei (3563679 + 3418591).

Trebuie de mentionat ca unul din principalele obiective ce se urmareste in bilantul anual consta in furnizarea de informatii in domeniul situatiei financiare, a evolutiei acesteia, care prezinta utilitate pentru toate categoriile de utilizatori (investitori, salariati, furnizori si diversi creditori, clienti, guvern si diversii lui reprezentanti, public) in luarea de decizii pentru strategii curente si de perspectiva. Reflectarea detaliata a indicatorilor privind activitatea desfasurata si situatia economico-financiara se face in anexele la bilant care cuprind mai multe formulare. In anexe intreprinderea trebuie sa asigure specificarea ulterioara a fiecarui post de bilant, conform caracterului acestuia.

Anexa la Bilantul contabil constituie o parte componenta a raportului financiar anual care contine informatia privind existenta si miscarea (modificarea) activelor si pasivelor intreprinderii in cursul anului de gestiune.

Anexa la Bilantul contabil se intocmeste potrivit unui formular unic aprobat de Ministerul Finantelor al Republicii Moldova. In scopul sistematizarii, informatiile dezvaluite in aceasta se grupeaza in cinci capitole si doua note informative:

date generale;

existenta si miscarea activelor pe termen lung;

existenta si miscarea activelor curente;

starea si modificarea datoriilor pe termen lung;

starea datoriilor pe termen scurt;

nota informativa privind valorile si datoriile contabilizate in conturile extrabilantiere;

nota informativa privind avansurile si investitiile acordate si primite, decontarile cu clientii externi.

Drept baza pentru intocmirea Anexei la Bilantul contabil servesc datele conturilor sintetice si subconturilor de evidenta a activelor si pasivelor intreprinderii.

Capitolul "Date generale" este prevazut pentru inregistrarea datelor privind caracteristica generala a intreprinderii.

In capitolul 1 "Existenta si miscarea activelor pe termen lung" este prezentata structura

activelor pe termen lung pe tipuri, precum si miscarea lor (modificarea) in cursul anului de gestiune (inclusiv corectarile valorii). Aici de asemenea se reflecta suma uzurii (amortizarii) calculate, valoarea de bilant sau neta a activelor la inceputul si finele anului de gestiune, valoarea activelor inregistrate ca gaj si alte informatii.

Capitolul consta din trei subcapitole care corespund grupelor de active pe termen lung si anume:

Active nemateriale.

Active materiale.

Active financiare si alte active.

In aceste trei subcapitole informatia privind activele pe termen lung se dezvaluie practic dupa una si aceeasi schema, sub forma de tabel, dupa principiul bilantier.

In subiectul tabelelor se reflecta grupele si tipurile activelor pe termen lung, iar in predicatul acestora - indicatorii care caracterizeaza existenta si miscarea (modificarea) lor in cursul anului de gestiune. Toti indicatorii subiectului sunt sistematizati in posturi distincte, iar cei ai predicatului - in coloane.

In coloana "Active existente la finele perioadei de gestiune precedente" in fiecare subcapitol se reflecta valoarea initiala a grupei respective de active pe termen lung (nemateriale, materiale, financiare), precum si suma amortizarii acumulate, uzurii (epuizarii) si valoarea de bilant a acestora la finele anului de gestiune precedent.

Aceste informatii se dezvaluie atat in ansamblu pe fiecare grupa de active, cat si pe grupe de active distincte.

Indicatorii din aceasta coloana trebuie sa fie corelati cu datele corespunzatoare din Bilantul contabil pentru anul de gestiune precedent, tinand cont de reformarea efectuata.

Coloana specificata se completeaza in baza datelor soldurilor subconturilor deschise in cadrul conturilor sintetice ale clasei 1 de conturi "Active pe termen lung".

Astfel, pentru activele nemateriale (licente si programe informatice) valoarea initiala la finele anului de gestiune 2007 a constituit 13085 lei, iar pentru mijloace fixe - 4952696 lei.

In coloana "Intrate" se reflecta intrarea activelor pe termen lung in cursul anului de

gestiune la valoarea de intrare (sau reevaluata) pe seama tuturor surselor, inclusiv a celor nereflectate anterior, procurate contra plata, trecute din categoria activelor curente in componenta celor pe termen lung, intrate cu titlu gratuit de la alte intreprinderi, precum si a celor intrate din nou in anul de gestiune, procurate ca rezultat al fuziunii (divizarii) intreprinderii etc. Informatia se reflecta pentru toata grupa in intregime si pe fiecare tip de active in parte.

In S.R.L. "AGRO-T" se observa doar intrarea mijloacelor fixe in suma de 113621 lei in postul 123 "Masini, utilaje, instalatii de transmisie".

In ce priveste amortizarea si uzura (epuizarea) in aceasta coloana in, posturile 040 "Amortizarea activelor nemateriale" si 140 "Uzura si epuizarea activelor materiale pe termen lung" se reflecta suma amortizarii - 13085 lei si uzurii mijloacelor fixe calculata in perioada de gestiune in suma de 1090227 lei.

In coloana "Active existente la finele perioadei de gestiune" intreprinderile reflecta componenta activelor pe termen lung la finele anului de gestiune la valoarea de intrare sau reevaluata calculata in baza datelor din coloanele nominalizate anterior.

In coloana "Suma de amortizare acumulata la finele perioadei de gestiune" din subcapitolele 1.1 si 1.2 se reflecta suma amortizarii, uzurii (epuizarii) activelor nemateriale pe termen lung si activelor materiale acumulate cu total cumulativ in cursul intregii perioade de exploatare a acestora.

Aceasta coloana se completeaza pe tipuri de active si pe fiecare grupa in ansamblu in baza datelor conturilor analitice corespunzatoare deschise in cadrul conturilor 113 "Amortizarea activelor nemateriale", 124 "Uzura mijloacelor fixe" si 126 "Epuizarea resurselor naturale".

Coloana "Valoarea de bilant" (subcapitolele 1.1 si 1.2) este prevazuta pentru reflectarea componentei activelor pe termen lung la valoarea de bilant la finele anului de gestiune. Acest indicator se calculeaza pe fiecare grupa si tip de active prin scaderea din valoarea de intrare a acestora la finele anului de gestiune a sumelor amortizarii, uzurii (epuizarii) acumulate in cursul intregii perioade de utilizare.

Capitolul "Existenta si miscarea activelor curente" cuprinde informatiile prezentate in capitolul II "Active curente" din Bilantul contabil. Acest capitol consta din trei subcapitole:

Stocuri de marfuri si materiale.

Creante pe termen scurt.

Investitii pe termen scurt.

Distinct in Nota informativa la capitolul 2.2 este dezvaluita informatia privind creantele dubioase lichidate aferente facturilor de primit atat din tara, cat si din strainatate. Capitolul de fata se completeaza in baza soldurilor si rulajelor conturilor analitice deschise in cadrul conturilor sintetice din grupele de conturi 21 "Stocuri de marfuri si materiale", 22 "Creante pe termen scurt" si 23 "Investitii pe termen scurt".

In capitolul 3 "Starea si modificarea datoriilor pe termen lung" se specifica posturile distincte din capitolul 4 al Bilantului contabil "Datorii pe termen lung" care cuprind:

datoriile financiare pe termen lung;

datoriile calculate pe termen lung.

In coloanele distincte ale acestui capitol sunt prevazuti indicatorii, ce caracterizeaza existenta, miscarea si corectarea sumelor datoriilor pe termen lung ale intreprinderii in cursul anului de gestiune: "Sold la finele perioadei de gestiune precedente" (coloana 3), "Majorari" (coloana 4), "Corectii" (coloana 5), "Diminuari" (coloana 6) si "Sold la finele perioadei de gestiune curente" (coloana 7).

Sub acest aspect informatia este prezentata pe grupe si tipuri de datorii pe termen lung sistematizate pe posturi, care se completeaza in baza conturilor analitice deschise in cadrul conturilor sintetice ale clasei a 4 de conturi "Datorii pe termen lung"

In capitolul 4 "Starea datoriilor pe termen scurt" este reflectata informatia privind starea datoriilor pe termen scurt fata de creditori, furnizori, buget, fondatori, personal si alti creditori la finele anului de gestiune curent, dupa termene de achitare.

Aceasta informatie este detaliata pe posturi distincte dupa grupe si tipuri de datorii identice, care se generalizeaza in trei grupe de baza:

datorii financiare pe termen scurt;

datorii comerciale pe termen scurt;

datorii calculate pe termen scurt.

Acest capitol se intocmeste in baza datelor conturilor analitice deschise in cadrul conturilor sintetice ale clasei a 5 de conturi "Datorii pe termen scurt"

S.R.L. "AGRO-T" in termenul stabilit prezinta raportul financiar anual (unclusiv bilantul contabil) Serviciului informational al rapoartelor financiare.