Contabilitatea marfurilor la cost de achizitie
Operatiile specifice:
1. achizitia de marfa (factura fiscala, nota de receptie si constatari de diferenta)
CA = Ch. de transport +Pret de cumparare +Alte ch. de manipulari
% = 401
371 C.A.
4426
2. plata furnizorului de marfa
401 = 5311
(542 avansuri de trezorerie)
3. vanzarea de marfa (factura fiscala)
411 = %
707 C.A.+ Profit
4427
4. descarcarea de gestiune
607 = 371
D 371 C |
|
C.A. |
C.A. |
Ex.: O S.C. tine evidenta marfurilor la cost de achizitie. Ea achizitioneaza marfa pe baza de Factura Fiscala(FF) in valoare de 10.000 lei, TVA 19%. Plata furnizorului se va realiza din avansul de trezorerie ridicat catre delgatul institutiei. Intreaga cantitate este vanduta in valoare de 15.000 lei, TVA 19%. Cheltuielile de transport sunt in suma de 1.000 lei.
Se cere: a.) inregistrarile contabile in registru jurnal
b.) inregistrarea sistematica in fisa contului 371
c.) daca la receptie se constata o diferenta din vina delegatului in valoare de 2000 lei, care sunt inregistrarile contabile? (valoarea la care se imputa, este la cost de achizitie)
d.) care sunt inregistrarile contabile in situatia in care din intreaga cantitate aprovizionata doar jumate este vanduta?
a.) 1. achizitia de marfa: % = 401 13090
371 11000
4426 2090
2. plata furnizorului: 401 = 542 13090
3. vanzare de marfa: 411 = % 17850
707 15000
4427 2850
4. descarcarea gestiunii: 607 = 371 11000
b.)
D 371 C |
|
11000 | |
Rd 11.000 |
Rc 11.000 |
TSD 11.000 |
TSC 11.000 |
D 121 C |
|
4000 |
Inchiderea contului de venituri : 707 = 121 15000
Inchiderea contului de cheltuieli: 121 = 607 11000
c.) 1. achizitia de marfa in cazul constatarii de lipsuri:
% = 401 13090
(658) 607 2200
4426 2090
2. plata furnizorului: 401 = 5121 13090
3. vanzare de marfa: 411 = % 15232
707 12800
4427 2432
4. inregistrarea veniturilor din imputatia catre delegat:
4282 = % 2618
758 2200
4427 418
5. descarcare de gestiune: 607 = 371 8800
Evidenta marfurilor la pret de vanzare cu amanuntul
Operatii specifice:
1. achizitia de marfa (FF): % = 401
371 ( Pret de cump. + Ch. de transp.)
4426
2. inregistrarea adaosului comercial (nota de receptie si constatari de diferenta):
371 = 478 ( Adaos com.)
3. inregistarea TVA neexigibila (TVA in asteptare): 371 = 4428 (TVA)
Pret de Vanzare cu Amanuntul = Pret de cump. + Ch. de transp. +Adaos com. +TVA
4. vanzarea catre populatie (bon fiscal,monetar,registrul de casa):
5311 = %
707
4427
5. descarcare de gestiune: % = 371
607
378
4428
Ex. : O SC achizitioneaza marfa, TVA 19 %, pe baza FF, Adaos com. 20%. In cursul lunii sunt incasari in valoare de 7500 lei, conform registrului de casa si monetar.
1. Achizitia: % = 401 7500
371 6303
4426 1197
2. inregistrarea adaosului comercial (nota de receptie si constatari de diferenta):
371 = 378 1008
KAC= (Si378 + Rc378) / (Si371-4428 + Rd371-4428) AC= KAC * Rc707
KAC = (0 + 2000) / (0 + 14280-2280) = 0.16 AC= KAC * Rc707=1008
3. inregistarea TVA neexigibila (TVA in asteptare):
371 = 4428 1197
4. vanzarea catre populatie (bon fiscal,monetar,registrul de casa):
5311 = % 7500
707 6303
4427 1197
5. descarcare de gestiune: % = 371 7500
607 5295
378 1008
4428 1197
Contabilitatea produselor finite la cost efectiv
Operatiile specifice contabilizarii produselor finite la cost efectiv
- obtinerea produselor finite: 345 = 711 (CE)
- vanzarea produselor finite: 411 = %
701 (PV=CE+P)
- scoaterea din gestiune: 711 = 345 (CE)
CE = Ch.Directe+ Ch.Indirecte
Ex: camasa: - Ch. Directe: materii prime: stofa = 80000 lei
materiale auxiliare: intarituri, nasturi = 15000 lei
manopera(salariile si contributiile aferente)= 5000 lei
- Ch. Indirecte : amortizarea, ch. cu energia si apa, ch. cu intretinerea utilajelor, ch. cu salariile personalului administrativ, ch. cu telefoane,posta = 10000 lei
Profit = 40000 lei
PV = CE + P = 150000 lei
Ex: O SC se aprovizioneaza cu materii prime in valoare de 5000 lei, TVA 19%. Intreaga cantitate este data in consum in vederea obtinerii produselor finite. Materiale consumabile sunt achizitionate in valoare de 1000 lei, si sunt date in consum. Salariile aferente produselor finite obtinute este de 2000 lei. Contributiile aferente salariilor este de 500 lei. Cheltuielile cu energia si apa sunt in valoare de 1000 lei, TVA 19%. Intreaga cantitate de produse finite este vanduta unui client, profitul stabilit este de 20% din costul efectiv. Sa se efectueze inregistrarile in contabilitate
- achizitie materii prime: % = 401 5950
301 5000
4426 950
- achizitie materale consumabile: % = 401 1190
302 1000
4426 190
- inregistrarea cheltuielilor cu salarii: 641 = 421 2000
- inregistrarea contributiilor: 645 = 431 500
-cheltuielile cu energia si apa: % = 401 1190
605 1000
4426 190
- darea in consum: 601 = 301
602 = 302
- obtinerea produselor finite: 345 = 711 9500
CE= Ch.M.P+Ch.M.C.+Ch.En.Apa+Ch.Personalul
CE= 5000+1000+2500+1000=9500
- vanzarea de produse finite: 411 = % 13566
701 11400
4427 2166
- descarcarea de gestiune pentru produsele finite vandute : 711=345 9.500
Contabilitatea produselor finite la cost antecalculat (prestabilit)
Avand in vedere faptul ca in cursul lunii se obtine produse finite a caror CE nu este stabilit, evidenta acestora privind intrarea in magazie si iesirea lor prin vanzare se va efectua la costul standard ( cost prestabilit).
Costul standard sau prestabilit este obtinut pe baza normelor de consum cheltuielilor anterioare realizate de societate cu produsul respectiv, sau pe baza anumitor informatii culese de pe piata privind costul produselor similare.
Ex : O SC obtine in data de 10.01. produse finite, care sunt intrate in magazie. Evidenta produselor finite se tine la cost prestabilit. Costul unui produs este de 10 lei. In data de 15.01. din 1000 de produse finite intrate in magazie se vand 500 de bucati. Pretul de vanzare este de 18 lei/buc. Sa se efectueze inregistrarile in contabilitate si sa se satbileasca profitul SC obtinuta in urma vanzarii acestui produs !
- obtinerea de produse finite : 345 = 711 10000
- vanzarea de produse finite : 411 = % 10710
701 9000
4427 1710
- scoaterea din gestiune : 711 = 345 5000
- inregistrarea diferentelor privind produsele obtinute :
348 = 711 5000
D 345 C |
D 348 C |
D 711 C |
|||||
10000 |
|||||||
5000 |
|||||||
Rd 7500 |
Rc 15000 |
||||||
TSd 7500 |
TSc 15000 |
||||||
Sf 7500 |
- inregistrarea diferentelor de cost aferente produselor finite intrate in magazie:
711 = 348 2500
- inchiderea conturilor de venituri:
% = 121 16500
Ex : Antecalculatia pretului produsului paine
Articole de calculatie: Cantitate Pret unitar Valoare
-Ch. Directe : Materii prime : Faina 1 kg 10000 10000
Drojdie 2000 2000
Apa 1000 1000
Sare 1000 1000
Materiale auxiliare : 1000 1000
Manopera : ½ h 5000 5000
Alte cheltuieli directe : 1000 1000
- Ch. Indirecte : 10% din ch. Directe = 1850 lei
Costul de productie= Ch. Directe + Ch. Indirecte = 20350 lei
- Ch. de desfacere = 1000 lei
Costul complet (efectiv) = 21350 lei
Profitul= 10% din cost complet = 2135 lei
Pretul de vanzare = CE + P = 23485 lei
TVA 19% = 4462
TOTAL = 28000 lei
Ex : O SC produce in cursul lunii 1000 de bucati de produse paine la cost prestabilit de 2,5 lei/buc. Din cele 1000 de buc. SC vinde la pret de 2,8 lei/buc, 800 de buc. La sfarsitul lunii stabileste costul efectiv la valoare de 21350 lei. Sa se efectueze inregistrarile in contabilitate privind cheltuielile, obtinerea de produse finite si vanzarea produselor finite !
- Ch. cu materii prime : 601 = 301 1400
- Ch. cu materiale aux.: 602 = 302 100
- Ch. cu salariile : 641 = 421 250
- Obtinerea de produse finite : 345 = 711 2500
- Vanzarea produselor finite : 411 = % 2665
701 2240
4427 425
- Scoaterea din evidenta : 711 = 345 2000
- Inreg. ch. de transport : % = 401 95
624 80
4426 15
- Ch. cu energia si apa : % = 401 220
605 185
4426 35
CE = Ch. Mat.Prime + Ch. Mat.Aux.+ Ch. Manopera + Ch. Indirecte
CE = 1400+100+250+80+185 = 2015 (pt 1000 buc)
- Inregistrarea diferentelor (2500-2015= 485): 348 = 711 485 - Distribuirea diferntelor asupra produselor finite vandute :
711 = 348 388
- Inchiderea conturilor de venituri si cheltuieli:
Cheltuieli : 121 = % 2015
100
Veniturile : % = 121 2643
D 711 C |
|
Sf 403 |
Profit = 2643 - 2015 = 628 lei
Contabilitatea deconturilor cu personalul:
Contributiile societatii ( angajator ) |
Contributiile angajatului |
- contrib.la asigurarile sociale de stat - 19,75 , 24,5, 29,75 % |
- contrib.la asigurarile sociale de stat - 9,50 % |
- contrib.la asigurarile sociale de sanatate - 7% |
- contrib.la asigurarile sociale de sanatate - 6,5% |
- contrib.la fondul de somaj - 2,5% |
- contrib.la fondul de somaj - 1% |
- fond de risc si accidente ( de la 0,5-45 de ex 1% ) | |
- fond pentru concedii medicale si indemnizatii - 0,75% | |
- comision la camera de munca ( ITM ) - 0,75% |
- impozit pe venit - 16% aplicat la venitul impozabil |
Deducerea personala : Codul Fiscal prevede dreptul la deducerea din venitul net lunar din salarii a unei sume sub forma de deducere personala acordata pentru fiecare luna a perioadei impozabile numai pentru veniturile din salarii la locul unde se afla functia de baza.
Deducerea personala se acorda pentru persoanele fizice care au un venit lunar brut de pana la 1000 RON inclusiv astfel :
pentru contribuabilii care nu au persoane in intretinere - 250 RON
pentru contribuabilii care au o persoana in intretinere - 350 RON
pentru contribuabilii care au 2 persoane in intretinere - 450 RON
pentru contribuabilii care au 3 persoane in intretinere - 550 RON
pentru contribuabilii care au 4 sau mai multe persoane in intretinere - 650 RON
Pentru contribuabilii care realizeaza venituri brute lunare din salarii cuprinse ( 1001 - 3000 ) inclusiv , deducerile personale sunt degresive fata de cele mai sus si se stabilesc prin Ordin al Ministrului Finantelor Publice.
Peste 3000 nu se acorda deducere personala
1. O S.C. are angajat cu contract de munca o persoana cu un salar de incadrare de 800 lei, la care se adauga un spor de vechime de 200 lei. Sa se calculeze salariul brut, venitul brut si salariul impozabil. Avand in vedere faptul ca salariatul are in intretinerea sa un copil.
1. salariul de baza | |
2. sporuri si adaosuri | |
3. indemnizatii | |
4. stimulente si premii | |
5. avantaje | |
6. indexari | |
7. salariul brut | |
8. contrib.. CAS (9.5%) |
95 |
9. contrib F.S (1%) | |
10. contrib. CNS (6,5%) | |
11. cotizatia sindicala | |
12. contrib. facultative | |
13. venit net | |
14. deduceri personale | |
15. venit impozabil | |
16. impozit pe venit | |
17. avans acordat | |
18. alte retineri | |
19. rest plata |
ANGAJATOR
1 ) Inregistrarea fondului de salarii
- 641 - Chelt.cu salariile personalului
421 - Personal salarii datorate
641 = 421 1000
2 ) Obligatiile societatii legate de salarii
Contributii la asig.sociale de stat
6451 - Chelt.privind contrib.societatii la asig.sociale de stat
4311 - Contributiile unitatii la asigurarile sociale de stat
6451 = 4311 198 ( 1000 x 19,75% )
Contributia la CASS - 7%
6453 - Chelt.privind contributia societatii la asig.sociale de sanatate
4313 - Contributia angajatorului la CASS
6453 = 4313 70 ( 1000 x 7% )
Contributia la somaj 2,5%
6452 = 4371 25 ( 1000 x 2,5% )
Contributia la fondul de risc
6458 = 4381 10 (1000 x 1% )
Contributia la fondul de concedii si indemnizatii
6453 = 4313.01 8 ( 1000 x 0,75% )
Contributia la camera de munca
635 = 447 8 ( 1000 x 0,75% )
ANGAJAT
se inregistreaza retinerile din salariul angajatului
421 = % 261
4312 95
4314 65
4372 8
444 93
- se inregistreaza plata contributiilor datorate de angajat si angajator ( banca )
% = 5121 580
95
25
10
8
8
70
65
8
93
se inregistreaza plata salarului prin caserie :
421 = 5311 1000
Total plati =
Total cheltuieli ale societatii =
Statul de plata la o societate comerciala se prezinta asfel:
Nume Prenume |
Salar incadr. |
Sporuri |
Salar brut |
CAS |
F S |
CNS |
Salar net |
Deduceri pers |
Marian I | ||||||||
Seria C | ||||||||
Ciurea L | ||||||||
TOTAL |
Nume Prenume |
Salar impozabil |
Impozit |
Avans |
Alte retinuri |
Rest plata |
Marian I | |||||
Seria C | |||||
Ciureanu L | |||||
TOTAL |
Sa se efectueze inregistrarile in contabilitate
Articole contabile:
425 "Avansuri acordate personalulu" = 5311 "Casa in lei" 900
641 "Chelt. cu salariile" = 421 "Personalul- salarii datorate" 2400
6451 "Chelt. cu contrib. unit. la asig sociale" = 4311 "Contrib. unit. la asig sociale" 468
6452 "Chelt. cu contrib. unit. la fondul de somaj" = 4371 "Contrib. unit. la F.S" 60
6453 "Chelt. cu asig. soc. de sanatate" = 4313 "Contrib. la asig soc. de sanatate" 168
6453 "Chelt. cu asig sociale de sanatate" = 4313.01 "Contrib. la asig soc. de sanatate" 18
6458 "Alte chelt privind asigurarile" = 4381 "Alte datorii sociale" 120
635 "C helt. cu alte impozite, taxe" = 447 "Fonduri speciale" 18
9. retinerea din salarii a contributiilor datorate:
421 "Personal-salarii datorate" = % 1758
425 "avansuri acordate personalulu" 900
4312 "contrib.pers la asig sociale" 228 4372 "contrib.pers la F.S" 23
4314 "contrib.pers la asig sociale de sanatate" 156
444 "impozit pe venit de natura salariilor" 151
427 "retineri din salarii datorate tertilor" 300
10. Plata contributiilor:
= 5121 "conturi la banci in lei" 1710
4311 "contrib. unit. la asig sociale" 468
4371 "contrib. unit. la F.S" 60
4313 "contrib. la asig soc. de sanatate" 168
4131.01 "contrib. la asig soc. de sanatate" 18
4381 "alte datorii sociale" 120
428 "alte datorii si creante" 18
4312 "contrib.pers la asig sociale" 228
4372 "contrib.pers la F.S" 23
4314 "contrib.pers la asig sociale de sanatate" 156
444 "impozit pe venit de natura salariilor" 151
427 "retineri din salarii datorate tertilor" 300
Contabilitatea impozitului pe profit
Din punctul de vedere contabil, impozitul pe profit (IP) reprezinta o datorie pe care o are de platit fata de bugetul statului societatiile comerciale care inregistreaza profit. In cadrul decontarilor cu bugetul statului si fondurile speciale se cuprind: impozitul pe profit/venit, taxa pe valoarea adaugata, impozitul pe venituri de natura salariilor, subventiile de primit, alte impozite, taxe si varsaminte asimilate. Impozitul pe profit se calculeaza si inregistreaza trimestrial. Rezultatul definitiv al exercitiului financiar se stabileste la inchiderea acestuia si reprezinta soldul final al contului de profit si pierdere. In contabilitate, profitul sau pierderea se stabileste cumulat de la inceputul exercitiului financiar. Impozitul pe profit are la baza de calcul rezultatul impozabil, care se obtine prin corectarea rezultatului contabil brut cu cheltuieli nedeductibile din punct de vedere fiscal si deducerile fiscale.
Rezultatul brut (RB) =Veniturile totale (VT) - Chelt. totale (CT)
Veniturile din punct de vedere conatbil pot fi grupate in:
venituri din exploatare
venituri financiare
venituri extraordinare
Venituri din exploatare: - v. din vanzarea de marfa
- v. din vanzarea productiei
- v. din productia stocata
- v. din productia imovilizata
- alte venituri din exploatare: v. din donatii, despagubiri, etc.
v. din active cedate
Venituri financiare: - v. din dobanzi
- v. din diferente de curs valutar
- v. din sconturile acordate
- v. din imobolizari financiare
- v. din investitii financiare pe termen scurt
- alte venituri financiare
Venituri extraordinare: - v. din expropriere
Cheltuielile din punct de vedere contabil pot fi grupate in:
cheltuieli din exploatare
cheltuieli financiare
cheltuieli extraordinare
Cheltuieli din exploatare: - ch. cu materii prime si materiale
- ch. cu personalul
- ch. cu serviciile prestate de terti
- ch. cu impozite si taxe
- alte ch. din exploatare: amenzi, penalitati, donatii
ch. cu activele cedate
Cheltuieli financiare: - ch. cu dobanzile
- ch. privind investitiile financiare
- ch. din diferente de curs valutar
- ch. privind sconturile acordate
- pierderi din creante legate de participatii
RB = R.din eploatare(RE) + R.financiar(RF) + R.extraordinar(REx)
RE= V. din exploatare - Ch. din exploatare
RF = V. financiare - Ch. financiare
REx = V. extraordinare - Ch. Extraordinare
Rezultatul Net (RN) = RB - IP
Pentru a stabili IP se determina mai intai rezultetul impozabil (RI).
RI = RB + Ch. nedeductibile + Deducerile fiscale
Ch. nedeductibile sunt acele cheltuieli care nu se iau in considerare la calculul impozitului pe profit. Aceste sunt sunt:
amenzile, penalitatile, majoritatile de intarziere;
impozitul pe profit;
ch. de protocol care depasesc limitele legale ( 2%);
ch. de sponsorizare care depasesc limitele legale (5% din profitul brut);
ch. inregistrate in contabilitate care nu au documente justificative;
ch. utilizate pentru constituirea provizioanelor si rezervelor peste limitele legale;
ch. cu indemnizatia de deplasare in strainatate sau in tara care depasesc nivelul legal pentru institutiile publice;
perisabilitati care depasesc limitele legale;
si altele;
Deducerile fiscale reprezint venituri neimpozabile precum si alte elemente care diminueaza rezultatul fiscal. Aceste deduceri sunt:
sumele folosite pentru rezerva legala in limita de 5% din profitul brut anual pana cand rezervele ating 20% din capitalul social;
pierderile fiscale din anii precedenti ;
dividendele primita de la o alta persoana juridica din Romania,
si altele;
In determinarea rezultatului impozabil la sfarsitul trimestrului se parcurg urmatoarele etape:
RB cumulat = V cumulat - Ch.cumulat
RI cumulat = R. contabil cumulat + Ch. nedeductibile - Deduceri fiscale - Pierderi inregistrate in exercitiile financiare anterioare
IP = RI cumulat * cota de impozitare pe profit
IP trim. = IP cumulat - IP datorat, cumulat la sfarsitul trimestrului precedent
Ex.: La sfarsitul trimestrului 1, pe baza inregistrarii in contabilitate, sa se stabileasca impozitul pe profit.
Ch. neded. = Ch. cu amenda + Ch. cu sponsorizarea peste limita legala =1000+3500=45000lei
Ch. de sponsorizare : 10000*( 5/100) =500 lei Ch. deductibila
Ch de sponsorizare = 4000-500=3500 lei
RI cumulat = 10000+4500-2000= 12500 lei
In trimestrul 2
Sa se stabileasca impozutul pe trimestrul 2
Impozitul pe profit datorat se determina pe baza declaratiei privind impozitul pe profit.
Inregistrarile specifice impozitului pe profit sunt:
- inregistrarea ch. cu impozit pe profit: 691 = 441 2000
- inregistrarea impozitului pe profit: 441 = 5121 2000
Contabilitatea decontarilor in cadrul grupului
Din relatiile SC cu alte filiale si sucursale din cadrul grupului sau asociatiei rezulta datorii si creante, cum ar fi: acordare sau restituirea de ajutoare financiare, acordari sau retrageri de rsurse banesti de la asociati,subscrieri sau retrageri de capital.
Grupul este un ansamblu de SC constituite de regula dintr-o societate mama care exercita direct sau indirect controlul si celelalte societati numite filiale.
Fiecare societate isi pastreaza autonomia si personalitatea economica si juridica. Unitatile din cadrul grupului isi pot acorda reciproc ajutoare materiale si financiare cu titlu rambursabil.
Principalele conturi utilizate sunt:
4511 Decontari intre entitatile afiliate
4518 Dobanzi aferente decontarilor intre entitatile afiliate
4551 Actionari/Asociati - conturi curente
4558 Actionari/Asociati - dobanzi la conturi curente
Ex. : O SC are nevoie de resurse financiare in valoare de 20000 lei. In acest sens ea se imprumuta de la actionari. Pentru suma imprumutata se percepe o dobanda, rata dobanzii fiind de 10%. Suma imprumutata este pe o peroada de 1 an. Restituirea sumei amprumutate se face intr-o singura transa precum si plata dobanzii. Inregistrarile sunt:
- incasarea imprumutului de la asociati: 5121 = 4551 20000
- inregistrarea ch. cu dobanda: 666 = 4558 2000
- restituirea imprumutului: 4551 = 5121 20000
- plata dobanzii: 4558 = 5121 2000
Ex. : SC mama A acorda filialei B un ajutor financiar pe 6 luni in suma de 10000lei, cu o dobanda lunara de 5%, care se deconteaza in exercitiul financiar urmator. Sa se efectueze Inregitrarile atat la SC A cat si la SC B!
Inregistrari pt. SC A (mama) Inregistrari pt. SC B (filiala):
- acordarea ajutorului financiar: - incasarea ajutorului financiar:
4511 = 5121 10000 5121 = 4511 10000
- inreg. veniturilor din dobanzi: - inreg. ch. privind dobanda:
4518 = 766 3000 666 = 4518 3000
- incasarea sumei acordate: - plata sumei incasate:
5121 = 4511 10000 4511 = 5121 10000
- incasarea dobanzii: - plata dobanzii:
5121 = 4518 3000 4518 = 5121 3000
Contabilitatea operatiunilor de regularizare
Conturile utilizate sunt: ch. inregistrate in avans si venituri inregistrate in avans.
In cursul exercitiului dar mai ales la sfarsitul exercitiului financiar, apar operatii economice care trebuie reflectate temporar in contabilitate si care ulterior urmeaza a fi anulate sau repartizate la alte conturi. Asemenea operatii se numesc regularizari.
Ex. : O S.C. la sfarsitul anului, se aboneza la revista Tribuna Economica. In acest sens societatea plateste anticipat suma de 10000 lei. In anul urmator are loc decontarea lunara a abonamentului. Care sunt inregistrarile contabile la societatea comerciala si la editura
Editura Societatea comerciala
- venituri in avans (ex. Fin. N): - ch. in avans (in cursul ex. Fin N):
5121 = % 11900 % = 5121 11900
472 10000 471 10000
4427 1900 4426 1900
- ex. fin. N+1 : - in cursul ex. fin. N+1 lunar:
472 = 701 833 628 = 471 833
Ex. : O SC contracteaza cu o firma in vederea efectuarii anumitor reparatii. Lucrarile se intind pe o perioada de 6 luni. Intreaga lucrare costa 6000 lei. Decontarea se va efectua luna de luna pe baza devizului de lucrare. Inregistrarile:
- in ex. fin. N: % = 5121 7140
471 6000
4426 1140
- in ex. fin. N+1 ( decontare pe baza avizului): 611 = 471 1000
Inventarierea este un procedeu al metodei contabilitatii prin intermediul caruia se constata faptic (cantarire, masurare, numarare) existenta unui element patrimonial existent in documentele contabile (in evidenta scriptica).
Din punctul de vedere al contabilitatii inventarierea este un procedeu de verificare faptica a existentei si starii mijloacelor economice, a creantelor si datoriilor unei unitati patrimoniale.
Inventarierea se efectueaza din cel putin 2 motive[1]:
verificarea dintre stocul scriptic si stocul faptic;
inventarierea pentru schimbarea sau modificarea preturilor.
8.1 Functiile inventarierii
Functia de control.De regula, informatiile furnizate de contabilitate au un caracter relativ deoarece:
bunurile economice, materiale si banesti, sufera pe timpul transportului, manipularii si depozitarii anumite modificari cantitative si calitative. Aceste modificari se datoresc unor factori obiectivi si subiectivi pe care contabilitatea nu-i poate surprinde si consemna in momentul actionarii lor. Astfel, se inregistreaza scaderi cantitative (perisabilitati) datorita proprietatilor fizico-chimice ale elementelor materiale care se evapora, se usuca, se oxideaza, se scurg etc. Unele bunuri isi pierd parametrii calitativi datorita expirarii termenului de garantie (alimente, medicamente), depozitarii necorespunzatoare, accidentelor etc. Alte bunuri, dimpotriva, cresc in greutate cum este cazul animalelor tinere si animalelor la ingrasat;
● in anumite gestiuni sau la unele sortimente de bunuri au loc sustrageri, furturi, risipa, proasta gospodarire (consumuri exagerate);
● unele date din documentele primare se omit cu ocazia inregistrarii lor in contabilitate, se inregistreaza de mai multe ori sau se inregistreaza eronat (la alta gestiune sau alt sortiment, unitate de masura si indici de calitate gresiti etc);
● personalul care gestioneaza, manipuleaza miscarea acestor bunuri da dovada de neglijenta sau nepricepere (confuzii intre sortimente sau alte erori);
● la unele sortimente s-au creat stocuri fara miscare, greu vandabile sau de prisos;
● unele comenzi de productie in curs (productie neterminata) sunt anulate datorita renuntarilor facute de clienti sau unele proiecte de cercetare si investitii sunt abandonate;
● la unele elemente patrimoniale se inregistreaza calamitati naturale, alte cazuri de forta majora si fortuite (clienti incerti, furturi prin efractie etc.);
Prin compararea situatiei faptice, stabilita prin inventariere, cu situatia faptica din contabilitate se stabilesc plusurile si minusurile de inventar si se iau masuri in vederea punerii de acord a soldurilor scriptice cu realitatea, in vederea intaririi ordinii in gestionarea patrimoniului, in vederea detectarii raspunderilor.
Cu ajutorul inventarierii se identifica bunurile inutilizabile, comenzile luate, creantele vechi si neincasate etc. Si se iau pe aceasta baza masuri pentru preintampinarea sau limitarea pagubelor, pentru cresterea vitezei de rotatie si sporirea eficientei. Analizand cauzele care au dus la neincasarea sau neplata la termen a creantelor si obligatiilor se iau masuri menite sa duca la sporirea disciplinei decontarilor.
Functia de stabilire a situatiei nete;
Inventarierea este punctul de pornire si punctul de inchidere al oricarui exercitiu. Pe baza inventarierii se deschid conturile si tot pe baza inventarierii se inchid conturile si se definitiveaza bilantul contabil. Dupa cum s-a aratat, situatia neta a patrimoniului se determina cu ajutorul relatiei :
Situatia neta
a patrimoniului Active (inventariate) Datorii (inventariate)
Daca se face abstractie de modificarea aporului proprietarului la capital social, atunci rezultatul net al exercitiului se determina in functie de valoarea situatiei nete, astfel :
Rezultatul net Situatia
neta de la sfarsitul exercitiului
Prin inventariere se confirma realitatea activelor patrimoniale si a datoriilor, astfel asigurandu-se premisele determinarii corecte a situatiei nete, a obligatiilor fiscale si a rezultatului net.
Functia de calcul si evidenta a stocurilor.
Unitatile patrimoniale mici si mijlocii pot folosi pentru evidenta stocurilor metoda inventarului intermitent. In aceasta varianta de lucru se inregistreaza in conturile de stocuri (clasa a 3-a de conturi) numai stocurile initiale si finale ale elementelor patrimoniale respective. Astfel, in cazul materiilor prime, materialelor, marfurilor, etc., aprovizionate de la terti, intrarile in patrimoniu se inregistreaza direct in conturile de cheltuieli corespunzatoare. La sfarsitul fiecarei luni, prin inventariere se stabilesc stocurile finale care se scad din cheltuieli si se inregistreaza in conturile de stoc. Aceste stocuri finale se anuleaza la inceputul lunii urmatoare prin includerea lor in cheltuieli. In aceste conditii, inventarierea stocurilor de la sfarsitul fiecarei luni sta la baza determinarii iesirilor din depozite (a consumurilor si a vanzarilor) astfel :
Intrarile
in cursul perioadei (prin aprovizionarisau din productie) Stocurile
initiale (de la sfarsitul lunii precedente) Iesirile
din depozite (consumuri, vanzari)
Deci, in conditiile utilizarii metodei inventarului intermitent, inventarierea lunara a stocurilor de materii prime sta la baza determinarii cheltuielilor materiale, iar inventarierea produselor finite sta la baza determinarii veniturilor din productia stocata.
inventarieri periodice;
inventarieri anuale.
Principalele momente in care se efectueaza inventarierea sunt:
la sfarsitul exercitiului financiar inventarierea este obligatorie;
la predarea si primirea de gestiune inventarierea este obligatorie;
in cazul unor calamitati naturale;
in orice moment in care exista suspiciuni ca sunt lipsuri ;
la cererea organelor de control;
in cazul fuzionarii sau dizolvariii;
casa se inventarieaza seara de seara, numerarul existent in casa nu poate depasii 20.000.000 lei.
2. Dupa volumul inventariat:
inventariere partiala - cuprinde un grup de elemente patrimoniale
(marfuri, minereuri);
inventariere generala - cuprind toate elementele patrimoniale.
3.Dupa modalitatea de efectuare:
inventariere totala;
sondaje (inventariere prin sondaj).
4.In functie de conditiile in care se efectueaza:
inventarieri ordinare - in cazuri normale, planificate;
inventarieri extraordinare - cu ocazia modificarii preturilor, cu ocazia
divizarii sau comasarii la cererea organe-
lor de control.
8.3 Etapele inventarierei:
Pregatirea inventarieri;
Desfasurarea propriu-zisa a inventarieri;
Stabilirea plusurilor si minusurilor in inventariere;
Inregistrarea in contabilitate a diferentelor constatate.
1. Pregatirea inventarierei
In consiliul de administratie sau managerul ia hotararea desfasurarii unei inventarieri. In acest scop numeste persoanele care vor efectua inventarierea: comisia de inventariere Din aceasta comisie nu fac parte persoanele care au in gestiune bunurile inventariate (gestionarul sau alte rude).
Persoanele sunt numite pe baza de dispozitie scrisa.
Se sisteaza toate operatiile de intrare si iesire de bunuri economice, care fac parte din operatiune.
Se sigileaza toate caile de acces;
Se verifica si se controleaza aparatele de masura si control;
Se ia o declaratie a gestionarului privind bunurile existente in unitate, daca a operat in evidentele contabile ultimele operatiuni, daca are unele plusuri in gestiune
Lucrarile pregatitoare ale inventarierii de natura contabila cuprind:
● se asigura inregistrarea tuturor operatiunilor in contabilitatea sintetica si analitica si in evidenta operativa condusa in cadrul gestiunilor (fise de magazie, rapoarte de gestiune etc.);
● se verifica exactitatea inregistrarilor prin confruntarea informatiilor din contabilitate cu cele din evidenta operativa si prin intocmirea balantelor de verificare sintetice si analitice;
● se ridica de la gestiuni toate evidentele operative si se vizeaza dupa ultima operatiune (benzi de la casele de marcat, fise de magazie, rapoarte de gestiune etc.).
2. Inventarierea propriuzisa - poate fi fie prin sondaj sau generala.
Are loc cantarirea, numararea bunurilor si inregistrarea in listele de inventariere.
Listele de inventariere se intocmesc separat pe locuri de depozitare, pe categorii de bunuri si pe persoane responsabile de integritatea lor. De asemenea, se intocmesc liste de inventariere separate pentru: bunurile care nu apartin gestiunii inventariate dar au fost gasite in cadrul acesteia; bunurile necorespunzatoare calitativ; bunurile fara miscare si de prisos, creante si datorii incerte sau in litigiu.
Totalitatea bunurilor constatate si verificate sunt inregistrate in listele de inventariere.
Elementele patrimoniale a caror existenta nu poate fi demonstrata se verifica pe baza inregistrarilor din contabilitate.
Tot prin acest procedeu, al constatarilor indirecte, se verifica: disponibilitatile banesti din conturile de la banci (reflectate in extrasele de cont eliberate de catre banci); creantele si obligatiile unitatii in raport cu tertii (oglindite in contabilitatea analitica si in extrasele de cont confirmate de terti).
DISPOZITIA DE INVENTARIERE |
PROCES VERBAL DE SIGILAR E |
DECLARATIA GESTIONARULUI (INVENTAR) |
LISTA DE INVENTARIERE |
STABILIREA SI REGULARIZAREA PLUSURILOR SAU MINUSURILOR
PROCESULVERBAL DE INVENTARIERE |
DECIZIA DE LUARE IN EVIDENTA |
Exemplu: mijloace fixe date in chirie, marfuri aflate in custodie, bunuri trimise la prelucrare Tot prin acest procedeu, al constatarilor indirecte, se verifica: disponibilitatile banesti din conturile de la banci (reflectate in extrasele de cont eliberate de catre banci); creantele si obligatiile unitatii in raport cu tertii (oglindite in contabilitatea analitica si in extrasele de cont confirmate de terti).
3. In vederea calcularii plusurilor si minusurilor elementele patrimoniale din categoria stocurilor vor fi evaluate la valoarea lor de intrare, creantele si datoriile la valoarea lor nominala. Imobilizarile se evalueaza la valoarea lor actuala. Rezultatele inventarierii sunt consemnate intr-un proces verbal de inventariere.
4. Inregistrarea in contabilitate a plusurilor constatate cu ocazia inventarierii se efectueaza prin urmatoarele articole contabile:
plusuri la mijloace fixe
212 = 131
plusuri de materii prime, materiale
301 = 601 iar pentru materiale 302 = 602
plusuri obiecte de inventar
plusuri la produse finite, semifabricate, produse reziduale
plusuri la marfuri
plusuri la ambalaje
381=608
5.Inregistrare in contabilitate a minusurilor constatate cu ocazia inventarierii se realizeaza prin urmatoarele articole contabile.
lipsa la inventar a mijloacelor fixe
a) daca mijlocul fix este amortizat total
b) daca mijlocul fix nu este amortizat integral
% = 212 10.000.000
658 8.000.000
se imputa lipsa gestionarului (din salar)
4282 = % 11.900.000
758 10.000.000
4427 1.900.000
in caz de furt
416 = 461
in cazul lipsurilor la materii prime
601 = 301 sau 301 = 601
lipsuri la materiale
602 = 302 sau 302 = 602
lipsuri la obiecte de inventar
lipsuri la produse finite
lipsuri la marfuri
607 =371 sau 371 = 607
Exemplu
Se constata un plus din marfa A -10buc contabilitatea in cadrul acestei societatii se tine la pret de cumparare.
Sociatatea en-gros 371 = 607 10.000 |
Societatea en-detail 10.000 |
Consideram ca adosul comercial la aceasta grupa de marfa este 20%
371 = 378 2.000 |
371 = 378 2.000 371 = 4428 21.760 |
Daca se doreste ca inregistrarea plusurilor de marfuri sa nu afecteze rulajul contului 607, inregistrarea plusurilor se poate face, in rosu.
Reflectarea in contabilitate a minusurilor la inventar
Minusurile constatate la inventar conform stabilirii cauzelor producerilor se delimiteaza in:
- minusurile solutionate
- minusurile nesolutionate
Minusurile solutionate, in raport de cauza produceri se grupeaza in:
a) minusurile ce se compenseaza cu plusuri in conditii care permit efectuarea compensarii
b) minusurile care se incadreaza in normele de pierderi normale
c) minusurile provenite din neglijenta
d) minusurile determinate de forta majora
a) Compensarile de marfuri
Operatia de compensare a plusurilor cu a minusurilor de marfuri din aceeasi grupa, aceeasi perioada si la aceeasi gestiune se poate solda cu solutionarea integrala a diferentelor, sau pot ramane plusuri sau minusuri valorice.
Exemplu
In urma inventarierii s-au consatat urmatoarele:
- societatea A un plus de 10 m tesatura tip "x" cu 2.000 lei
2.000 lei = 2.000 x 10 = 20.000 lei
- societatea A un minus de 30 m tesatura tip "y" cu 3.000 lei
3.000 lei = 3.000 x 20 = 60.000 lei
Inregistrarea in contabilitate
371.01 = 371.02 20.000
Diferenta este 60.000 - 20.000 = 40.000 lei este din vina gestionarului caruia i se impuna:
Se descarca gestiunea pentru minusul de 40.000 lei
607 = 371 40.000
se impuna la pretul de amanuntul
461 = % 47.600
758 40.000
4427 7.600
Minusurile produse ca urmare a cauzelor de forta majora se considera calamitatii si se suporta pe cheltuielile exceptionale.
Exemplu:
La societatea 'X' se constata minusuri de 2.000.000 lei datorita unei surpari de teren
en-gros:
% = 371 2.000.000
671 1.500.000
378 500.000
en-detail:
% = 371 2.000.000
671 1.194.920
378 500.000
4428 305.080
Test
1)Etapele inventarierii sunt :
a) pregatirea inventarierii, efectuarea inventarierii, stabilirea rezultatelor inventarierii,
regularizarea plusurilor si minusurilor constatate;
b) efectuarea inventarierii, stabilirea rezultatelor si regularizarea lor;
c) stabilirea comisiei de inventariere, pregatirea inventarierii, efectuarea inventarierii;
d) stabilirea obiectului inventarierii, stabilirea comisiei de inventariere, efectuarea inventarierii;
e) stabilirea obiectului inventarierii, efectuarea inventarierii, stabilirea rezultatelor
si regularizarea diferentelor.
2) Cu ocazia inventarierii valorile materiale se evalueaza la:
a) valoarea ramasa;
b) valoarea actuala;
c) valoarea estimata;
d) valoarea istorica;
e) valoarea de inlocuire.
3) Inventarierea este realizata de :
a) gestionar;
b) de contabil;
c) gestionar + contabil;
d) comisia de inventariere;
e) organele de control.
3) Evaluarea activelor la inventar se realizeaza la:
a) cost de productie;
b) cost de achizitie;
c) valoarea actuala;
d) valoarea nominala;
e) valoarea contabila neta.
4) Care este scopul principal al inventarierii:
a) sa prezinte ansamblul operatiilor economice;
b) sa stabileasca situatia reala a patrimoniului;
c) sa stabileasca situatia din contabilitate;
d) sa determine aportul in natura la capitalul social;
e) nu are un scop anume.
Politica de confidentialitate |
.com | Copyright ©
2024 - Toate drepturile rezervate. Toate documentele au caracter informativ cu scop educational. |
Personaje din literatura |
Baltagul – caracterizarea personajelor |
Caracterizare Alexandru Lapusneanul |
Caracterizarea lui Gavilescu |
Caracterizarea personajelor negative din basmul |
Tehnica si mecanica |
Cuplaje - definitii. notatii. exemple. repere istorice. |
Actionare macara |
Reprezentarea si cotarea filetelor |
Geografie |
Turismul pe terra |
Vulcanii Și mediul |
Padurile pe terra si industrializarea lemnului |
Termeni si conditii |
Contact |
Creeaza si tu |