CONTROLUL DE CALITATE IN AUDIT

CONTROLUL DE CALITATE IN AUDIT

1. Controlul de calitate la nivelul organismului profesional Principiile fundamentale care stau la baza organizarii contro­lului de calitate sunt: universalitatea, confidentialitatea, colegiali­tatea, adaptarea controlului si urmarirea.

Controlul de calitate trebuie sa cuprinda, pentru fiecare dosar de audit, urmatoarele puncte

calitatea elementelor probante din dosarul de audit ca baza a aprecierii lucrarii de audit;

respectarea normelor de audit;

respectarea principiilor si regulilor deontologice cu deo­sebire cele legate de independenta;

rapoartele de audit sub aspectele: conformitatea formei cu tipul de opinie, conformitatea sit fin
cu cadrul de prezentare a informatiilor financiare din raport, cazuri de nesemnalare a neconformitatii sit fin cu alte obligatii legale.

MISIUNEA DE AUDIT

Toate activitatile si lucrarile ocazionate de realizarea unei misiuni de audit de baza asupra situatiilor financiare ale unei entitati pot fi grupate in trei faze si 10 etape care, in succesiunea lor logica si practica, asa cum se pot identifica in Standardele Internationale de Audit, se prezinta astfel:

1. Acceptarea mandatului - inainte de a contracta o lucrare de audit a situatiilor financiare ale unei entitati, auditorul trebuie sa aprecieze posibilitatea de a indeplini aceasta misiune; trebuie sa tina seama de unele reguli profesionale si de deontologie.

In cazul unui client nou, fisa de acceptare a mandatului va cuprinde procedurile de acceptare

2. Contractarea lucrarilor de audit- Indiferent de forma pe care o imbraca relatia contractuala, din documentul respectiv nu trebuie sa lipseasca termenii si con­ditiile urmatoare: obiectivul auditului situatiilor financiare;responsabilitatea conducerii intreprinderii cu privire la pregatirea si prezentarea situatiilor financiare; intinderea lucrarilor de audit, facand referire la legislatia aplicabila, la reglementarile sau recomandarea organis­melor profesionale al caror membru este auditorul; forma oricarui raport sau alte comunicari in legatura cu rezultatele misiunii de audit; riscul inevitabil de nedetectare a unor anomalii semnifica­tive, ca urmare a sondajelor si a altor limite inerente ori­ carui sistem contabil si de control intern;necesitatea de a avea acces fara restrictii la orice document contabil, piese justificative sau alte informatii solicitate

Auditorul poate, in plus, sa doreasca sa introduca in "Scrisoa­rea de misiune prevederi referitoare la:

aspecte privind planificarea auditului; descrierea altor scrisori, corespondente sau rapoarte pe care el prevede sa le trimita clientului; baza de calcul a onorariilor si conditiile de facturare; dorinta de a primi o confirmare scrisa din partea conducerii intreprinderii-client cu privire la declaratiile facute de aceasta, cu diferite ocazii, referitoare la audit .cererea de confirmare a termenilor si conditiilor din scri­soarea de misiune.

ORIENTAREA SI PLANIFICAREA AUDITULUI- in aceasta etapa profesionistul contabil obtine infor­matii cu privire la particularitatile intreprinderii, zonele sale de risc, domeniile si sistemele semnificative, informatii care sa-i permita orientarea si planificarea controalelor astfel incat sa fie prevenite lucrari inutile sau care nu vor servi realizarii obiectivelor misiunii de audit.

CONTROLUL CONTURILOR - Aceasta etapa a misiunii are, ca obiectiv reunirea ele­mentelor probante pentru a putea exprima o opinie motivata asupra conturilor anuale, ceea ce presupune asigurarea respectarii regulilor i legale si regulamentare de catre intreprindere.

EXAMENUL SITUATIILOR FINANCIARE  -

1. Misiuni initiale - soldurile de deschidere Standardul International de Audit (ISA) nr. 510 reglementeaza procedurile si principiile fundamentale si modul lor de aplicare in ce priveste soldurile de deschidere in cazul primului audit efectuat la o intreprindere sau atunci cand situatiile financiare ale exercitiului precedent au fost auditate de catre un alt auditor.in misiunile initiale de audit, auditorul trebuie sa gaseasca elemente probante suficiente si adecvate care sa-i permita sa se asigure ca:

soldurile de deschidere nu contin anomalii care sa aiba o influenta semnificativa asupra situatiilor financiare ale exercitiului in curs;

sold de inchidere ale ex prec au fost corect preluate sau, in cazuri deosebite, au  fost ajustate retroactiv;

politicile de inchidere a conturilor si metodelor de evaluare folosite au fost aplicate in mod constant, sau modificarea acestora a fost corect inregistrata si descrisa in notele anexe.

2 Examenul situatiilor financiare - Situatiile financiare (bilant, contul de profit si pierdere si ce­lelalte componente) constituie documente de sinteza a contabilitatii asupra carora auditorul isi exprima opinia.

Controalele efectuate asupra conturilor i-au permis auditorului sa obtina unele elemente probante pe baza carora sa traga concluzii cu privire la diferite posturi si rubrici din situatiile financiare.

Pentru a-si putea exprima opinia, auditorul trebuie sa con­firme ca situatiile financiare sunt in acord cu concluziile sale si ca ele reflecta corect deciziile conducerii intreprinderii si dau o ima­gine fidela activitatii si situatiei financiare a intreprinderii. Examenul situatiilor financiare are ca obiect verificarea:

faptului ca bilantul, contul de profit si pierdere si celelalte componente ale situatiilor financiare sunt coerente, con­corda cu datele din contabilitate, sunt prezentate conform principiilor contabile si reglementarilor in vigoare si tincont de evenimentele posterioare datei de inchidere;

faptului ca anexele comporta toate informatiile de impor­tanta semnificativa asupra situatiei patrimoniale, finan­ciare si rezultatelor obtinute.

Evenimente posterioare inchiderii exercitiului - Standardul International de Contabilitate (IAS) nr. 10 stabi­leste tratamentul in situatiile financiare a evenimentelor favorabile si nefavorabile care survin dupa data inchiderii exercitiului, care pot fi de doua tipuri:

- evenimente care furnizeaza informatii in legatura cu fapte care existau la data inchiderii exercitiului; sunt acele eve­nimente care aduc o mai ampla confirmare a circumstantelor existente la data inchiderii;

- evenimente care furnizeaza inf bazate pe fapte sur­venite dupa data inchiderii ex.; sunt evenimente care indica circumstante noi, aparute dupa data inchiderii.

Uutilizarea lucrarilor altor profesionisti - Standardul International de Audit (ISA) nr. 600 stabileste procedurile si principiile fundamentale si modalitatile lor d aplicare referitoare la utilizarea de catre un auditor, in cadrul unt misiuni de audit de baza, la o entitate a lucrarilor realizate de catre un alt auditor, asupra situatiilor financiare ale unuia sau mai multe sub-grupuri incluse in situatiile financiare ale acelei entitati.

Alte lucrari necesare incheierii misiunii -

1. Chestionarul sfarsitului lucrarilor- intr-o buna practica de audit este necesara utilizarea unui chestionar al sfarsitului lucrarilor care sa permita asigurarea ca toate elementele necesare formularii opiniei asupra bilantului con­tabil au fost reunite, ca normele au fost respectate si ca dosarele de lucru sunt complete.

2. Nota de sinteza -  Pentru a permite auditorului sa-si faca o parere definitiva asupra sit. fin., este util sa-si stabileasca o "nota de sinteza' care recapituleaza toate punctele importante ale lucrarii, care pot avea o incidenta asupra deciziei finale. Nota de sinteza este stabilita pe o foaie de lucru care presu­pune: o referire la foaia de lucru in care punctul retinut ca impor­tant este dezvoltat;o descriere sumara a punctului respectiv; pozitia auditorului (punctul sau de vedere).
3. Scrisoarea de afirmare - Auditorul poate consemna in foile sale de lucru proba afirma­tiilor primite de la conducatori, efectuand o sinteza a convorbirilor sale obtinand o scrisoare de afirmare, care poate imbraca forma:

fie a unei scrisori emanand de la conducatori; fie a unei scrisori a auditorilor amintind termenii afirmatii
verbale primite de la conducatori, recunoscute cum se cuvine si confirmate de ei. Scrisoarea de afirmare permite: clarificarea raspunderilor ce revin conducatorilor intre­ prinderii si auditorului; instiintarea conducerii intreprinderii asupra modului de influentare a situatiilor financiare de catre informatiile pe care numai ea le detine. Aceasta scrisoare de afirmare nu inlocuieste procedurile de verificare ce trebuie efectuate de catre auditori.

RAPORTUL DE AUDIT  1. Raportul de audit

Standardul International de Audit (ISA) nr. 700 stabileste procedurile si principiile fundamentale si modalitatile lor de aplicare cu privire la forma si continutul raportului auditorului independent emis pe baza concluziilor rezultate din auditarea situatiilor financiare ale unei entitati (misiunea de baza). Cele mai multe din prevederile acestui standard pot fi adaptate la rapoarte emise si in cazul unor misiuni de audit diferite de misiunea de baza.

Rolul Raportului de audit :

instrument de comunicare cu utilizatorii sit fin emise de entitatea auditata, respectiv cu publicul, precum si cu actionarii pentru decizii economice;

instrument de confirmare a increderii publicului si actiona­rilor in sit fin prezentate de o entitate;

instrument de identificare a responsabilitatilor pentru audi­tor si pentru conducerea entitatii auditate.

Raspunderea conducerii entitatii auditate se refera la intoc-mirea si prezentarea situatiilor financiare.

Responsabilitatile auditorului sunt de 3 naturi:

responsabilitatea de baza; pentru opinia sa in legatura cu situatiile financiare auditate;

responsabilitati secundare care au urmatoarele caracteristici: rezulta din texte de legi, reglementari diverse sau norme ale organismului profesional; nu necesita tehnici si proceduri diferite de cele folosite pentru misiunea de audit de baza; nu presupune exprimarea unei opinii distincte

. Responsabilitati aditionale care au urmatoarele caracte­ristici: rezulta din texte de legi si alte reglementari, pot fi abordate tehnici si proceduri care nu sunt obligatorii pentru misiunea de baza; presupun exprimarea in mod explicit a unei opinii sau concluzii; raportarea se poate face separat sau poate fi integrata in raportul de audit (in cuprins sau in anexe la acesta).

Continutul raportului de audit - Raportul de audit trebuie sa contina:relatia contractuala de executare a misiunii de audit;observatiile reiesite din diverse verificari;informatiile a caror mentiune in raport este prevazutaexpres de lege;oferirea garantiei pentru actionari si terti ca un personal calificat a obtinut asigurarea ca situatiile financiare ofera o imagine fidela, clara si completa pozitiei financiare,
performantelor si situatiei financiare generale a intreprin­derii; mentiunea ca situatiile financiare auditate sunt anexate la raportul de audit.

Din raportul de audit trebuie sa rezulte in mod clar: mentionarea responsabilitatilor pentru auditor si pentru conducerea intreprinderii; descrierea obiectivelor si natura misiunii de audit; situatiile care fac sa apara incertitudini; natura si locul observatiilor in raport.

3. Opinia auditorului - intr-o misiune de audit de baza exista doua forme de expri­mare a opiniei asupra situatiilor financiare care au aceeasi valoare: "dau o imagine fidela' sau ". prezinta in mod sincer in toate aspectele lor semnificative '.Exista 4 tipuri de opinie: opinia fara rezerve; opinia cu rezerve; opinia defavorabila; imposibilitatea de a exprima o opinie.