Contabilitatea decontarilor cu persoanalul si asigurarile sociale

Contabilitatea decontarilor cu persoanalul si asigurarile sociale

Societatile inregistreaza obligatii salariale catre fiecare dintre salariatii sai, pentru munca prestata. Obligatiile salariale sunt sub forma drepturilor salariale stipulate in contractele de munca, la care se adauga premiile, sporurile, indemnizatiile pentru concediile de odihna sau medicale (pentru partea suportata de catre societate), precum si orice alte venituri in bani sau in natura care imbraca o forma salariala si sunt suportate din fondul de salarii.

La momentul platii drepturilor salariale societatea inregistreaza obligatii catre bugetul de stat, bugetul asigurarilor sociale, reprezentand atat retineri din salarii cat si contributia societatii aferenta drepturilor salariale platite.

Standardele ce se refera la drepturile personalului sunt:

IAS. 19 ,, Beneficiile angajatilor "

IAS. 26 ,, Contabilitatea si raportarea planurilor de pensii.

IAS. 19 contine urmatoarele prevederi :

are ca obiectiv prezentarea informatiilor referitoare la beneficiile angajatilor si modul de contabilizare a acestora.

cere unei intreprinderi sa recunoasca:

a) o datorie, atunci cand un angajat a prestat servicii in schimbul beneficiilor ce urmeaza a fi platite in viitor.

b) o cheltuiala, atunci intreprinderea consuma beneficiile economice, ce apar din munca prestata de angajat, in schimbul careia ,in viitor va primi beneficii.

Aceste prevederi ale IAS. 19 corespund metodologiei, existente in tara noastra in sensul ca salariile si alte drepturi de personal ale intreprinderii, reprezinta cheltuieli si concomitent genereaza obligatii de plata catre salariati si catre diferite organismele stat: asigurari sociale, fonduri speciale de sanatate somaj, risc etc.

Se aplica de un angajator la contabilizarea beneficiilor angajatilor.

In cadrul beneficiilor angajatilor se cuprind:

beneficii pe termen scurt;

beneficii post-angajare;

alte beneficii pe termen lung

beneficii pentru incheierea contractului de munca;

compensatii sub forma participatiilor la capitalurile proprii.

1. Beneficiile pe termen scurt in care intra :

a) indemnizatii, salarii, contributii la asigurari sociale;

b) absente pe termen lung compensate: concedii de odihna si concedii medicale platite;

c) participari la profit si prime de platit (daca se platesc in 12 luni de la sfarsitul perioadei).

d) beneficii nemonetare pentru angajatii curenti cum ar fi: asistenta medicala, cazare, masini sau bunuri gratuite sau subventionate.

Conform IAS. 19, o intreprindere trebuie sa evalueze si sa recunoasca urmatoarele costuri:

pentru serviciul prestat de un angajat, intreprinderea trebuie sa recunoasca valoarea reactualizata a beneficiilor, pe termen scurt ale angajatilor ce urmeaza a fi platite in schimbul acelui serviciu ca o:

. datorie (o cheltuiala angajata), dupa deducerea oricarei sume platite.

. cheltuiala, cu exceptia cazului in care un alt standard, recomanda sau permite includerea acestor beneficii in costul unui activ (exp. IAS.2, IAS. 16).

Aceste prevederi corespund Legii Contabilitatii care cere debitarea conturilor de cheltuieli corespunzatoare si anume 641 ,,Cheltuieli cu personalul" ptr. salariatii permanenti si 621 ,,Cheltuieli cu colaboratori" pentru colaboratori si creditarea conturilor de datorii cu salariile ce trebuie platite angajatilor respectiv; contul 421 ,,Personal - salarii datorate" ptr. salariatii permanenti si 401 ,,Furnizori'' ptr. colaboratori.

b) costul previzional al beneficiilor angajatilor pe termen scurt sub forma absentelor compensate   conform acelorasi criterii, adica ca o cheltuiala respectiv ca o datorie si cuprind :

. concedii medicale (boala, maternitate),concedii de odihna, disponibilitati pe termen scurt etc;

. costul previzional al absentelor compensate cumulative se evalueaza ca o suma aditionala care se asteapta sa fie platita, ca rezultat al drepturilor neutilizate, care sau acumulat la sfarsitul anului.

c) costul previzional al participarii la profit si a primelor cuvenite recunoastere care se face tot ca o datorie si o cheltuiala. Angajatii primesc procente din profit doar daca ei raman in intreprindere o perioada precizata.

Astfel de planuri de participare la profit creeaza o obligatie implicita ca angajatii sa presteze servicii care sa mareasca suma ce va fi platita daca ei raman in serviciu pana la finele perioadei precizate.

2. Beneficii post - angajare

Beneficiile post - angajare cuprind:

a) beneficii de retragere cum sunt pensiile.

b) alte beneficii post - angajare in care se includ:

asigurarile de viata post - angajare;

asistenta medicala post - angajare.

Contractele prin care o intreprindere furnizeaza beneficii post-angajare, sunt planuri de beneficii post-angajare si ele sunt clasificate fie ca:

planuri de contributii determinate, ceea ce implica obligatia legala a intreprinderii de a contribui cu o anumita valoare la fondul necesar, iar marimea beneficiilor post-angajare, primite de angajat ,este determinata de valoarea contributiilor platite de o intreprindere (si de angajat).

planuri de beneficii determinate ceea ce implica obligatia intreprinderii de a plati angajatilor curenti si fostilor angajati beneficiile cuvenite.

Alte beneficii pe termen lung

Alte beneficii pe termen lung cuprind:

absente compensate pe termen lung, cum sunt, platile in urma plecarilor pe termen lung din serviciu, cu sau fara garantarea pastrarii postului;

jubilee sau alte beneficii pe termen lung;

beneficii pentru indisponibilitate pe termen lung;

participarea la profit, prime platibile sau compensatii amanate, platite pe o durata de 12 luni sau mai mult, dupa terminarea perioadei in care sunt castigate.

Evaluarea si recunoasterea beneficiilor pe termen lung ale angajatilor, se face la nivelul valorii nete al acestora respectand aceleasi criterii, adica ca o obligatie, respectiv ca o cheltuiala.

Beneficii pentru incheierea contractului de munca

Beneficii pentru incheierea contractului de munca reprezinta plati facute de intreprindere angajatilor sai la terminarea contractului de angajare.

Aceste plati se efectueaza pe baza legislatiei existente, a contractului sau a altor acorduri cu angajatii sau cu reprezentantii lor.

Beneficiile pentru incheiere, uneori pot cuprinde si:

a) marirea pensiilor sau a altor tipuri de beneficii post-angajare.

b) salarii pana la incheierea unor perioade de timp, specificate prin aviz, daca angajatul nu efectueaza un serviciu suplimentar ce aduce beneficii intreprinderii.

Sunt recunoscute ca o datorie si o cheltuiala, atunci cand se incheie contractul de munca, inainte de data normala de pensionare sau in urma unei oferte facute de intreprindere pentru. plecarea voluntara in somaj.

Compensatii sub forma participatiilor la capitalurile proprii

Compensatii sub forma participatiilor la capitalurile proprii cuprind beneficii sub forma de:

a) actiuni si alte instrumente de capitaluri proprii, emise angajatilor la o valoare mai mica decat valoarea justa.

b) plati de numerar, in functie de preturile viitoare ale actiunilor sau a altor instrumente de capital propriu.

Compensatii sub forma participatiilor la capitalurile proprii pot afecta:

a) pozitia financiara a intreprinderii, prin solicitarea de a emite sau converti instrumente financiare.

b) performanta si fluxurile de numerar ale intreprinderii prin reducerea valorii numeralului sau a altor beneficii ale angajatorului.

3.1. Contabilitatea decontarilor cu personalul si cu asigurarile sociale

A. Decontarile cu personalul

Decontarile cu personalul cuprind:

Decontarile generate de munca prestata de angajati in cadrul intreprinderii

Acestea au la baza contracte de munca prin care personalul se obliga sa execute activitatile prevazute in contract iar unitatea sa-i remunereze pentru munca prestata.

Remunerarea se face sub forma drepturilor salariale individuale.

Determinarea drepturilor salariale se face in cadrul fondului de salarii.

Fondul de salarii cuprinde urmatoarele elemente:

salariile propriu - zise de incadrare stabilite prin contractul de munca;

sporurile pentru vechime in munca, conditii de munca grele, periculoase, nocive, de santier, etc;

adaosurile pentru munca suplimentara, indemnizatii pentru conducere, etc;

indemnizatii pentru concedii de odihna, pentru incapacitate temporara de munca platite din fondul de salarii.

alte drepturi in bani si/ sau in natura cuvenite personalului pentru munca prestata si suportata din fondul de salarii

Decontari generate de unele drepturi si avantaje cuvenite personalului ce nu afecteaza fondul de salarii cum sunt: masa calda, alimentatia antidot, etc precum si unele stimulente de natura premiilor din beneficii si participarea la profit.

Operatii de retineri din salarii suportate de angajati ce se efectueaza de intreprindere ca o obligatie prevazuta de lege. Acestea cuprind:

impozitul pe salarii;

avansul chenzinal;

contributii la asigurari sociale

contributii pentru fondul de somaj

contributii la fondul de asigurari de sanatate

datorii sau debite fata de unitate provenite din lipsuri in gestiune, rebuturi, degradari sau distrugeri de bunuri, etc;

datorii sau debite fata de terti: chirii, rate pentru cumparari de bunuri, pensii alimentare, etc;

Marimea drepturilor (salariale si a celor ce intra in fondul de salarii) precum si a retinerilor din salarii se determina pe baza documentelor primare corespunzatoare si se consemneaza in statele de plata intocmite in acest scop.

B. Decontari cu asigurari sociale

Unitatile economice care au angajati cu contract de munca au obligatia de a suporta anumite cheltuieli privind asigurarile sociale.

Contributiile pe care le suporta societatea au urmatoarea structura

1. Contributia unitatii la asigurarile sociale (CAS),a caror cote difera functia de conditiile de munca existente in unitati, in baza prevederilor Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii, pentru anul 2009, si anume pentru:

conditii normale de munca, datorata de angajator si angajati, din care 10,5% datorata de angajati si 20,8%, datorata de angajatori

conditii deosebite de munca, datorata de angajator si angajati, din care 10,5% datorata de angajati si 25,8% datorata de angajatori

conditii speciale de munca, datorata de angajator si angajati, din care 10,5% datorata de angajati, si 30,8% datorata de angajator - 41,3%.

In cota de contributie individuala de asigurari sociale, datorata de angajati, este inclusa si cota de 2% aferenta fondurilor de pensii administrate privat.

Astfel, incepand cu veniturile aferente lunii februarie, CAS-ul platit de angajat va creste cu 1%, si, in cazul angajatorilor, cu 2,3%.

Totodata, contributia la pensiile administrate privat (Pilon II) a fost plafonata la nivelul aplicat in 2008, de 2%, desi legea nr. 411/2004 prevede o crestere anuala cu 0,5%.

Potrivit Legii nr. 411/2004 privind fondurile de pensii administrate privat, cota de contributie ar fi trebuit sa ajunga la 6%, in termen de 8 ani de la inceperea activitatii de colectare, adica din 2008, cu o crestere de 0,5 puncte procentuale pe an, incepand cu data de 1 ianuarie a fiecarui an.

Contributiile la somaj, accidente de munca si la Fondul de garantare

Contributia datorata la bugetul asigurarilor de somaj va fi de 0,5%, atat in cazul angajatorilor, cat si in cazul angajatilor.

In schimb, contributia datorata la bugetul asigurarilor de somaj de catre persoanele asigurate in baza contractului de asigurare pentru somaj va fi de 1%.

In plus, contributia datorata de angajator la Fondul de garantare pentru plata creantelor salariale va fi de .

Cotele de contributii datorate de angajatori, in functie de clasa de risc, potrivit Legii nr. 346/2002 privind asigurarea pentru accidente de munca si boli profesionale, vor fi intre 0,15% si 0,85%, aplicate asupra sumei veniturilor brute realizate lunar.

3. Punctul de pensie

Potrivit legii nr. 19/2009 privind bugetului asigurarilor sociale, valoarea punctului de pensie va fi de 718,4 lei, de la 1 aprilie 2009,  si de 732,8 lei de la 1 octombrie 2009.
Salariul mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurarilor sociale de stat pe anul 2009 este de 1.693 lei.

De asemenea, cuantumul ajutorului de deces, in cazul asiguratului sau pensionarului, va fi de 1.702 lei, iar in cazul unui membru de familie al asiguratului sau pensionarului, va fi de 851 lei.

Toate aceste cote se aplica asupra salariilor brute, iar sumele rezultate se includ pe cheltuielile unitatii constituind datorii lunare fata de bugetul asigurarilor sociale.

Organizarea contabilitatii operatiilor de decontare cu personalul si asigurarilor sociale se realizeaza cu ajutorul conturilor din grupele 42 "Personal si conturi asimilate" (conturile 421 la 428) si grupa 43 "Asigurari sociale, protectia sociala si conturi asimilate" (conturile 431,437 si 438).

Cu exceptia conturilor 425 "Avansuri acordate personalului", 4282 "Alte creante in legatura cu personalul" si 4382 "Alte creante sociale" care au functie contabila de activ, fiind conturi de creante, toate celelalte conturi din aceste 2 grupe sunt conturi de pasiv, conturi de datorii fata de personal si fata de bugetul asigurarilor sociale.

Contabilitatea decontarilor cu persoanalul si asigurarile sociale este organizata cu ajutorul grupei 42 Personal si conturi asimilate, grupa care este detaliata pe 5 conturi sintetice de gradul I cu functie de pasiv; un cont sintetic de gradul I cu functie de pasiv si un cont sintetic de gradul I bifunctional, astfel:

contul 421 Personal salarii datorate - cont de pasiv - care evidentiaza sumele decontatr sau in curs de decontare cu personalul, reprezentand drepturile salariale cuvenite acestuia.

contul 423 Personal - ajutoare material datorate - cont de pasiv - care tine evidenta ajutoarelor de boala pentru incapacitate temporara de munca, pentru ingrijirea copilului a ajutoarelor de deces si a altor ajutoare acordate.

contul 424 Participarea personalului la profit - cont de pasiv - care tine evidenta avansurilor acordate personalului.

contul 425 Avansuri acordate personalului - cont de activ - care tine evidenta stimulentelor acordate personalului din profitul realizat.

contul 426 Drepturi de personal neridicate - cont de pasiv - care tine evidenta drepturilor de personal neridicate in termenul legal.

contul 427 Retineri din salarii datorate tertilor, cont de pasiv - care reflecta retinerilor si popririlor din salarii datorate tertilor (rate, pensii alimentare)

contul 428 Alte datorii si creante in legatura cu personalul - cont bifunctional - care este detaliat in conturi sintetice de gradul II:

4281 Alte datorii in legatura cu personalul

4282 Alte creante in legatura cu personalul

3.2. Decontarile cu bugetul statului si a fondurilor speciale

Activitatile desfasurate de agentii economici genereaza o serie de datorii si creante fata de stat si alte organisme publice a caror structura este urmatoarea:

A) Datorii fata de bugetul de stat si alte organisme publice

Datoriile fata de bugetul de stat si alte organisme publice cuprind:

impozitul pe profit;

taxa pe valoarea adaugata;

impozitul pe venituri din salarii;

impozitul pe dividente;

impozite si taxe locale: impozitul pe cladire, pe terenuri, pe venitul agricol, taxa pentru mijloace de transport, etc;

accize si taxe vamale;

fonduri speciale: fond de sanatate, fond pentru risc si accidente, etc;

B) Creante fata de bugetului statului

Creantele fata de bugetului statului cuprind:

subventii de primit;

varsaminte efectuate in plus la unele impozite si taxe.

A) Datorii fata de bugetul statului:

Impozitul pe profit

Impozitul pe profit este datorat de persoanele juridice denumite contribuabili pentru profitul realizat.

Baza de calcul o constituie profitul impozabil calculat dupa relatia:

Profitul impozabil  = Rezultatul contabil + Elemente nedeductibile - Elemente deductibile

(rezultatul fiscal)  fiscal fiscal

Rezultatul contabil reprezinta suma globala a profitului sau pierderii exercitiului financiar rezultat din relatiile:

profit venituri > cheltuieli;

pierdere cheltuieli > venituri.

Este reflectat in soldul contului 121 "Profit si pierdere" astfel:

soldul creditor exprima profitul realizat;

soldul debitor arata pierderea realizata.

Elementele nedeductibile fiscal in principal constau in:

cheltuielile cu impozitul pe profit datorat;

amenzi si penalitati, confiscari, majorari de intarziere datorate;

cheltuieli cu protocol, reclama si publicitate care depasesc limitele prevederilor legale;

sumele utilizate pentru constituirea sau majorarea rezervelor si provizioanelor peste prevederile legale;

cheltuielile de sponsorizare care depasesc limitele prevederilor legale;

cheltuieli cu perisabilitati si cu diurna ce depasesc limitele legale;

alte cheltuieli nedeductibile prevazute de lege.

Elementele deductibile fiscal in principal constau in:

dividende primite de la o alta persoana juridica romana;

veniturile din anularea obligatiilor unei persoane juridice daca obligatiile se anuleaza in schimbul titlurilor de participare la respectiva persoana juridica;

venituri din anularea sau reducerea provizionului si a cheltuielilor pentru care nu s-a acordat deduceri;

alte venituri deductibile prevazute de lege.

Cota  de impozitare

Cota de impozitare care se aplica asupra profitului impozabil este de 25% cu unele exceptii prevazute de lege:

calcularea impozitului pe profit se face prin aplicarea cotei de impozitare de 25% asupra profitului impozabil obtinut la sfarsitul fiecarei luni in cazul bancilor, si al trimestrului, in cazul celorlalti agenti economici, cumulat de la inceputul anului, iar varsarea la bugetul statului se face pana la 25 ale lunii urmatoare luni /trimestrului expirat;

contabilitatea impozitului pe profit se tine cu ajutorul contului 441 "Impozit pe profit/venit", cont bifunctional al carui sold creditor reflecta impozitul pe profit datorat iar soldul debitor exprima o creanta fata de buget pentru impozitul pe profit varsat in plus.

De mentionat ca impozitul pe profit reprezinta pentru agentii economici o cheltuiala si se inregistreaza pe contul de cheltuieli 691 "Cheltuieli cu impozitul pe profit".

2. Taxa pe valoarea adaugata

Taxa pe valoarea adaugata este un impozit indirect calculat asupra operatiunilor privind transferul proprietatii bunurilor si a prestarilor de servicii.

TVA se calculeaza asupra valorii adaugate de fiecare intreprindere la valoarea bunurilor si serviciilor cumparate si se reflecta in diferenta dintre vanzarile si cumpararile in cadrul aceluiasi stadiu al circuitului economic.

Operatii supuse impozitarii TVA:

Livrari de bunuri mobile si imobile, energie - electrica si termica gaze, etc.;

Prestari de servicii, reparatii, transport, lucrari de constructii, inchirieri, operatii de intermediere, de publicitate, de consulting, de studii, cercetari, expertize, etc.;

Sunt asimilate livrarilor de bunuri si prestari de servicii:

vanzarile de bunuri cu plata in rate;

transferarea dreptului de proprietate asupra bunurilor in urma executarii silite;

vanzarile efectuate prin contracte de leasing;

bunurile preluate de persoanele impozabile prin achizitii sau din productie proprie pentru a fi utilizate in scopuri care nu au legatura cu activitatea economica desfasurata sau pentru a fi pusa la dispozitie altor persoane in mod gratuit;

trecerea in domeniu public a unor bunuri din patrimoniu persoanelor impozabile in schimbul unei despagubiri

Schimburi de bunuri si servicii, care implica livrari de bunuri si/sau prestari de servicii cu plata de fiecare persoana impozabila participanta la schimb.

Baza de impozitare o constituie:

preturile de achizitie sau in lipsa acestora pretul de cost, determinat in momentul livrarii;

suma cheltuielilor efectuate de persoana impozabila pentru executarea prestarilor de servicii;

pentru bunurile din import baza de impozitare este constituita din valoarea in vama a bunurilor, stabilita conform legislatiei vamale in vigoare la care se adauga: taxe vamale, comisionul vamal, accizele si alte taxe exclusiv TVA.

Se cuprind in baza de impozitare

impozitele, taxele, daca prin lege nu se prevede altfel exclusiv TVA;

cheltuieli accesorii: comisioane, cheltuieli de ambalare, transport si asigurari decontate cumparatorului.

Nu se cuprind in baza de impozitare

rabaturile, remizele, risturnurile, sconturile si alte reduceri de pret acordate de furnizori direct clientilor;

sumele reprezentand daune - interese, daca sunt percepute peste preturile negociate;

dobanzile percepute pentru plati cu intarziere, livrari cu plata in rate, operatiuni de leasing;

valoarea ambalajelor care circula intre furnizori si clienti, prin schimb, fara facturare;

taxa de reclama si publicitate si taxa hoteliera percepute de autoritatile publice locale.

Cota de impozitare, cota standard de 19% ce se aplica asupra bazei de impozitare

Operatiuni scutite de TVA (principale):

a) spitalizarea, ingrijirile medicale si operatiunile strans legate de acestea, desfasurate de unitati autorizate pentru astfel de activitati, indiferent de forma de organizare, precum: spitale, sanatorii, centre de sanatate rurale sau urbane, dispensare, cabinete si laboratoare medicale, centre de ingrijire medicala si de diagnostic, baze de tratament si recuperare, statii de salvare si alte unitati autorizate sa desfasoare astfel de activitati;

Scutirea:
a) se aplica pentru operatiunile care sunt strans legate de spitalizare, ingrijirile medicale, incluzand livrarea de medicamente, bandaje, proteze si accesorii ale acestora, produse ortopedice si alte bunuri similare catre pacienti in perioada tratamentului, precum si furnizarea de hrana si cazare catre pacienti in timpul spitalizarii si ingrijirii medicale;
b) nu se aplica pentru furnizarea de medicamente, bandaje, proteze medicale si accesorii ale acestora, produse ortopedice si alte bunuri similare, care nu este efectuata in cadrul tratamentului medical sau spitalizarii, cum ar fi cele efectuate de farmacii, chiar si in situatia in care acestea sunt situate in incinta unui spital sau a unei clinici si/sau sunt conduse de catre acestea.

b) prestarile de servicii efectuate in cadrul profesiunii lor de catre stomatologi si tehnicieni dentari, precum si livrarea de proteze dentare efectuata de stomatologi si de tehnicieni dentari;

c) prestarile de ingrijire si supraveghere efectuate de personal medical si paramedical, conform prevederilor legale aplicabile in materie;

d) transportul bolnavilor si al persoanelor accidentate, in vehicule special amenajate in acest scop, de catre entitati autorizate in acest sens;

e) livrarile de organe, sange si lapte, de provenienta umana;

f) activitatea de invatamant prevazuta in Legea invatamantului nr. 84/1995, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, formarea profesionala a adultilor, precum si prestarile de servicii si livrarile de bunuri strans legate de aceste activitati, efectuate de institutiile publice sau de alte entitati autorizate;

g) livrarile de bunuri sau prestarile de servicii realizate de caminele si cantinele organizate pe langa institutiile publice si entitatile autorizate prevazute la lit. f), in folosul exclusiv al persoanelor direct implicate in activitatile scutite conform lit. f);

h) meditatiile acordate in particular de cadre didactice din domeniul invatamantului scolar, preuniversitar si universitar;

i) prestarile de servicii si/sau livrarile de bunuri strans legate de asistenta si/sau protectia sociala, efectuate de institutiile publice sau de alte entitati recunoscute ca avand caracter social, inclusiv cele livrate de caminele de batrani;

j) prestarile de servicii si/sau livrarile de bunuri strans legate de protectia copiilor si a tinerilor, efectuate de institutiile publice sau de alte entitati recunoscute ca avand caracter social;

k) prestarile de servicii si/sau livrarile de bunuri furnizate membrilor in interesul lor colectiv, in schimbul unei cotizatii fixate conform statutului, de organizatii fara scop patrimonial care au obiective de natura politica, sindicala, religioasa, patriotica, filozofica, filantropica, patronala, profesionala sau civica, precum si obiective de reprezentare a intereselor membrilor lor, in conditiile in care aceasta scutire nu provoaca distorsiuni de concurenta;

l) prestarile de servicii strans legate de practicarea sportului sau a educatiei fizice, efectuate de organizatii fara scop patrimonial pentru persoanele care practica sportul sau educatia fizica;

m) prestarile de servicii culturale si/sau livrarile de bunuri strans legate de acestea, efectuate de institutiile publice sau de alte organisme culturale fara scop patrimonial, recunoscute ca atare de catre Ministerul Culturii si Cultelor;

n) prestarile de servicii si/sau livrarile de bunuri efectuate de persoane ale caror operatiuni sunt scutite, potrivit lit. a), f) si i) - m), cu ocazia manifestarilor destinate sa le aduca sprijin financiar si organizate in profitul lor exclusiv, cu conditia ca aceste scutiri sa nu produca distorsiuni concurentiale;

o) activitatile specifice posturilor publice de radio si televiziune, altele decat activitatile de natura comerciala;

p) serviciile publice postale, precum si livrarea de bunuri aferenta acestora;

q) prestarile de servicii efectuate de catre grupuri independente de persoane, ale caror operatiuni sunt scutite sau nu intra in sfera de aplicare a taxei, grupuri create in scopul prestarii catre membrii lor de servicii direct legate de exercitarea activitatilor acestora, in cazul in care aceste grupuri solicita membrilor lor numai rambursarea cotei-parti de cheltuieli comune, in limitele si in conditiile stabilite prin norme si in conditiile in care aceasta scutire nu este de natura a produce distorsiuni concurentiale;

r) furnizarea de personal de catre institutiile religioase sau filozofice in scopul activitatilor prevazute la lit. a), f), i) si j).

Urmatoarele operatiuni sunt, de asemenea, scutite de taxa:

a) prestarile urmatoarelor servicii de natura financiar-bancara:

1. acordarea si negocierea de credite, precum si administrarea creditelor de catre persoana care le acorda;

2. negocierea garantiilor de credit ori a altor garantii sau orice operatiuni cu astfel de garantii, precum si administrarea garantiilor de credit de catre persoana care acorda creditul;

3. tranzactii, inclusiv negocierea, privind conturile de depozit sau conturile curente, plati, viramente, creante, cecuri si alte instrumente negociabile, exceptand recuperarea creantelor;

4. tranzactii, inclusiv negocierea, privind valuta, bancnotele si monedele utilizate ca mijloc legal de plata, cu exceptia obiectelor de colectie, si anume monede de aur, argint sau din alt metal ori bancnote care nu sunt utilizate in mod normal ca mijloc legal de plata sau monede de interes numismatic;

5. tranzactii, inclusiv negocierea, dar exceptand administrarea sau pastrarea in siguranta, cu actiuni, parti sociale in societati comerciale sau asociatii, obligatiuni garantate si alte instrumente financiare, cu exceptia documentelor care stabilesc drepturi asupra bunurilor;

6. administrarea de fonduri speciale de investitii;

b) operatiunile de asigurare si/sau de reasigurare, precum si prestarile de servicii in legatura cu operatiunile de asigurare si/sau de reasigurare efectuate de persoanele impozabile care intermediaza astfel de operatiuni;

c) pariuri, loterii si alte forme de jocuri de noroc efectuate de persoanele autorizate, conform legii, sa desfasoare astfel de activitati;

d) livrarea la valoarea nominala de timbre postale utilizabile pentru serviciile postale, de timbre fiscale si alte timbre similare;

e) arendarea, concesionarea, inchirierea si leasingul de bunuri imobile, cu urmatoarele exceptii:

1. operatiunile de cazare care sunt efectuate in cadrul sectorului hotelier sau al sectoarelor cu functie similara, inclusiv inchirierea terenurilor amenajate pentru camping;

2. inchirierea de spatii sau locatii pentru parcarea autovehiculelor;

3. inchirierea utilajelor si a masinilor fixate definitiv in bunuri imobile;

4. inchirierea seifurilor;

f) livrarea de catre orice persoana a unei constructii, a unei parti a acesteia si a terenului pe care este construita, precum si a oricarui alt teren. Prin exceptie, scutirea nu se aplica pentru livrarea unei constructii noi, a unei parti a acesteia sau a unui teren construibil. In sensul prezentului articol, se definesc urmatoarele:

1. teren construibil reprezinta orice teren amenajat sau neamenajat, pe care se pot executa constructii, conform legislatiei in vigoare;

2. constructie inseamna orice structura fixata in sau pe pamant;

3. livrarea unei constructii noi sau a unei parti din aceasta inseamna livrarea efectuata cel tarziu pana la data de 31 decembrie a anului urmator anului primei ocupari ori utilizari a constructiei sau a unei parti a acesteia, dupa caz, in urma transformarii;

4. o constructie noua cuprinde si orice constructie transformata astfel incat structura, natura ori destinatia sa au fost modificate sau, in absenta acestor modificari, daca costul transformarilor, exclusiv taxa, se ridica la minimum 50% din valoarea de piata a constructiei, exclusiv valoarea terenului, ulterior transformarii;

g) livrarile de bunuri care au fost afectate unei activitati scutite, in temeiul prezentului articol, daca taxa aferenta bunurilor respective nu a fost dedusa, precum si livrarile de bunuri a caror achizitie a facut obiectul excluderii dreptului de deducere, conform art. 145 alin. (5) lit. a) si b).

Orice persoana impozabila poate opta pentru taxarea operatiunilor prevazute la alin. (2) lit. e) si f), in conditiile stabilite prin norme.

Documentele justificative privind T.V.A. sunt:

Dispozitia de livrare - utilizata pentru eliberarea bunurilor din depozit si pentru intocmirea avizului de insotire a bunurilor;

Avizul de insotire a marfii - document de insotire a marfii pe timpul transportului;

Factura si factura fiscala - stau la baza intocmirii instrumentului de decontari a bunurilor livrate. De asemenea sunt folosite ca document de insotire pe timpul transportului si pentru inregistrarea din si in gestiunea si contabilitatea furnizorului si cumparatorului;

Chitanta fiscala - utilizata in cazul cumparatorilor cu plata in numerar si serveste ca document pentru deducerea TVA;

Borderoul de vanzare (incasare) - este un centralizator zilnic al vanzarilor (incasarilor) realizate de unitate.

Documentele de evidenta operativa privind T.V.A. sunt:

Jurnalul de cumparari - se inregistreaza toate cumpararile pe baza facturilor primite in cursul lunii si se serveste ca document pentru determinarea TVA deductibila care se achita furnizorilor;

Jurnalul pentru vanzari - se inregistreaza livrarile efectuate de unitate pe baza facturilor si a chitantelor emise in cursul lunii si serveste ca document pentru determinarea TVA colectate care se incaseaza de la clienti;

Decontul privind TVA - se intocmeste pe baza datelor (totalurilor) preluate din jurnalele pentru cumparari (TVA deductibil) si vanzari (TVA colectat) si se depune la organul fiscal pana la 25 ale lunii urmatoare.

Regularizarea si decontarea T.V.A.

La sfarsitul lunii pentru regularizarea si decontarea TVA se totalizeaza TVA deductibila din jurnalul pentru cumparari si TVA colectata din jurnalul pentru vanzari si din compararea acestor totaluri pot rezulta doua situatii :

a) situatia in care TVA colectata este mai mare decat TVA deductibila ceea ce inseamna ca unitatea a incasat de la clienti mai mult TVA decat a platit furnizorilor si diferenta respectiva se plateste la buget, relatia de calcul:

TVA de plata = TVA colectata - TVA deductibila

b) situatia in care TVA deductibila este mai mare decat TVA colectata, ceea ce inseamna ca unitatea a platit furnizorilor mai mult TVA decat a incasat de la clienti, diferenta respectiva urmand a fi recuperata de la buget sau a se compensa cu TVA de plata din perioadele urmatoare, relatia de calcul:

TVA de recuperat = TVA deductibila - TVA colectata

Daca intreaga activitate a agentului economic este supusa TVA atunci se procedeaza la regularizarea TVA de la sfarsitul lunii dupa modelul prezentat mai sus.

Daca insa agentul economic realizeaza atat operatiuni impozabile cat si operatiuni scutite de TVA atunci unitatea are dreptul de a deduce numai TVA aferent operatiunilor impozabile, urmand ca TVA aferent operatiunilor neimpozabile sa fie inclusa in cheltuieli. In acest scop la sfarsitul exercitiului se determina ponderea operatiunilor impozabile in totalul operatiunilor realizate - asa zisa pro-rata de TVA, dupa relatia:

Valoarea operatiunilor impozabile

Pro-rata TVA =

Valoarea totala a operatiilor realizate

Aceasta pro-rata stabilita la sfarsitul anului este utilizata pentru a calcula TVA dedus in fiecare luna si ea ramane neschimbata in cursul anului urmator. Diferenta dintre TVA deductibila si TVA de dedus se include in cheltuieli cu alte impozite si taxe ale unitatii.

Daca intreaga activitate a agentului economic este scutita de TVA, atunci in contabilitatea acestuia nu se utilizeaza conturile de TVA, iar TVA inscris in facturile primite se include in costul de achizitie al bunurilor si serviciilor primite. In facturile emise unitatea nu va calcula si inregistra TVA colectata.

Daca agentul economic desfasoara operatiuni supuse cotei zero de TVA (pentru export) in facturile emise pentru livrari de bunuri si servicii nu calculeaza TVA colectata, iar TVA deductibila aferenta bunurilor si serviciilor aprovizionate destinate operatiunilor de export se recupereaza de la buget.

Pentru contabilitatea TVA se utilizeaza contul sintetic de gradul I 442 "Taxa pe valoarea adaugata" care se detaliaza in urmatoarele conturi sintetice de gradul II:

4423 "TVA de plata" are functie contabila de pasiv fiind un cont de datorie si evidentiaza TVA de plata la buget rezultat in urma regularizarii cand TVA colectat este mai mare decat TVA deductibil (4427 > 4426)

4424 "TVA de recuperat" are functie contabila de activ fiind un cont de creante si evidentiaza TVA de recuperat de la buget rezultat in urma regularizarii cand TVA deductibil este mai mare decat TVA colectat (4426 > 4427)

4426 "TVA deductibila" este un cont de creante care are functie contabila de activ si la sfarsitul perioadei nu prezinta sold deoarece TVA deductibila se scade din cea colectata iar in cazul in care TVA colectata este mai mare, diferenta reprezinta TVA de plata.

4427 " TVA colectata" este un cont de datorii cu functie contabila de pasiv si la sfarsitul perioadei nu prezinta sold deoarece TVA colectata se compenseaza cu TVA deductibila iar diferentele rezultate reprezinta TVA de plata sau de recuperat, dupa caz.

4428 " TVA neexigibila" este un cont bifunctional si evidentiaza :

TVA aferenta vanzarilor si cumpararilor de bunuri cu plata in rate;

TVA aferenta marfurilor din unitatile comerciale cu amanuntul;

TVA aferenta livrarilor si cumpararilor de bunuri si serviciilor pentru care nu s-au intocmit facturi;

TVA aferenta garantiilor pentru buna executie, retinuta de beneficiarii lucrarilor.

3. Impozitul pe venituri din salarii

Impozitul pe salarii se calculeaza asupra veniturilor din salarii.

Sunt considerate venituri din salarii toate veniturile in bani si/sau in natura obtinute de o persoana fizica ce desfasoara o activitate in baza unui contract individual de munca sau a unui statut special prevazut de lege, indiferent de perioada la care se refera si forma care se acorda, inclusiv indemnizatiile pentru incapacitate temporara de munca.

Sunt asimilate salariilor:

indemnizatiile din activitati desfasurate pentru functii de demnitate publica;

drepturile de solda, indemnizatii, premii, sporuri si alte drepturi ale personalului militar;

sumele primite de membrii fondatori ai societatilor comerciale

sumele primite de reprezentanti ai AGA, in Consiliul de Administratie si in comisia de cenzori;

indemnizatia lunara a asociatului.

Nu se includ in veniturile salariale si nu sunt impozitate:

ajutoarele de inmormantare, pentru boli grave si incurabile, pentru nastere;

tichetele de masa si drepturile de hrana acordate angajatilor;

cazarea si contravaloarea chiriei pentru locuintele puse la dispozitia oficialitatilor publice;

sumele primite de angajati pentru acoperirea cheltuielilor de transport si cazare, indemnizatia pentru detasari si delegari;

sume primite pentru acoperirea cheltuielilor de mutare in interes de serviciu;

indemnizatiile de instalare la incadrare;

sumele, reprezentand platile compensatorii;

sume obtinute din colaborari, etc.

Impozitul pe salarii se calculeaza prin aplicarea unor cote progresive asupra venitului impozabil.

Venitul impozabil se calculeaza prin deducerea din venitul brut a urmatoarelor elemente: contributia personalului la asigurari sociale, fondul de somaj, fondul de asigurari de sanatate precum si a cheltuielilor profesionale si a deducerilor de baza si suplimentare;

Pentru calcularea efectiva a impozitului se utilizeaza calculatoarele de impozit care contin veniturile si impozitul aferent fiecarei transe de venit.

Platitorii de salarii au obligatia de a calcula si de a retine impozitul aferent veniturilor fiecarei luni la data platii acestor venituri, precum si de a-l vira la bugetul de stat pana la data de 25-a lunii urmatoare celei pentru care se platesc aceste venituri.

Impozitul pe salarii se reflecta in contabilitate cu ajutorul contului 444 " Impozitul pe venituri de natura salariilor" cont de datorie cu functie contabila de pasiv.

4. Datorii din alte impozite, taxe si varsaminte asimilate

In categoria datoriilor din alte impozite, taxe si varsaminte asimilate se cuprind:

Impozitul pe dividende - se calculeaza in cota de 10% pentru dividendele cuvenite. Impozitul pe dividende retinut se plateste la bugetul de stat pana la 20-a lunii urmatoare in care se plateste dividendul, iar in cazul cand dividendele distribuite nu au fost platite pana la sfarsitul anului in care s-au aprobat situatiile financiare anuale, impozitul pe dividende se plateste pana la 31 Decembrie a anului respectiv.

Accizele, sunt taxe speciale de consum care se datoreaza bugetului de stat pentru anumite produse provenite din productie interna sau din import cum ar fi: alcoolul, produse din tutun, produse petroliere, cafea, articole de cristal, confectii din blanuri naturale, bijuterii, autoturisme, aparate video, etc. Accizele se datoreaza de regula la data efectuarii livrarilor pentru produsele interne sau la data inregistrarii declaratiilor vamale pentru produsele din import.

Impozitele si taxele locale in care se cuprind: impozitul pe cladiri, impozitul pe teren, taxa asupra mijloacelor de transport, taxa pentru eliberarea certificatelor, avizelor si autorizatiilor, taxa pentru folosirea mijloacelor de reclama si publicitate, impozitul pe spectacole, taxa hoteliera, taxe speciale si alte taxe locale. Aceste impozite si taxe locale reprezinta venituri ale bugetelor locale.

Taxele vamale sunt sume percepute pentru exportul, importul sau tranzitul de bunuri si valori si se calculeaza prin aplicarea unei cote procentuale asupra valorii in vama, exprimata in lei .

Impozitul pe titeiul din productie interna si gaze naturale.

Toate aceste datorii din alte impozite si taxe sunt inregistrate in contabilitate in contul 446 "Alte impozite, taxe si varsaminte asimilate", cont de datorie fata de buget cu functie contabila de pasiv.

5. Datorii fata de diferite organisme publice.

Datoriile agentilor economici fata de organismele publice sunt cunoscute sub denumirea de fonduri speciale si cuprind:

fondul national de solidaritate care se datoreaza sub forma de taxa de timbru de catre firmele care realizeaza venituri din jocuri de noroc si de catre persoanele fizice si juridice care importa autoturisme noi cu capacitate cilindrica de minimum 2000 cm3;

fondul asupra activitatii daunatoare sanatatii ce se datoreaza de firmele care realizeaza venituri din publicitatea produselor de tutun, tigarilor si bauturilor alcoolice la nivelul a 12% din incasari si de persoanele juridice care realizeaza venituri din productia (2%) si comercializarea (2% din adaosul comercial) de produse din tutun, tigari si bauturi alcoolice;

fondul special pentru dezvoltarea si modernizarea punctelor vamale;

fondul special al aviatiei civile;

fondul special pentru mediu.

Aceste fonduri speciale se evidentiaza in contabilitate cu ajutorul contului 447 "Fonduri speciale, taxe si varsaminte asimilate", cont de datorii cu functie contabila de pasiv.

C. Creantele fata de bugetul statului

Creantele fata de bugetul statului cuprind doua categorii de creante:

creante din subventii

Subventiile sunt sume primite cu titlu gratuit (nerambursabile) de la stat sau de la alte organisme publice.

Subventiile sunt acordate pentru:

cheltuieli de investitii;

subventii de exploatare in vederea acoperirii diferentelor de pret la bunuri si servicii livrate in special populatiei precum si pentru acoperirea pierderilor realizate.

Contabilitatea acestor subventii se tine cu ajutorul contului 445 "Subventii" cont de creanta cu functie contabila de activ.

varsaminte virate in plus la buget sunt sume pe care agentii economici le varsa in plus fata de datoriile acestora pentru buget si care se constituie in creante ale unitatii fata de buget ce trebuie incasate.

D. Alte datorii si creante fata de buget

Alte datorii si creante fata de buget sunt alte datorii si creante ce apar din operatii exceptionale cum ar fi amenzi, penalitati, salarii neridicate. Contabilitatea acestora se tine cu ajutorul contului 448 "Alte datorii si creante cu bugetul statului", cont bifunctional care se desfasoara pe doua conturi sintetice de gradul II:

4481 "Alte datorii fata de bugetul statului", cont de pasiv;

4482 " Alte creante privind bugetul statului", cont de activ.