Caracteristicile auditului intern

Caracteristicile auditului intern

Organizarea functiei de audit intern in cadrul entitatilor impune luarea in consideratie a urmatoarelor trasaturi:

- universalitatea;

- independenta;

- periodicitatea.

a) Universalitatea functiei de audit intern trebuie inteleasa in raport cu aria de aplicabilitate, scopul, rolul si profesionismul persoanelor implicate in realizarea acestei functii.

Auditul intern exista si functioneaza in toate organizatiile, oricare ar fi domeniul de activitate al acestora. El s-a nascut din practica intreprinderilor internationale, apoi a fost transferat celor nationale, dupa care a fost asimilat in administratie.

Auditul financiar are ca obiect activitatiile din domeniul financiar si contabil, pe cand auditul intern are o arie mai extinsa, cuprinde toate activitatiile desfasurate in cadrul entitatii, de aici universalitatea functiei. Din practica a rezultat ca activitatiile financiar-contabile reprezinta 20-25% din activitatiile care fac obiectul auditului intern.

Functia de audit intern a devenit o functie de asistenta manageriala prin care auditorii interni ajuta managerii, de la orice nivel, sa stapaneasca bine celelalte functii si toate activitatiile.

Normele internationale precizeaza ca auditorul intern nu trebuie sa cunoasca toate meseriile din lume. El nu poate sa fie la fel de bun ca cel care face zilnic aceeasi lucrare.

Specialitatea auditorului intern este sistemul de control intern. Insa pentru a-si putea exercita specialitatea sa el trebuie sa aiba o buna cunoastere a mediului pe care-l auditeaza, sa inteleaga si sa-si insuseasca cultura organizatiei.

b) Independenta auditorului intern semnifica faptul ca acesta trebuie sa aiba o gandire neincorsetata, fara idei preconcepute, ca de exemplu "totul merge foarte bine sau totul merge foarte prost'.

Auditul intern este o activitate independenta, de asigurare a indeplinirii obiectivelor si de consultanta, conceputa in scopul de a adauga valoare si de a imbunatati activitatile unei organizatii. Astfel, functia de audit intern, cu ocazia evaluarii controlului intern, stabileste :

- daca controlul intern a depistat toate riscurile;

- daca pentru toate riscurile identificate a gasit procedurile cele mai adecvate;

- daca lipsesc controalele in anumite activitati;

- daca exista controale redondante;

- apoi, transforma in recomandari toate aceste constatari si concluzii asupra controlului intern prin raportul de audit pe acre il va inainta managerului.

Auditul intern are trei preocupari principale :

- raporteaza managerului la cel mai inalt nivel pentru ca acesta este cel care poate lua decizii, respectiv sefului executiv sau Consiliului de administratie ;

- evalueaza si supervizeaza sistemul de control intern ;

- ofera consiliere pentru imbunatatirea managementului, pe baza analizei riscurilor asociate activitatiilor auditabile.

Auditul intern intra in cultura organizatiei atunci cand managerul apeleaza la auditori. In acest fel auditul intern devine o functie responsabila, caracterizata prin independenta.

Auditul intern este o functie si auditorul intern este o persoana care are obligatii si acestea nu sunt minore.

c) Periodicitatea auditului intern este o functie stabila in cadrul entitatii si este si o functie ciclica pentru cei auditati. Frecventa auditorilor va fi determinata de activitatea de evaluare a riscurilor. Astfel auditorii interni pot audita o entitate 8-12 saptamani si apoi sa revina dupa o perioada de 2-3 ani, in functie de evolutia riscurilor.

In acest sens, trebuie sa dispunem de un sistem de masurare a riscurilor. Acesta este planul de audit, care se realizeaza pe perioade strategice, de regula 5 ani, structurat anual si cuprinde toate activitatiile. Diferenta este ca unele ectivitati vor fi audiate odata, iar altele de mai multe ori, functie de evaluarea riscurilor. Pe baza planului de audit se stabileste si numarul de auditori si in functie de acestia se aleg riscurile care vor fi tratate si cele la care se va renunta pentru moment.

Periodicitatea auditului intern, nu inseamna jumatate de norma, ci trebuie avut in vedere faptul ca auditorul intern poate deveni oricand acolo, daca, considera ca este nevoie.

Auditul intern este o functie periodica deoarece se realizeaza conform unui plan si pe baza unor programe de activitate, comunicate si aprobate anticipat.

Auditul intern ajuta entitatiile sa-si atinga obiectivele, ceea ce se realizeaza printr-o organizare metodica si sistematica a procesului de audit, indreptata spre imbunatatirea controlului si proceselor de conducere, la diferite perioade de timp. Auditul intern trebuie sa urmareasca obiectivele generale, dar si alte elemnete ca :

- existenta unor disensiuni intre diferite nivele ale organizatiei;

- existenta anumitor lucruri care descurajeaza oamenii sa lucreze mai bine.

Activitatea de audit intern este o activitate programata care se realizeaza in conformitate cu standardele pentru a conduce la rezultate si se deruleaza pe baza unui program, unde toate ideile auditorului vor fi cumulate intr-un raport constructiv, care va reprezenta un beneficiu pentr organizatie.

Procesul de audit intern trebuie sa se efectueze periodic, pas cu pas, si sa aiba in vedere toate aspectele, nu numai lucrurile agreabile. El trebuie organizat si planificat astfel incat sa conduca la imbunatatirea controlului intern si a proceselor de conducere.

Auditorii nu audiaza persoane, ci sisteme, entitati, programe, activitati. In acest sens rapoartele de audit nu contin nume si fapte. Aceasta inseamna ca auditul intern nu are implicatii asupra persoanelor. Daca descopera disfunctionalitati, nereguli, fraude, atunci responsabilii activitatilor respective vor avea probleme.

Alte informatii referitoare la caracteristicile auditului intern pe qgasesc.com